Franța, spre ape neexplorate: mai poate fi oprită extrema dreaptă a lui Marine Le Pen? Primele concluzii înainte de turul final al unor alegeri cruciale și pentru europeni
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Alegătorii s-au pronunţat în turul întâi al alegerilor legislative cruciale din Franţa, iar cea de-a doua economie a Europei a intrat deja într-o săptămână de campanie tensionată şi nesigură înainte de turul doi, programat duminica viitoare, pe 7 iulie, cu președintele Emmanuel Macron nevoit să decidă dacă virează spre stânga pentru a evita preluarea puterii de către extrema dreaptă condusă de Marine Le Pen.
Cuprins:
Protestatarii s-au adunat, duminică seară, pe străzile Parisului. Extrema dreaptă din Franța are o șansă istorică de a forma un guvern și de a revendica postul de prim-ministru, după ce a câștigat primul tur al alegerilor legislative, forțele centriste ale președintelui Emmanuel Macron clasându-se doar pe locul al treilea. VIDEO: Profimedia
Umilit în turul întâi, Emmanuel Macron se confruntă cu o alegere extrem de dureroasă: renunță la tot ce are pentru a opri extrema dreaptă sau încearcă să salveze ce a mai rămas din mișcarea sa politică, până recent dominantă pe scena politică franceză, comentează Politico într-un articol în care se întreabă dacă Marine Le Pen mai poate fi oprită în ascensiunea spre putere.
Șeful statului francez a dizolvat Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului francez, și a convocat alegeri legislative anticipate după înfrângerea grea suferită de tabăra sa centristă în alegerile europarlamentare în fața partidului de extremă-dreapta Rassemblement national (RN - Adunarea Națională). El avea un singur gând în seara zilei de 9 iunie, și anume să oprească alunecarea Franței spre extreme. A realizat contrariul, susține sursa citată.
Proiecţiile bazate pe sondajele efectuate la ieşirea de la urne arată că RN al lui Marine Le Pen ar putea obține majoritatea absolută. În acest caz, Macron va fi forțat să numească primul guvern de extremă-dreapta ales în mod democratic din istoria modernă a Franţei. Dar, după cum a spus Le Pen duminică seara, după închiderea secțiilor de votare, „nimic nu este câştigat” pentru partidul său.
Rămâne neclar cine va lupta în turul doi. Depinde de modul în care fiecare partid va acţiona în faţa unei posibile victorii a extremei dreapta, lăsând principalii actori politici cu dureri de cap în zilele dinaintea turului final, scrie Politico într-un alt articol în care explică implicațiile votului din turul întâi.
Marine Le Pen pare puternică
Creditat cu 34% de exit-poll-ul național, RN este pe cale să obţină cel mai bun rezultat din istoria sa în turul întâi al alegerilor legislative din Franța. Este posibil ca partidul să fi câştigat zeci de mandate chiar înainte de turul doi. Marine Le Pen susține că a fost aleasă deja cu peste 50 % din voturi în regiunea sa natală, Hénin-Beaumont, din nordul Franţei.
Sora sa, Marie-Caroline Le Pen, s-a clasat pe primul loc în regiunea vestică Sarthe, de regulă un bastion al candidaţilor mai convenţionali de centru-dreapta.
„Poporul francez a arătat fără ambiguitate dorinţa sa de a întoarce pagina după şapte ani de putere disprețuitoare și corozivă”, a susținut Marine Le Pen în discursul său din seara alegerilor, încercând să îşi mobilizeze alegătorii înainte de turul doi. „Cu toate acestea, nimic nu este câştigat. Turul doi va fi decisiv”, a subliniat ea.
Le Pen nu se pripește. Indiferent de rezultatul final din 7 iulie, ea va fi într-o poziţie privilegiată pentru a-şi conduce partidul în 2027 spre „premiul suprem”, preşedinţia Franţei, la care a candidat de trei ori până acum, de două ori fiind înfrântă de Emmanuel Macron.
Jordan Bardella se vede la putere
Preşedintele RN, Jordan Bardella, un tânăr de 28 de ani care vizează poziţia de prim-ministru, nu a criticat tabăra lui Macron în discursul său de duminică seara. În schimb, el a luat la țintă stânga, care s-a clasat pe locul doi în întreaga ţară.
Bardella a catalogat Nouveau Front populaire (Noul Front Popular) drept „un pericol existenţial pentru naţiune” şi l-a acuzat că doreşte să dezarmeze poliţia şi să deschidă graniţele Franţei pentru migranţi şi că nu are „limite morale”.
„A venit timpul să dăm puterea unor lideri care vă înţeleg, cărora le pasă de voi”, a spus el.
Emmanuel Macron, înfrânt și rănit
Cei mai mari perdanţi ai serii de 30 iunie par să fie Macron şi aliaţii săi din Ensemble pour la République (Împreună pentru Republică). Aflată semnificativ în urma ambilor săi adversari politici, alianța de centru va pierde probabil zeci din cele 250 de mandate pe care le deţinea în Adunarea Naţională dizolvată, cu puţine perspective de a forma o nouă coaliţie de guvernare. Primele estimări arată că tabăra prezidenţială a fost eliminată în aproape jumătate din toate circumscripţiile.
