O femeie trăiește din ajutor social după ce AI i-a luat locul de muncă. Meseria ei aproape că a dispărut
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O femeie din Anglia, designer grafc, care câștiga 65.000 de lire pe an trăiește din ajutor sociale, după ce inteligența artificială i-a redus drastic munca. Spune că veniturile ei au scăzut dramatic, iar meseria pentru care a lucrat 15 ani de zile aproape a dispărut.
Cuprins:
- De la 65.000 de lire pe an la ajutor social
- Economiștii avertizează că milioane de joburi pot dispărea
- „AI va fi mai bun decât oamenii la aproape orice”
- Presiune și pentru cei care rămân
- „Apocalipsa joburilor provocată de AI”
- Coreea de Sud, prima țară care a adoptat o lege privind inteligența artificială
De la 65.000 de lire pe an la ajutor social
Leonie Tucker și-a dedicat aproape două decenii industriei filmului. Ca designer grafic, se ocupa de detaliile de pe platourile de filmare, serie publicația The Telegraph.
„Am muncit ca să ajung să am succes, să devin lead graphic designer pentru producții precum Apple TV. Am muncit foarte, foarte mult pentru asta. Și apoi munca pur și simplu a dispărut”, spune Tucker.
Până de curând, femeia în vârstă de 36 de ani câștiga peste 65.000 de lire pe an:
„Apoi, anul trecut, au fost 26.000. O scădere mare. În ultimele șase luni, a fost drastic. Sunt proprietar de locuință. Am o mașină în leasing. Nu poți renunța la mașină și nu poți să nu-ți plătești ipoteca pentru că s-a întâmplat ceva dincolo de controlul tău”, explică britanica.
Nu pandemia și nici grevele scenariștilor de la Hollywood nu au fost lovitura decisivă. Chiar și după astfel de perturbări, munca revenea mereu. Însă inteligența artificială s-a dovedit altceva.
„Tot pentru ce am muncit vreodată este această industrie, iar acum mi-a fost smuls de sub picioare. Fac asta de 15 ani. Sunt foarte calificată și căutată pentru acest job. Acum sunt pe ajutor social”, spune femeia.
Lucrători precum Tucker sunt printre primii care își văd joburile afectate de AI. O mare parte din munca de design pe care o făcea poate fi realizată acum cu ajutorul inteligenței artificiale în post-producție.
Economiștii avertizează că milioane de joburi pot dispărea
În câțiva ani, milioane ar putea trăi aceeași soartă ca Leonie Tucker: scăderi abrupte ale veniturilor, competențe devenite inutile, un întreg drum profesional dispărut.
„Se poate întâmpla mai târziu în acest an sau mai târziu în acest deceniu. Având în vedere incertitudinea, cred că este prudent să ne pregătim pentru scenarii de tipul creșterii șomajului cu câteva puncte procentuale până la sfârșitul anului, fără o perspectivă clară de revenire”, spune Anton Korinek, unul dintre cei mai influenți economiști care studiază AI transformațională.
Profesorul de la University of Virginia este una dintre vocile tot mai numeroase care avertizează că am putea fi într-o cursă contra cronometru: „Sunt îngrijorat, deși există o incertitudine enormă”.
„AI va fi mai bun decât oamenii la aproape orice”
În urmă cu mai puțin de un an, ChatGPT era atât de sigur că în cuvântul strawberry există doar două litere „r” încât ar fi pariat un milion de dolari. Acum, unii dintre cei mai inteligenți oameni din lume avertizează că AI le face competențele inutile. Printre ei se află Aditya Agarwal, unul dintre primii ingineri ai Facebook.
„Am petrecut mult timp în weekend scriind cod cu Claude. A devenit foarte clar că nu vom mai scrie niciodată cod manual. Nu are niciun sens”, a scris el într-un mesaj postat pe rețeaua de socializare.
Dario Amodei, șeful Anthropic, a avertizat recent că AI ar putea crea „o subclasă de șomeri sau lucrători foarte prost plătiți”. Pe traiectoria actuală, „nu pot trece mai mult de câțiva ani până când AI va fi mai bună decât oamenii la aproape orice”, explică Amodei.
Daron Acemoglu, profesor la Massachusetts Institute of Technology și laureat al Premiului Nobel, spune că dacă AI este folosită în principal pentru automatizare, va crea o subclasă: „Mulți oameni fie vor părăsi piața muncii, fie vor lucra în slujbe mărunte, mai puțin semnificative și prost plătite. Aceasta este subclasa”. Profesorul este însă puțin mai optimist în privința ritmului: „Mă tem de o subclasă permanentă, nu în doi ani, ci în 25”.
Presiune și pentru cei care rămân
Lucy, 28 de ani, lucrează de patru ani pentru o mare companie financiară. În curând își va pierde jobul. Restructurarea a afectat aproximativ 50 de persoane din marketing, iar discuțiile despre AI au avut loc exact în același timp.
„Piața muncii este destul de dură și, din căutările mele de până acum, nu e ușor. Câștig 48.000 de lire, iar nu mă aștept să mai obțin curând suma asta”, spune ea. Dincolo de salariu, o îngrijorează faptul că AI scoate partea creativă din meserie, făcând-o mult mai puțin satisfăcătoare.
Joanna, 36 de ani, este lead graphic designer pentru producții difuzate de BBC, ITV, Netflix și Apple TV: „Folosesc AI pentru a tăia costuri acolo unde înainte ar fi angajat un asistent. Impactul asupra celor ca mine este că muncim mai mult. Văd presiunea peste tot. Se întâmplă pas cu pas”.
Ea spune că se teme pentru sănătatea ei mintală și că ia în calcul o reconversie profesională.
„Apocalipsa joburilor provocată de AI”
Institute for Public Policy Research a avertizat că, fără intervenție, AI ar putea distruge aproximativ opt milioane de locuri de muncă în Marea Britanie pe termen scurt.
Pe forumuri online, angajații cu venituri mari discută deja cum să-și protejeze finanțele în fața a ceea ce numesc „apocalipsa joburilor provocată de AI”.
Între timp, Tucker încearcă să își reinventeze cariera și să pornească o afacere de comerț online. Economiile i s-au evaporat: „Sunt foarte furioasă, nu pe cineva anume. Este incredibil de descurajant. Am muncit toată viața pentru asta și am investit o mulțime de bani în echipamente pe care acum le am în garaj. Încerc disperată să le vând, pentru că nu îmi permit să trăiesc”.
Coreea de Sud, prima țară care a adoptat o lege privind inteligența artificială
Coreea de Sud a devenit, pe 22 ianuarie, prima țară din lume care adoptă un pachet legislativ complet pentru reglementarea inteligenței artificiale. Noul set de legi, denumit „Legea de bază privind IA”, are ca scop „creșterea încrederii și securității în utilizarea acestei tehnologii”.
Legile sud-coreene impun companiilor să mențină un control uman asupra sistemelor de inteligență artificială în sectoare critice precum securitatea nucleară, producția de apă potabilă, transport, sănătate și activități financiare, precum evaluarea solvabilității și verificarea creditelor.
În plus, reglementările sud-coreene cer companiilor să informeze utilizatorii înainte de a oferi produse sau servicii care utilizează AI și să eticheteze conținutul realist creat cu ajutorul inteligenței artificiale. Încălcarea acestor reguli ar putea atrage sancțiuni drastice.
