Franța recunoaște statul Palestina. Israelul amenință cu închiderea consulatului francez
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Franța se numără printre țările europene care au recunoscut statul Palestina la Adunarea Generală a ONU, alăturându-se Marii Britanii, Canadei, Australiei și Portugaliei - care au făcut acest lucru duminică. Așa cum era de așteptat, președintele francez Emmanuel Macron a confirmat că guvernul său va recunoaște oficial statul palestinian, conform BBC.
Cuprins:
Macron cere încetarea războiului în Gaza
Înainte de a anunța recunoașterea de către Franța a unui stat palestinian, Macron a declarat ONU că a venit momentul să oprească războiul din Gaza și să elibereze cei 48 de ostatici rămași reținuți de Hamas.
El a spus că lumea este la doar câteva momente distanță de a nu mai putea obține pacea și adaugă: „Nu mai putem aștepta”.
Macron condamnă atacurile din 7 octombrie și spune că dorește să vadă pacea în regiune creată prin existența a două state care trăiesc unul lângă altul.
„Nimic nu justifică războiul în desfășurare”, spune Macron, adăugând că „totul ne obligă” să-i punem capăt definitiv.
Acordarea de drepturi palestinienilor nu diminuează drepturile israelienilor, a mai adăugat Macron.
De asemenea, el a enumerat și celelalte țări care au recunoscut statutul palestinian, inclusiv Andorra, Australia, Belgia, Luxemburg, Malta, Monaco, Regatul Unit, Canada și San Marino.
El spune că acestea „au răspuns apelului nostru” în iulie și au făcut alegerea responsabilă și necesară de a opta pentru pace.
El a adăugat că Spania, Irlanda, Norvegia și Suedia „merg și ele pe aceeași cale”.
Valul de recunoaștere sporește presiunea asupra Israelului, care se află la o săptămână de la ofensiva terestră din orașul Gaza, sfidând condamnarea globală și reacția negativă a familiilor ostaticilor deținuți de Hamas.
O zi importantă pentru pace
Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a spus că astăzi este „o zi importantă pentru pace”, în timp ce țara sa se pregătea să recunoască oficial statul palestinian.
Această mișcare este o „victorie diplomatică majoră pentru Franța”, a declarat el pentru postul francez de televiziune TF1.
„Decizia pe care președintele o va prezenta în această după-amiază Adunării Generale a Națiunilor Unite este o decizie simbolică, imediată, politică, care arată angajamentul Franței față de soluția celor două state”, adaugă el.
Întrebat dacă decizia reprezintă un pericol pentru Israel, el a spus: „Aceasta este o contradicție absolută, deoarece recunoașterea Palestinei este o dezaprobare categorică a Hamasului pe care-l izolează permanent. Îi recunoaște pe acei palestinieni care au ales să renunțe la violență și terorism.”
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat înainte de a ajunge în SUA că „recunoașterea statului palestinian este singura modalitate de a oferi o soluție politică la o situație care trebuie să se oprească”.
El a declarat pentru partenerul american al BBC, CBS News, că recunoașterea este începutul unui proces politic, adăugând că imediat după aceea se așteaptă la un armistițiu, la eliberarea tuturor ostaticilor și la restabilirea modului prin care ajutorul umanitar să ajungă în Gaza.
Macron a repetat, de asemenea, că apelul său pentru recunoașterea unui stat palestinian și obiecțiile sale față de războiul în curs din Gaza nu sunt antisemite.
În interviu, Macron a mai spus că este deplasat ca ambasadorul SUA în Franța, Charles Kushner - al cărui fiu este căsătorit cu fiica președintelui american Donald Trump, Ivanka - să-l acuze public că nu face suficient pentru a combate antisemitismul în Franța.
Drapelul palestinian a fost arborat la primăriile din toată Franța înainte de recunoașterea guvernului francez a unui stat palestinian la Adunarea Generală a ONU.
Primarul orașului Nantes, Johanna Rolland, scrie pe rețelele de socializare că orașul său susține „decizia istorică a Republicii Franceze de a arbora drapelul palestinian pentru ziua respectivă”.
Ministerul francez de Interne a îndemnat primăriile să nu afișeze drapelul, invocând „principiul neutralității în serviciile publice” - dar mai multe orașe din Franța au ignorat avertismentele.
Răspunsul Israelului
Planul Franței a fost criticat de Israel și de aliatul său, Statele Unite. În timpul unei convorbiri telefonice de la începutul acestei luni, secretarul de stat Marco Rubio i-a subliniat lui Barrot „opoziția puternică a SUA față de orice recunoaștere unilaterală” a unui stat palestinian.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat duminică seara că guvernul său va extinde coloniile evreiești în Cisiordania ocupată, ca răspuns la recunoașterea statului Palestina de către alte patru țări occidentale
Luni, Israel a anunțat că ia în considerare închiderea consulatului francez ca represalii pentru recunoașterea Palestinei.
Israelul își concentrează deocamdată răzbunarea asupra Franței, deoarece guvernul său consideră Parisul cel mai influent jucător din Europa.
Președintele francez Macron este văzut în Israel ca principalul motor al eforturilor de recunoaștere a Palestinei, anunțând primul această mișcare, deschizând calea pentru ca alte țări, precum Marea Britanie, să-i urmeze exemplul.
Franța, care are cea mai mare populație de evrei din Europa, este, prin urmare, principalul destinatar al furiei Israelului, în timp ce Sir Keir Starmer ar fi recunoscut, din punct de vedere al Israelului, statul Palestina, doar pentru a atrage electoratul britanic.