Decizia lui Macron de a convoca alegeri legislative anticipate a uimit chiar şi propria sa tabără, aliaţii-cheie, inclusiv ministrul economiei Bruno Le Maire şi fostul premier Edouard Philippe. Mulţi dintre politicienii care au candidat sub steagul centrist au refuzat să pună chipul lui Macron pe afişele lor electorale de teamă că acest lucru le-ar putea afecta şansele de a fi aleşi.
Preşedintele l-a lăsat pe tânărul premier Gabriel Attal să se prezinte duminică seara în fața camerelor de filmat. A fost, probabil, o mişcare înţeleaptă, notează Politico.
Gabriel Attal, în modul mahmureală
Attal, considerat până recent o stea în ascensiune a politicii franceze, a recunoscut că a fost exclus din decizia intempestivă a lui Macron de a convoca alegeri legislative anticipate, iar acum a suferit o înfrângere umilitoare în văzul tuturor.
În plus, el a avut duminică sarcina dificilă de a transmite poziţia oarecum ambiguă a taberei prezidenţiale înainte de turul doi.
În sistemul electoral francez, orice candidat care obţine cel puțin 12,5% din alegătorii înregistraţi în circumscripţia sa ajunge în turul doi dacă nu există un câștigător cu cel puțin 50% la o prezență la vot de cel puțin 25%. Cu un nivel istoric ridicat al participării la vot în alegerile din 30 iunie, sute de circumscripţii ar putea avea curse în trei în turul doi, în majoritatea cazurilor cu un candidat din partea fiecărei coaliţii majore şi adesea cu RN pe primul loc.
Acest lucru înseamnă că unii candidaţi cotați cu a treia șansă, dar dornici să evite o victorie a RN ar putea decide să se retragă din cursă în favoarea unui candidat mai bine plasat pentru a face acest lucru.
Attal a declarat că „niciun vot nu trebuie să meargă la Rassemblement national”, dar s-a angajat să se retragă doar în cazul în care pe locul al treilea se află un „candidat republican”. Adică: niciunul dintre „radicalii de stânga”.
Jean-Luc Melenchon, slăbit, dar nu eliminat
Alianţa de stânga formată din La France insoumise (Franța Nesupusă), ecologiști şi socialişti este creditată cu un rezultat bun, 28,1% din voturi, dar are puţine şanse de a obţine o majoritate viabilă.
Alianţa, denumită Noul Front Popular, este o versiune rebotezată a alianţei Nupes 2022, care a fost pusă la cale de liderul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon.
Mélenchon a fost aspru criticat în timpul campaniei de unii dintre aliaţii săi mai centrişti pentru reticenţa de a se da la o parte după campania de succes a candidatului susţinut de socialişti Raphaël Glucksmann la alegerile europene, care a dat mai multă greutate stângii moderate.
Bătălia pentru poziţia de lider în tabăra sa este acum în curs, cu figuri de stânga în ascensiune, cum ar fi François Ruffin, notează Politico.
Franța, spre ape neexplorate
Cea de-a doua economie din Uniunea Europeană și singura înzestrată cu arme nucleare este acum mai aproape ca niciodată de un guvern de extremă-dreapta pentru prima dată de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace.
Dacă RN va obține majoritatea absolută în turul doi - iar previziunile sugerează că este posibil -, Franța va intra în ape neexplorate. Hexagonul va fi guvernat, cel puțin parțial, de politicieni care și-au făcut numele simpatizând cu Vladimir Putin și promițând distrugerea Uniunii Europene, un război împotriva migrației și retragerea din NATO.
Deși partidul lui Le Pen și-a atenuat unele dintre pozițiile sale mai radicale, rămâne profund sceptic față de pozițiile politice occidentale. O victorie în turul doi ar oferi un impuls puternic șanselor de a câștiga președinția franceză în 2027.
„Au câștigat alegerile europene de trei ori la rând, iar Marine Le Pen a intrat de două ori în turul doi al alegerilor prezidențiale. Dacă vor câștiga al doilea cel mai important scrutin din Franța (alegerile parlamentare - n.r.), vor deveni mainstream”, a declarat pentru Politico Bruno Cautrès, analist politic la Sciences Po.
Mai poate fi oprită Marine Le Pen?
Întrebarea este dacă RN mai poate fi oprit. Obținerea majorității absolute de către partidul lui Le Pen depinde de modul în care celelalte partide și însuși Macron vor reacționa la victoria sa răsunătoare. Își vor lăsa diferențele deoparte și se vor uni pentru a învinge extrema dreaptă?
Duminică seara, aliații lui Macron încercau să stabilească ce să facă în următoarele zile.
Candidații Împreună pentru Republică au fost eliminați în jumătate din cele 577 de circumscripții ale Franței. Grupul parlamentar al lui Macron urmează să scadă de la 250 de mandate la mai puțin de 100 în viitoarea Adunare Națională. Acum, aliații săi centriști se confruntă cu o presiune enormă pentru a se retrage din cursă în mai multe circumscripții și a-și sfătui susținătorii să voteze pentru alianța de stânga, care îi include și pe radicalii de stânga, în încercarea de a opri ascensiunea extremei drepte.
