Rezultate alegeri Franța: Extremiștii de dreapta, anunțați câștigători. Prezență mare la vot. Cum au reacționat Emannuel Macron și Marine Le Pen
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Partidul de extremă-dreapta Rassemblement national (RN - Adunarea Națională) este dat câștigător în turului întâi al alegerilor legislative anticipate din Franța cu 34%, cu mai bine de 2% decât a obținut în alegerile europarlamentare desfășurate acum trei săptămâni.
Cuprins:
Trei blocuri politice luptă în principal pentru cele 577 de mandate din Adunarea Națională a Franței, și anume Rassemblement national și aliații săi, Nouveau Front populaire (Noul Front Popular), care reunește partide de stânga și radicale de stânga, și Ensemble pour la République (Împreună pentru Republică), tabăra centristă coalizată în jurul președintelui Emmanuel Macron.
Conform exit-poll-ului anunțat la închiderea secțiilor de votare în Franța, la ora locală 20:00 (21:00 ora României), RN ar fi câștigat în turul întâi cu 34%, în timp ce Noul Front Popular și Împreună pentru Republică ar fi cumulat 28,1%, respectiv 20,3% din voturile exprimate. Partidul conservator Les Republicains (Republicanii) s-ar clasa pe locul patru, cu 10,2%.
Prezența la vot este estimată la aproximativ 70%, ceea ce indică o mobilizare puternică. De altfel, Franța înregistrase duminică la ora locală 17:00 - cu 59,39% - cea mai mare prezență la vot pentru turul întâi de la alegerile legislative din 1978, cu excepția scrutinului din 1986, care a avut loc într-un singur tur. În 2022, prezența la vot în turul întâi a fost de 47,5%.
Cele mai importante alegeri din ultimele decenii pentru Franța
Aproape 50 de milioane de francezi au fost chemați duminică, 30 iunie, la urne pentru a se exprima în turul întâi al alegerilor legislative anticipate. Peste 4.000 de politicieni au candidat pentru cele 577 de mandate din Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului francez.
Distribuția mandatelor în Adunarea Națională a Franței rămâne încă neclară ținând cont de felul în care se desfășoară alegerile. De regulă, majoritatea deputaților sunt aleși în turul doi, programat de această dată duminica viitoare, 7 iulie.
Potrivit institutului Ipsos, între 65 și 85 de deputați vor fi cunoscuți după turul întâi. Ceilalți vor fi aleși după turul doi. RN s-ar fi calificat în 390 până la 430 de circumscripții, Noul Front Popular în 370 până la 410, iar Împreună pentru Republică în 290 până la 330.
Candidaţii pot fi aleşi în turul întâi dacă obţin majoritatea absolută a voturilor în circumscripţia lor la o rată de participare de cel puțin 25%. În majoritatea circumscripţiilor va fi nevoie de turul doi, la care să participe toţi candidaţii care au primit voturi de la cel puţin 12,5% din alegătorii înregistraţi. Câştigă la final cel care obţine cel mai mare scor.
CNN descrie aceste alegeri ca fiind printre cele mai importante din ultimele decenii, atât pentru Hexagon, cât și pentru restul Europei. Motivul: posibilitatea obținerii majorității absolute de către partidul de extremă-dreapta Rassemblement National (RN – Adunarea Națională). Un partid are nevoie de 289 de mandate pentru a deține majoritatea absolută în camera inferioară a Parlamentului francez.
Emmanuel Macron face apel la mobilizare în turul doi
Într-o declarație transmisă presei, șeful statului francez consideră că mobilizarea ridicată la urne denotă dorința concetățenilor săi de a „clarifica situația politică”. „Alegerea lor democratică ne obligă”, spune el, citat de Le Monde.
„A venit timpul pentru o adunare mare, clar democratică și republicană pentru turul doi”, îndeamnă președintele francez.
Candidații calificați în turul doi au termen până marți, la ora locală 18:00, să își valideze înscrierea la prefectură.