De altfel, Nigel Farage a sugerat o posibilă „dez-recunoaștere” a Palestinei în cazul în care Reform UK ar forma următorul guvern.
Întrebat dacă ar reveni asupra deciziei lui Sir Keir Starmer dacă ar prelua puterea, Farage a spus: „Este o întrebare de tipul «dacă» pe viitor. Cred că Starmer a greșit complet făcând asta, nu poți recompensa teroriști precum Hamas.”
Prim-ministrul Scoției a descris recunoașterea de către guvernul britanic a unui stat palestinian drept „un moment istoric”.
Vorbind la un eveniment găzduit de Misiunea Palestiniană la Londra, John Swinney spune că trebuie să existe „acțiuni ulterioare”, inclusiv încetarea acordului de liber schimb dintre Marea Britanie și Israel.
„De asemenea, trebuie să se pună capăt vânzărilor de arme către Israel, fluxului de ajutor umanitar în Palestina și eliberării ostaticilor”, adaugă Swinney.
„Trebuie să existe solidaritate internațională cu Palestina în sprijinirea oamenilor care trebuie protejați de acest genocid și în stabilirea unei vieți în siguranță și securitate.”, potrivit BBC.
Ce înseamnă soluția celor două state
Soluția celor două state este o formulă susținută la nivel internațional pentru pacea dintre Israel și palestinieni.
Propune un stat palestinian independent în Cisiordania și Gaza, cu Ierusalimul de Est drept capitală. Ar exista alături de Israel.
Israelul respinge o soluție a celor două state. Afirmă că orice soluționare finală trebuie să fie rezultatul negocierilor cu palestinienii, iar statul nu ar trebui să fie o condiție prealabilă.
Autoritatea Palestiniană - înființată în urma acordurilor de pace din anii 1990 - susține o soluție cu două state, dar Hamas nu o face, deoarece se opune existenței Israelului.
Hamas spune că ar putea accepta un stat palestinian interimar bazat pe granițele de facto din 1967, fără a recunoaște oficial Israelul, dacă refugiaților li s-ar acorda dreptul de a se întoarce.
Eforturile anterioare de soluționare a conflictului au dus la semnarea Acordurilor de Pace de la Oslo, în 1993. Acesta a fost menit să ofere un cadru pentru discuțiile de pace. Cu toate acestea, discuțiile au eșuat în cele din urmă, fiecare parte dând vina pe cealaltă.
Întreaga lume e atentă la ceea ce va spune premierul Israelului. Benjamin Netanyahu, a declarat că își va face cunoscut răspunsul după ce se va întoarce din SUA, la sfârșitul acestei săptămâni.
El a declarat deja că Israelul va continua să construiască așezări evreiești în Cisiordania ocupată - ilegale conform dreptului internațional și pe terenuri recunoscute acum oficial de mai multe țări ca parte a Statului Palestina, potrivit BBC.
Există speculații că Israelul ar putea opta să anexeze părți din Cisiordania - ceea ce ar fi o mișcare extrem de controversată și dramatică, care ar reprezenta o provocare directă pentru comunitatea internațională.
Germania va amâna recunoașterea statului palestinian până la convenirea unei soluții bazate pe cele două state
În timp ce pleca spre Adunarea Generală a ONU din New York, ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat că „o soluție negociată bazată pe celoe două state este calea care poate permite israelienilor și palestinienilor să trăiască în pace, securitate și demnitate”.
„Pentru Germania, recunoașterea unui stat palestinian vine mai degrabă la sfârșitul procesului. Dar acest proces trebuie să înceapă acum”, a spus el.
Această recunoaștere poate fi în mare parte simbolică pentru moment, dar schimbarea denumirii oficiale a Cisiordaniei și Gazei ocupate în Palestina, așa cum a făcut deja Regatul Unit, ar putea avea un impact asupra modului în care este abordat conflictul.
Președintele palestinian Mahmoud Abbas urmează să se adreseze reuniunii găzduite de Franța și Arabia Saudită privind soluția cu două state la New York - dar va avea o intervenție online, deoarece SUA i-au refuzat viza.
Statele care au recunoscut deja un stat palestinian, statele care urmează să o facă
Regatul Unit, Australia, Canada și Portugalia au recunoscut oficial statul palestinian duminică.
La conferința ONU, co-găzduită de președintele francez Macron și prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, se așteaptă ca mai multe țări să recunoască oficial statul palestinian. Aceste țări sunt: Franța, Belgia, Luxemburg, Andorra, San Marino și Malta
Peste trei sferturi dintre cei 193 de membri ai ONU recunosc deja un stat palestinian. Printre aceștia se numără SUA, Israel, Italia și Germania.
Prim-ministrul Noii Zeelande, Christopher Luxon, a declarat că țara sa ia în considerare această posibilitate, dar că decizia nu va fi dezvăluită decât în această săptămână.
România este una dintre cele 96 de țări ONU care recunosc statul palestinian, însă printre puținele din Uniunea Europeană.
Relația României cu Palestina își are originile în perioada comunistă.
În anii '70 politica României față de conflictele din Orientul Mijlociu s-a schimbat. Relațiile, în special cele comerciale, cu diverse state arabe s-au intensificat, iar Ceaușescu s-a dorit mediator în problema israeliano-palestiniană.
În aprilie 1972 are loc prima întâlnire a lui Ceaușescu față în față cu Yasser Arafat, președintele Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP) la Cairo, unde Ceaușescu și-a afirmat susținerea pentru un stat independent palestinian.
