REPORTAJ. Cum arată de la fața locului dezastrul de la Islaz, unde au ars aproape 700 de hectare din „Delta Teleormanului"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Timp de patru zile, pompierii nu au reușit să pună capăt incendiului declanșat la finalul săptămânii trecute în această arie naturală înscrisă în rețeaua ecologică europeană. Două treimi din așa-numita „Deltă a Teleormanului” s-au făcut scrum. Iată ce a rămas din acest paradis al păsărilor.
Cuprins:
Din seara zilei de vineri, 5 august, până luni, 8 august, trei mașini de pompieri s-au luptat cu flăcările care au cuprins aria naturală protejată din comuna Islaz, județul Teleorman. Au ars aproape 700 de hectare, 7 kilometri pătrați. Cam de trei ori și jumătate suprafața Parcului Herăstrău din Capitală.
„Balta Geraiului” - așa e cunoscută aria naturală protejată de la Islaz printre locuitorii comunei. Este locul unde Oltul se varsă în Dunăre. Zona face parte din rețeaua ecologică europeană Natura 2000, cu rol principal de protecție și conservare a speciilor și habitatelor de pe teritoriul Uniunii Europene.
Astăzi, primarul PSD al comunei, Ionel Geară, vorbește deja la trecut despre mândria localității pe care o conduce.
Era o zonă luxuriantă, o zonă umedă, o zonă cu vegetație bogată - floră, în special, dar și faună. Aveam păsări - o frumusețe, rațe, gâște, lișițe, fazani, pești, fiindcă se poate pescui în ochiurile de apă, amfibieni.Ionel Geară, primar Islaz:
Paradis al păsărilor făcut scrum
Ionel Geară înțelege dimensiunile dezastrului. Este la al cincilea mandat și medic veterinar de profesie. Ne așteaptă în fața primăriei și ne conduce către sit.
Mergem pe un drum pe pământ, printre lanuri de porumb și floarea-soarelui. Balta Geraiului e izolată de comună și pustie. În mijlocul Deltei Teleormanului, vedem negru în fața ochilor, la propriu.
„Au ars cam 700 de hectare”, oftează edilul. Un fazan zboară speriat pe lângă noi. E singura vietate pe care o vedem în zonă, până mai ieri un paradis al păsărilor de tot felul.
Zona se află pe culoarul de migrație. Cormoranul mic și rața roșie sunt două dintre speciile prezente aici, care vor fi nevoite să-și găsească o altă casă în România.
Geară ridică din umeri, neputincios, de parcă Geraiul nu și-ar mai putea reveni vreodată. În depărtare se vede o pădure deasă de plopi. „Am avut totuși noroc că incendiul n-a cuprins pădurea”, spune el.
Își mai poate reveni Balta Geraiului?
Alertat de primarul din Isalz, Dan Trifu, președintele Fundației Eco Civica și al Federației Coaliției Natura 2000, a venit să vadă cu ochii lui amploarea dezastrului. Analizează în tăcere, deznădejdea i se citește pe față.
Își poate reveni? „Să vedem ce poate repara natura. Problema e stresul asupra habitatului. Păsările, dacă văd că tot ia foc, se produc schimbări, pierderi de habitate, dezechilibrăm ecosistemul… ”, declară Trifu.
În câmpul din zare, un bărbat recoltează porumb uscat. Alături, pălăriile de floarea-soarelui sunt mici, dese - „soi de secetă”, ne explică activistul.
Cum a început: „Domnu’ primar, vedeți că aveți incendiu!”
Primarul ne duce pe un taluz - o bucată de pâmânt mai înaltă, de unde se poate vedea bine impactul focului. Din acest loc s-au luptat cu flăcările și pompierii, care nu puteau avansa mai mult din cauza faptului că zona este una mlăștinoasă.
Pretutindeni sunt mici ochiuri de apă unde cresc papură și trestie. Petele negre, unde vegetația a devenit cenușă, domină acum peisajul.
Primarul își amintește cum a început totul. Vineri, 5 august. „Îmi sună telefonul în toiul nopții: «Domnu’ primar, vedeți că aveți incendiu!»”. S-a dus urgent la fața locului și a participat la tentativele de stingere a incendiului. Inițial, explică acesta, focul ardea din două locuri.
Sâmbătă, vântul nu bătea, dar trestia uscată se aprindea la orice scânteie. Așa au ars 50 de hectare. Speriat, a început să dea telefoane - Garda de Mediu, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU).