După anunțarea exit-poll-ului, mii de cetățeni francezi s-au adunat în Place de la République din Paris pentru a protesta față de extrema dreaptă. Această demonstrație a amintit de manifestațiile împotriva lui Jean-Marie Le Pen, tatăl lui Marine Marine, care s-a calificat în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2002 candidând pentru RN, cunoscut pe atunci ca Frontul Național.
În acel an, partidele și alegătorii au făcut front comun împotriva extremei drepte sub o politică cunoscută drept „cordonul sanitar”, menită evitării alunecării Franței spre extreme. Dar politica europeană s-a schimbat dramatic în ultimele două decenii.
Partidul de extremă-stânga Franța Nesupusă și liderul său, Jean-Luc Mélenchon, sunt considerați un inamic mai mai mare pentru centriști decât Le Pen. Însuși Macron și-a dedicat o parte din campanie pentru a califica viziunea lui Mélenchon drept „distructivă” pentru Franța.
Cel mai clar semn al ruperii „cordonului sanitar” a venit din partea unui aliat al lui Macron, fostul prim-ministru Edouard Philippe, care le-a cerut în mod explicit alegătorilor să se opună atât RN, cât și Franței Nesupuse.
„Având în vedere că stânga l-a transformat pe Macron în marele său adversar, iar Mélenchon și Macron au petrecut luni de zile ducând o luptă politică uriașă, este greu să resuscitezi cordonul sanitar”, explică Bruno Jeanbart, vicepreședinte al institutului de cercetare OpinionWay. Jeanbart precizează totodată că alegătorii centriști tind să se abțină de la vot atunci când au de ales între extrema stângă și extrema dreaptă.
Candidații calificați pentru turul doi au termen până marți, la ora locală 18.00, să anunțe dacă se retrag sau continuă cursa. Duminică seara exista impresia că în multe circumscripții al treilea cel mai bine plasat candidat intenționa să se retragă pentru a ajuta un contracandidat să învingă RN.
RN vrea să guverneze doar dacă obține majoritatea absolută
RN insistă că nu va încerca să formeze guvernul dacă nu va câștiga majoritatea absolută. Potrivit lui Le Pen, Bardella va deveni prim-ministru numai dacă RN va dispune de o majoritate solidă. În mod tradițional, președintele francez numește prim-ministrul din rândul celui mai mare grup parlamentar din Adunarea Națională.
„Fără o majoritate clară, vor exista întotdeauna vechi feudalisme și manevre politice care vor distruge adevărata alternativă de care are nevoie țara”, a spus Le Pen în discursul ținut duminică seara la Hénin-Beaumont.
Pentru a-și asigura majoritatea absolută, Le Pen ar trebui să încheie un acord cu deputații din partidul conservator Les Républicains (Republicanii). Dar alianța pre-electorală între Le Pen cu șeful Republicanilor, Eric Ciotti, a fost contestată de ceilalți lideri din partidul conservator.
Dacă alegerile se încheie cu un Parlament în impas, proiectul politic al lui Macron va mai dura, dar nu este exclus să dispară, conchide Politico.
usernameGigel 01.07.2024, 14:17
Manipulati total: titlu, pozitia cu intelor, fotografia utilizata. Daca nu guverneaza stanga, e fascism. Cine v-a dat voua rolul de erou pozitiv in filmul asta? Pentru ca memoria istorica ne arata ca socialismul a creat mai multe victime decat orice alt tip de miscare politica, comparabila doar cu invaziile mongolilor sub Ginghis Han. Si inca le mai creeaza. Cum va permiteti sa va pozitionati pe post de judecator si aratator cu degetul, cu un asemenea CV?
simona1996 01.07.2024, 14:28
Bravo lor . Foarte bine
Eglwyswrw 01.07.2024, 14:42
Vai vine "extrema" dreapta. Si ce-o sa faca ? O sa aiba - poate - un prim ministru si majoritate parlamentara. Groaznic ! S-ar putea ca "extrema" aia dreapta sa dea afara niste bugetari oplositi prin posturi caldute si care pretind ca "lucreaza in interesul poporului" atunci cand aplica masuri progresiste sau chiar curat stangist-migrationiste. De-a dreptul ingrozitor ! Oamenii aia vor fi niste martiri ! Nu vor mai incasa salarii babane ! Nu vor mai spune altora cum sa fie toleranti ! Ce oroare !
BONY 01.07.2024, 14:52
E alegerea francezilor,de ce ar tre ui oprita ?!
golgol 01.07.2024, 14:57
Țări coloniale! Multi oameni trăiesc în Franța de diverse etnii ,din diverse colonii cum credeți voi că o țară că Franța care e sub Germania că economie putea sa țină la nivel înalt totul ?In timp chiar și țările nou venite în UE de unde țările fondatoare fac profit din mana de lucru ieftină și țări de desfacere precum România...normal că în timp oamenii sunt nemulțumiți ..normal că votează extremiști că s au saturat de vorbe și fără fapte ...