Fostul șef al ANAF, Sorin Blejnar, și soția sa au fost trimiși în judecată în dosarul în care e acuzat că a luat mită 1,2 milioane de euro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
DNA a anunțat trimiterea la instanță a dosarului în care Sorin Blejnar, fostul președinte al ANAF, este trimis în judecată pentru luare de mită, alături de doi foști membri din conducerea Fiscului. În același dosar, soția lui Blejnar, Andreea Blejnar, este acuzată de complicitate la luare de mită. Faptele au legătură cu dosarul Motorina, în care Blejnar a fost achitat.
În afară de soții Blejnar, mai sunt inculpați Viorel Comăniță, fost vicepreședinte al ANAF și director al Autorității Naționale a Vămilor, și Sorin Florea, fost comisar general adjunct al Gărzii Financiare.
”În calitate de președinte, vicepreședinte, respectiv de comisar general adjunct al Gărzii Financiare, inculpații Blejnar Sorin, Comăniță Viorel și Florea Sorin au primit sume de bani de la un om de afaceri, prin intermediari, pentru ca, în schimb, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, cei trei inculpați să protejeze activitatea nelegală desfășurată de societatea comercială coordonată de omul de afaceri. Ajutorul dat de complicele Blejnar Andreea Florentina a constat în primirea banilor destinați lui Blejnar Sorin, de la doi interpuși ai omului de afaceri”, se arată într-un comunicat al DNA.
Deși nu este menționat explicit, omul de afaceri la care se referă procurorii anticorupție este Radu Nemeș, deja condamnat la 7 ani și 6 luni de închisoare pentru evaziune fiscală și constituire de grup infracțional organizat în dosarul ”Motorina”.
Potrivit rechizitoriului, Blejnar ar fi primit 1.200.000 de euro mită în perioada mai 2011-aprilie 2012, Viorel Comăniță 960.000 de euro (mai 2011-mai 2012), iar Sorin Florea 300.000 de euro (mai 2011-iunie 2012).
”Sumele primite drept mită de cei trei inculpați au avut caracterul unei „taxe de protecție” încasate de cei trei funcționari publici cu putere de decizie, pentru ca activitatea ilegală a societății controlate de omul de afaceri care plătea respectiva “taxă” să nu fie observată și nici oprită de organele fiscale. Activitatea comercială a societății din domeniul comercializării carburanților era organizată astfel încât să se asigure premisele evaziunii fiscale”, susține DNA.
Dosarul va fi judecat la Curtea de Apel București.
