Cum au ajuns fotovoltaicele din București și Ilfov să producă mai multă energie decât Vidraru. Cât de „verde” este, de fapt, Capitala

Mai exact, pe 29 iunie, în jurul prânzului, sistemul energetic național a înregistrat o producție totală de 6099 MW, din care energia solară a reprezentat 43,85%.

Record fotovoltaic în București și Ilfov, peste Vidraru

Foto: Transelectrica

Harta interactivă publicată de Transelectrica arată că Ilfovul dispune de o capacitate fotovoltaică instalată de 281 MW, iar orașul București contribuie cu 127 MW.

Împreună, aceste regiuni formează o adevărată „centrală fotovoltaică” cu o capacitate combinată de 408 MW, depășind semnificativ puterea proiectată a hidrocentralei de la Vidraru, de 220 MW.

Energia solară a fost liderul producției naționale luni, pe 29 iunie, generând 2673 MW în jurul prânzului, în timp ce hidrocentralele au contribuit cu 1375 MW, sectorul nuclear cu 677 MW, centralele pe cărbune cu 610 MW, iar instalațiile pe bază de hidrocarburi cu 588 MW.

Alte surse de energie, precum biomasa și eolienele, au avut contribuții reduse, de 52 MW, respectiv 8 MW.

Foto: Libertatea

Probleme la stocarea energiei

Deși producția fotovoltaică a înregistrat un record, sistemul național de stocare a energiei rămâne o problemă majoră.

În aceeași zi, bateriile de stocare au reușit să injecteze în rețea doar 113 MW, o valoare infimă comparativ cu cererea. După-amiaza, odată cu scăderea radiației solare, producția de energie fotovoltaică a scăzut semnificativ.

Cel mai recent, românii de la Aj Brand instalează mai multe baterii de stocare a energiei, totalizând 2.204 MWh. Proiectele vor fi gata la jumătatea lui 2027, arată estimările.

Ilfov, liderul energiei verzi rezidențiale

Ilfovul domină clasamentul național în ceea ce privește energia verde produsă de prosumatori.

Locuințele și afacerile din zonă au instalat masiv panouri solare, utilizând fonduri proprii pentru a reduce costurile cu energia electrică.

Comparativ, alte județe precum Timiș (191 MW), Dolj (151 MW), Bihor (149 MW) și Argeș (129 MW) au capacități mult mai reduse.

Care sunt cele mai mari trei baterii de stocare a energiei din România

Pe 26 iunie, România, reprezentată de secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Buşoi, a semnat, la reuniunea miniştrilor Energiei ai UE, desfășurată la Luxemburg, acordul tripartit privind stocarea energiei, care prevede capacități de patru ori mai multe până în 2030.

În ceea ce privește proiectele individuale, România are trei dintre cele mai mari instalații de stocare a energiei din țară operaționale.

În aprilie 2026, capacitatea totală de stocare a energiei electrice din România era de 1.100 MWh. Până la mijlocul lunii iunie, această valoare a crescut cu 500 MWh, ajungând la 1.630 MWh și o putere instalată de 878 MW.

Comisia Europeană a dat undă verde unei scheme de sprijin pentru România, în valoare de 150 de milioane de euro (764 de milioane de lei), destinată dezvoltării capacităților de stocare a energiei electrice.

Măsura, notificată de autoritățile române, urmărește instalarea unor sisteme de stocare de cel puțin 2.174 MWh până la 31 decembrie 2030.

Totuși, bateriile de stocare ar scumpi electricitatea și mai mult, avertizează un expert.

Deși mai este mult de recuperat pentru a ajunge la nivelul altor țări din regiune, ritmul susținut de dezvoltare al sectorului de stocare în România arată o tendință promițătoare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE