Fiscul trimite mii de notificări online pentru contribuțiile neplătite, dar Spațiul Privat Virtual dă erori!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a început să trimită românilor notificări privind deciziile de impunere luate, însă acestea nu pot fi consultate deoarece Spațiul Privat Virtual nu funcționează sau merge extrem de greu.
Cuprins:
Fiscul trimite aceste notificări pe email, însă nu detaliază conținutul deciziilor de impunere și trimite oamenii să intre pe Spațiul Privat Virtual, care este găzduit pe serverele ANAF.
”Document nou ANAF”
Titlul emailului este ”Document nou ANAF”, iar în corpul acestuia Fiscul trimite oamenii pe propriul portal.
”Ați primit următoarele documente în spațiul virtual privat (SPV) de pe portalul ANAF:
- Decizie de impunere anuală pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru CIF YYYYYYYYYYYYY, prelucrată la 25-03-2019
*Pentru CNP-uri se trec 13 de Y deoarece această informație nu poate fi transmisă prin mail nesecurizat
Va rugăm să intrați în SPV prin portalul ANAF www.anaf.ro și să descărcați/vizualizați documentele în format PDF din secțiunea Mesaje”
Numai că atunci când încerci să verifici, surpriză: fie nu poți intra, fie merge extrem de greu și dă erori!
Consultantul fiscal Adrian Bența spune că în ultimele luni serverele ANAF mai mult nu au funcționat, dar speră că instituția își va moderniza echipamentele în următoarea perioadă.
”Asta că nu merge e meteahnă românească care probabil se va repara în câteva luni. Știu că anul trecut la ultima ordonanță pe buget s-au alocat bani pentru ANAF, 150 de milioane de lei dacă nu mă înșel. Sper să se și vadă”, a declarat Bența, pentru Libertatea.
Termenul de depunere a fost extins tot din cauza problemelor de funcționare
De altfel, acesta a fost și motivul pentru care Guvernul a extins perioada până la care românii pot să depună declarația unică.
Aceasta nu se poate depune decât online, iar termenul-limită era 15 martie, însă Guvernul a extins acest termen până la 31 iulie.
Declarația unică trebuie depusă de către cei care au venituri din chirii, drepturi de autor, activități independente sau din agricultură. În total, aproximativ un milion de români trebuie să o depună și să plătească ulterior taxele aferente.
Cei care au deja carte de muncă nu mai trebuie să o depună, reținerea făcându-se la angajator.
Cum procedezi dacă nu ai venituri și vrei asigurare de sănătate
Mai trebuie să depună această declarație unică și cei care nu obțin venituri, dar vor să aibă asigurare de sănătate.
Contribuția de sănătate este de 10%, astfel că trebuie plătiți 208 lei pe lună, echivalentul a 10% din salariul minim brut de 2.080 lei.
”Contribuabilii care vor să fie asigurați la sănătate au dreptul să opteze prin depunerea declarației unice. Termenul de plată este 15 martie 2020 pentru cei care vor să fie asigurați în 2019. Dacă veniturile obținute nu depășesc 12 salarii minime într-un an se plătește doar pe 6 luni, adică 6 x 208 lei”, spune Bența.
Limba de lemn a Fiscului
Acesta ”traduce” și limbajul alambicat folosit de ANAF în declarațiile de impunere trimise.
Astfel, dacă documentul menționează ”diferențe în plus” înseamnă că persoana respectivă are de dat bani la Fisc, iar dacă sunt trecute ”diferențe în minus” atunci înseamnă că persoana în cauză are de luat.
Problema morală
Consultantul menționează că Fiscul are dreptul legal de a trimite notificări pe o perioadă de 5 ani, acesta fiind și motivul pentru care mulți români primesc decizii care vizează anul 2014.
Există însă o problemă morală. ”Din punct de vedere legal, statul are acest drept de impunere pentru 5 ani.
Din punct de vedere moral, poți să te întrebi cum plătești în 2019 ca să fii asigurat în 2015, când anul respectiv deja a trecut. De asemenea, problema calității serviciilor primite de acei bani este și ea alta”, a punctat Bența.
Avalanșă de popriri
Francois Bloch, directorul general al BRD, a declarat miercuri la Parlament că Fiscul a trimis în 2018 un număr de 418.000 de cereri de popriri numai către banca sa.
Pe lângă cele trimise de ANAF mai sunt și cereri de la executorii judecătorești, care sunt în jur de 250.000.
În total, BRD a avut de gestionat circa 700.000 de popriri, aproape o treime din cei 2,3 milioane de clienți pe care banca îi are.
