Prima reacție a companiei Gabriel Resources după ce România a câștigat procesul Roșia Montană: „O decizie profund eronată”. Măsurile pe care le ia în calcul
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Compania canadiană Gabriel Resources a anunțat că analizează posibilitatea contestării deciziei Tribunalul Internațional de la Washington, care a adus câștig de cauză României, în dosarul exploatării aurului de la Roșia Montană, potrivit unui comunicat citat de G4media.
Gabriel Resources susține că decizia tribunalului s-a luat cu o majoritate de 2 la 1, nu în unanimitate.
„Compania e în dezacord cu decizia majorității, care este complet incompatibilă cu orice evaluare obiectivă a probelor prezentate în acest caz, așa cum demonstrează opinia disidentă convingătoare a unuia dintre arbitri”, a transmis compania, într-un comunicat.
Președinta companiei, Anna El-Erian, a calificat decizia ca fiind „profund eronată”, adăugând că ia în calcul varianta de a o contesta.
„Compania analizează decizia Tribunalului împreună cu consilierii săi juridici pentru a-și evalua opțiunile, inclusiv pentru a contesta decizia prin intermediul procesului de anulare prevăzut de Convenția ICSID. Considerăm că decizia majorității este profund eronată”, a transmis Anna El-Erian, în același comunicat.
„Așa cum a recunoscut arbitrul disident, intervenția politică susținută a Guvernului României în drepturile contractuale ale Gabriel a împiedicat dezvoltarea unui proiect minier emblematic deținut în parteneriat cu statul”, a mai spus Anna El-Erian.
România nu plătește nicio despăgubire Gabriel Resources
După nouă ani de proces, România a câștigat în dosarul Roșia Montană în care Gabriel Resources cerea despăgubiri de aproximativ 6,7 miliarde de dolari.
Verdictul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de la Washington, anunțat vineri, 8 martie, a fost favorabil României, iar compania care urma să exploateze aurul de la Roșia Montană trebuie să plătească și cheltuielile aferente procesului, care se ridică la peste 1,4 milioane de dolari.
În acest moment, există o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată în termen de patru luni.
Decizia a fost anunțată după săptămâni în care lideri politici au sugerat că România ar putea pierde procesul, urmând să plătească despăgubiri. Firma canadiană cerea daune de 6,7 miliarde de dolari pentru blocarea exploatărilor de aur, anunța Guvernul României.
Istoricul proiectului Roșia Montană
Afacerea Roșia Montană a fost inițiată de controversatul miliardar de origine română, Frank Timiș. În 1995, firma Euro Gold Resources s-a asociat cu Regia Autonomă a Aurului şi Cuprului (RAC) Deva (actuala Minvest Deva) pentru valorificarea haldelor de steril rezultate după extragerea minereurilor de aur. Frank Timiş era atunci reprezentant al Gabriel Resources, companie înregistrată în paradisul fiscal Channel Islands, din Marea Britanie.
În timp, Timiș a reușit să obțină transferul licenței de exploatare pentru zăcământul auro-argintifer din Roșia Montană, de la societatea de stat, la propria firmă. La mijlocul anilor 2000, în urma unor scandaluri privind modul în care a fost extins perimetrul de exploatare minieră din Roșia Montană, caz care a ajuns și în atenția procurorilor, Timiș și-a vândut participația din compania Gabriel Resources și s-a retras din proiect.
Ulterior, la conducerea societății au fost numiți o serie de directori americani, britanici și români. Începând cu anul 2008, managementul RMGC este asigurat de Dragoș Tănase, venit la momentul respectiv de la cea mai mare firmă de comunicații prin cablu din România. Tănase a fost numit, în 2018, și în funcțiile de CEO și președinte al Gabriel Resources. Postul de director financiar este deținut, din 2019, de britanicul Richard Brown.
Compania canadiană Gabriel Resources, care deţine din 1999 o concesiune minieră în zonă, şi-a propus exploatarea în patru cariere şi utilizarea unor cantităţi mari de cianură pentru a extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint, potrivit Agerpres.
Sub presiunea unei mobilizări de amploare, guvernele succesive au refuzat să emită un acord esenţial pentru lansarea lucrărilor.
În 2013, proiectul minier a fost blocat, când Parlamentul României a respins, la presiunea societății civile, modificările legislative care urmau să permită acordarea autorizațiilor.
Evocând o „expropriere”, Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari. Compania canadiană a dat România în judecată în 2017.
Din 2021, Roșia Montană face parte din Patrimoniul cultural imaterial al umanității, iar situl a fost înscris și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă că aici nu poate fi pus în practică niciun proiect de exploatare minieră.
Decizia a fost aplaudată de organizaţii de mediu precum Greenpeace, care consideră că reprezintă o măsură de protecţie împotriva altor încercări de exploatare a rezervelor minerale preţioase din zonă.
nasty1 09.03.2024, 12:02
Si cei de la Gabriel Resources se mira ca au pierdut procesul, mai ales ca au avut atatia sustinatori in Romania, printre care Ponta si Ciolacu (PSD) sau Tariceanu si Bolos (PNL). :)))
Moshu 09.03.2024, 12:14
Trecind peste faptul ca puneti ca cel mai important articol acesta cu "calea de atac"(deci va doare sufletul ca am castigat !),de ce nu spuneti si care ar fi calea de atac,daca tot "va dati cunoscatori" ?? Sau doar va faceti datoria fara sa stiti ce vorbiti ??
titi_502001 09.03.2024, 12:27
Președinta este ,,profund eronată”. Cum nu ar vrea ea ceva moka?
Marica13 09.03.2024, 13:31
Sa puna mana la munca..daca vor bani Canadieni ..toti vor bani de la noi pe gratis
joydownson 09.03.2024, 13:35
Un verdict normal! Inseamna ca avocatii care au reprezentat Romania chiar si-au facut treaba. Ma mir!