Marine Le Pen, aleasă din turul întâi
„Democrația a vorbit”, a salutat la rândul ei Marine Le Pen, liderul de facto al RN.
„Turul doi va fi decisiv, pentru a preveni ca țara să cadă în mâinile coaliției Nupes, o extremă stângă cu tendință violentă”, a declarat ea, anunțând, de la Hénin-Beaumont, că a câștigat în circumscripție încă din turul întâi.
„Avem nevoie de o majoritate absolută pentru ca Jordan Bardella (șeful RN - n.r.) să fie numit prim-ministru de către Emmanuel Macron”, a insistat ea.
Deputata, care a candidat de trei ori la președinția Franței și pare a fi favorită în alegerile din 2027, a încercat, de asemenea, să liniștească o parte a electoratului ostil Adunării Naționale după ce a anunțat măsuri care vizează în special persoanele cu dublă cetățenie. „Niciun francez, niciun francez nu va pierde niciun drept. Dimpotrivă, drepturile vor fi garantate și, pe măsură ce situația o va permite, se vor crea altele noi în beneficiul tuturor”, a dat asigurări ea.
Franța riscă să intre într-o perioadă de „coabitare”
Analiștii politici estimează însă că Franța va intra într-o perioadă de „coabitare”, cu un președinte și un guvern proveniți din tabere diferite. În istoria sa postbelică, Franţa a avut trei perioade de acest tip, dar niciuna cu tabere cu viziuni atât de divergente pentru direcția republicii. Conform proiecțiilor după turul întîi, RN ar putea obține o majoritate relativă după închiderea urnelor pe 7 iulie.
Alegerile legislative anticipate au fost convocate de Macron în seara de 9 iunie, la scurt timp după închiderea secțiilor de votare pentru alegerile europene. Președintele francez a luat act astfel de rezultatul alegerilor, câștigate de RN cu 31,37%. Alianța condusă de partidul lui Macron s-a clasat pe locul doi, cu 14,6%.
Această decizie i-a luat prin surprindere chiar și pe cei mai apropiați aliați ai lui Macron. Următoarele alegeri din Franța erau programate în mod normal pentru 2027. Politicienii se feresc de regulă să convoace alegeri atunci când partidele lor stau prost în sondaje și nu sunt nevoiți să cheme electoratul la urne. Și totuși, Macron a riscat, devenind primul președinte francez din 1997 încoace care a convocat alegeri legislative anticipate.
Îngrijorate de perspectiva ascensiunii extremei drepte la putere în Franța, partidele de stânga s-au reunit în Noul Front Popular, o amintire a Frontului Popular care a blocat un astfel de scenariu în 1936. Dacă RN va numi premierul la finalul alegerilor, ar fi prentru prima dată de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace când un guvern de extremă-dreapta ar conduce Franța.
Propunerea RN la postul de prim-ministru este Jordan Bardella, un politician de doar 28 de ani care vrea să conteste politica externă a președintelui francez, mai ales în relațiile cu Uniunea Europeană și în abordarea războiului din Ucraina.
demostene1 01.07.2024, 00:11
extrema dreapta? ce face? de ce e extrama? o sa construiasca tabere de concentrare? doar pentru ca nu fac ceea ce vor sefii libertatea si cultura woke si extremista din ue nu inseamna ca sunt extrema dreapta.
Daniel_DNL 01.07.2024, 00:21
Daca esti naționalist si iubesti țara, esti extremist. Vorba unui american: daca o tara are resurse naturale, atunci acea tara este o țară teroristă si trebuie eliberată de resurse si extremiști.
Teceneu 01.07.2024, 00:30
Pentru supravietuirea democratiilor, partidele extremiste trebuie scoase in afara legii. Rolul acestora e unul de tip dinamita. Purtati va bland si democratic cu ele, ca ele se vor purat salbatic si autoritar cu voi.
luisharcsa 01.07.2024, 00:32
Exact. Manipulare grosolana si propaganda penibila
usernameGigel 01.07.2024, 01:05
Libertatea, sa corectam referinta: de extrema necesitate!