Germania acuză direct Ucraina că a pus la cale sabotarea gazoductelor Nord Stream
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sabotarea gazoductelor Nord Stream a fost comandată de autoritățile ucrainene, a susținut joi Parchetul german, la o zi după punerea sub acuzare a unui prim suspect în acest dosar, relatează AFP.
„Suspectul, împreună cu alţi militari, a elaborat, la cererea autorităţilor ucrainene, un plan menit să distrugă conductele de gaz Nord Stream 1 şi Nord Stream 2”, afirmă Parchetul german într-un comunicat, reamintind că aceste gazoducte submarine au fost sabotate cu explozibili în septembrie 2022.
Acuzatul a fost arestat pe 21 august 2025 în Italia, apoi extrădat în septembrie în Germania. Identificat la acea vreme sub numele de Serhii Kuzneţov, acesta a declarat că, la momentul faptelor şi până în 2023, a fost comandant în armata ucraineană şi se afla în Ucraina în timpul sabotajului.
Potrivit acuzării, suspectul şi complicii săi - scafandri, căpitanul şi pirotehnistul - au închiriat un iaht în Germania şi s-au îndreptat spre insula daneză Bornholm. De acolo, echipa sa a fixat încărcături explozibile pe conducte, înainte de a le activa şi de a distruge gazoductele.
„Obiectivul era de a împiedica pe termen lung livrările de gaz prin conducte şi de a face în aşa fel încât Rusia să nu mai poată utiliza veniturile provenite din comerţul cu gaz natural pentru a-şi finanţa efortul de război”, menţionează Parchetul german.
Nord Stream 2 nu era în funcţiune în momentul atacului. În schimb, Nord Stream 1 furniza, înainte de lansarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, „aproximativ jumătate din necesarul anual de gaze naturale” al Germaniei, reaminteşte Parchetul german.
Guvernul german a fost aspru criticat pentru proiectul Nord Stream, lansat în 2011, deoarece aceste gazoducte sporeau dependenţa energetică a Europei faţă de Rusia. După invazie, UE a fost nevoită să pună capăt majorităţii importurilor sale de hidrocarburi ruseşti pentru a nu alimenta mașina de război a Kremlinului.
Ucraina nu şi-a recunoscut niciodată responsabilitatea pentru sabotaj, dar nici nu şi-a ascuns satisfacţia, considerând legitim orice atac capabil să slăbească capacitatea Kremlinului de a-şi finanţa războiul, notează AFP.