Duminică, vântul s-a pornit, iar focul s-a extins. Până luni, 8 august, când pompierii au reușit să pună capăt incendiului, au ars aproape două treimi din aria naturală înscrisă în rețeaua ecologică europeană.
Cine-i vinovat?
Astăzi, atât Ionel Geară, cât și Dan Trifu vorbesc despre responsabilități. Primarul e convins că „focul a fost pus”, dar nu știe nici de cine și nici de ce.
Amândoi spun că lipsa unui „ranger”, un paznic care să alerteze autoritățile în cazul apariției unei probleme, a jucat un rol foarte important. Aici responsabilitatea revine Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), care, spun ei, nu a realizat un plan de management pentru această arie protejată.
Lipsa unui astfel de plan înseamnă, de fapt, că aria nu este protejată, explică Dan Trifu. „O situație în care se află sute de astfel de situri, pentru că ANANP nu are suficient personal”, spune activistul.
O altă problemă semnalată este faptul că pompierii nu au beneficiat de ajutorul unui elicopter cu apă, care, potrivit lui Dan Trifu, putea fi cerut de prefect.
Prefectul de Teleorman mută problema la Olt
Contactat de ziar, prefectul de Teleorman, Haralambie Epure, spune că a aflat din prima clipă de incendiu și că el este cel care a trimis echipajele ISU la fața locului.
Întrebat de ce nu a făcut o solicitare pentru ca ISU să îi trimită un elicopter cu cisternă, de vreme ce terenul este mlăștinos și, deci, greu accesibil, prefectul se apără spunând că cererea ar fi trebuit să vină din Olt, pentru că de pe teritoriul acestui județ a pornit focul. Aria naturală se află la granița celor două județe.
„Da, au ars 700 de hectare, dar fiind pe graniță, e destul de greu de apreciat unde este mai mult afectat. Cum v-am zis, zona de plecare a incendiului a fost în județul Olt. Ei ar fi trebuit să ceară. La noi s-a ajuns în ultima zi, când în principiu s-a și rezolvat problema. Noi am trimis echipaje din prima zi”, a declarat Epure.
Raport de constatare: „O calamitate ecologică”
Reprezentanții Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate s-au deplasat și ei la fața locului, pentru a face o evaluare.
Concluzia, conform unui proces-verbal consultat de reporterii Libertatea, este fără echivoc: „O calamitate ecologică, ecosistemul fiind grav afectat”.
În document se precizează că au ars „aproximativ 650 ha de vegetație uscată/păpuriș, dar și 2 ha litieră de pădure” ceea ce a dus la „distrugerea florei, faunei, specifice zonei”.
Pe lângă cele trei autospeciale ale ISU, au acționat și 10 voluntari, se mai arată în procesul-verbal: „Menționăm faptul că s-au depus toate eforturile pentru stingerea incendiului, însă din cauza faptului că a izbucnit în mijlocul ariei protejate, nu s-a putut interveni, perimetrul fiind unul mai greu accesibil din cauza terenului mlăștinos, a zonelor cu apă, dar și vegetației abundente”.
- Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate este condusă de Vasile Carnariu, de la PSD. La nivelul vicepreședinților, algoritmul politic este respectat: un social-democrat, Cosmin Răzvan Butuza, și o liberală, Andra Sabrina Stroe, soția fostului ministru PNL Ionuț Stroe și fiica partenerei de viață a unui alt fost ministru liberal, Marcel Vela.
România trebuie să dea explicații la Bruxelles
Potrivit raportului, în zonă au izbucnit de-a lungul timpului mai multe incendii și s-au contactat instituțiile abilitate, fără a fi fost însă întreprinsă vreo măsură.
„Propunem pe viitor luarea de măsuri din partea factorilor de responsabilitate de la nivel local, județean și național pentru a preîntâmpina alt dezastru ecologic”, concluzionează autorii raportului.
Până atunci, Dan Trifu spune că autoritățile trebuie să raporteze la Bruxelles dezastrul și crede că lucrurile nu vor rămâne fără consecințe.
„Se pierd din valorile ariei protejate, valori pentru care am declarat aria protejată. Și, cum ele sunt comunitare, în mod normal lucrurile astea trebuie raportate la Bruxelles. Există riscul de a intra în infringement.”, concluzionează președintele Fundației Eco Civica.
