Kathleen Folbigg a fost achitată de uciderea celor patru copii minori ai săi, după o luptă de 20 de ani pentru a-și reabilita numele, după ce a fost etichetată drept cea mai teribilă criminală în serie din Australia, scrie The Guardian.
Era de așteptat ca Folbigg să ceară o despăgubire record din partea guvernului din New South Wales, după ce Curtea de Apel Penală a statului a decis joi că ar trebui să îi fie anulate condamnările.
Femeia de 56 de ani a izbucnit în lacrimi în sala de judecată și a fost aplaudată în picioare de susținătorii ei, după ce cei trei judecători au constatat că există „îndoieli rezonabile” în ceea ce privește vinovăția ei.
Vorbind în afara tribunalului, Folbigg a spus emoționată că și-a iubit copiii și că îi va iubi întotdeauna.
„Copiii mei sunt astăzi aici cu mine și vor fi aproape de inima mea pentru tot restul vieții mele”, a declarat ea reporterilor. „Sistemul și societatea trebuie să se gândească înainte de a învinui un părinte că și-a rănit copiii”.
Folbigg a declarat că este recunoscătoare că știința actualizată și genetica i-au oferit „răspunsuri” cu privire la modul în care au murit copiii ei.
„Cu toate acestea, chiar și în 1999, aveam răspunsuri legale pentru a-mi dovedi nevinovăția, dar acestea au fost ignorate și respinse”, a spus ea.
Folbigg a fost eliberată din închisoare în iunie, după ce a primit o grațiere în urma unei anchete independente care a audiat noi dovezi științifice care au indicat că copiii ei ar fi putut muri din cauze naturale sau din cauza unei mutații genetice.
În raportul său final, dat publicității la începutul lunii noiembrie, comisarul anchetei, Tom Bathurst, a constatat că a existat o „cauză identificabilă” pentru trei dintre decese și că relația lui Folbigg cu copiii ei nu susținea ipoteza că ea i-ar fi ucis.
Folbigg a petrecut două decenii în spatele gratiilor, după ce a fost condamnată în 2003 și i s-a impus o pedeapsă minimă de 25 de ani pentru uciderea prin sufocare a trei dintre copiii ei și pentru uciderea din culpă a celui de-al patrulea.
Copiii - Caleb, Patrick, Sarah și Laura - au murit între 1989 și 1999, la vârste cuprinse între 19 zile și 18 luni.
Bathurst a constatat că moartea lui Patrick a fost probabil cauzată de o tulburare neurogenetică și că exista o posibilitate rezonabilă ca moartea lui Sarah și Laura să fi fost cauzată de o mutație genetică cunoscută sub numele de CALM2-G114R - pe care o aveau atât ei, cât și mama lor.
Odată cu moartea lui Caleb, Bathurst a constatat că „dovezile de coincidență și tendință care au fost esențiale” pentru cazul acuzării din 2003 „cad”.
Bathurst, fost președinte al Curții Supreme de Justiție din New South Wales, a declarat că însemnările din jurnalul lui Folbigg - care au fost folosite în mod controversat în timpul procesului pentru a ajuta la obținerea condamnării sale - nu conțineau recunoașteri fiabile ale vinovăției.
Nana02 14.12.2023, 12:15
Un articol interesant ....
DanCraciunescu 14.12.2023, 13:26
Nu am inteles pana la urma exact ce s-a intamplat.
Dori.l 14.12.2023, 13:49
Indoieli rezonabile... 20 de ani... fabulos.
Chinez_cumpar_iar_URSS 14.12.2023, 14:25
Dar eu nu prea înțeleg de ce nu i-a fost luat, de exemplu, măcar al patrulea copil de către stat, dacă existau suspiciuni. Adică au murit la intervale mari. În prezent nu se mai moare, în țările bogate, de foame, de sete. Deci când se constată că într-o familie primii doi copii au murit, moare și al treilea, statul ar trebui să aibă grijă de al patrulea, mai ales când cauzele deceselor nu sunt prea clare sau lasă posibilitatea să se creadă că ar fi putut exista intenție criminală sau neglijență
nicoleta1 14.12.2023, 14:36
Daca a fost nevinovata si a fost inchisa 20 de ani degeaba ar trebui sa ceara daune