Subiecte Biologie și Anatomie la Bac 2026. Baremul de corectare a fost publicat

Barem de corectare materia Biologie și Anatomie Bacalaureat 2026

Ministerul Educației a publicat joi, după ora 15:00 baremul de corectare de la proba Biologie și Anatomie 2026 de la Bacalaureat 2026.

Anatomie și fiziologie umană. Filiera teoretică – profilul real; Filiera tehnologică – profilurile: tehnic, resurse naturale şi protecţia mediului; Filiera vocaţională – profilul militar:

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

Biologie vegetală şi animală:

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

BAC Anatomie 2026. Ce subiecte au primit candidaţii

UPDATE ora 13:27. Au apărut subiectele de la Anatomie de la examenul de Bacalaureat 2026.

La Subiectul I, elevii au avut de completat noțiuni despre sistemul nervos vegetativ, de identificat afecțiuni ale sistemului muscular și de rezolvat itemi grilă despre sistemul osos, digestie, aparatul reproducător și analizatorul auditiv. Tot la primul subiect, candidații au avut de stabilit dacă mai multe afirmații despre circulația sângelui, ecosisteme și aparatul excretor sunt adevărate sau false.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Subiectul al II-lea a inclus două probleme aplicative. Prima a vizat sinteza proteinelor și structura ADN-ului. Elevii au avut de calculat numărul de nucleotide și legături de hidrogen, dar și de formulat o cerință suplimentară pe baza datelor primite. A doua problemă a fost despre sistemul grupelor sanguine și transfuzii. Candidații au avut de identificat grupa de sânge, de argumentat compatibilitatea transfuzională și de formulat o cerință proprie.

La Subiectul al III-lea, prima parte a fost dedicată respirației și circulației. Elevii au avut cerințe despre inspirație, adaptările organismului la efort fizic, volumele și capacitățile respiratorii, dar și despre rolul sângelui în transportul gazelor respiratorii.

A doua parte a vizat sistemul endocrin. Candidații au fost solicitați să precizeze localizarea glandelor suprarenale, să prezinte efectele unor hormoni, să argumenteze rolul hipofizei în controlul activității gonadelor și să redacteze un minieseu despre variațiile secreției hormonilor tiroidieni și efectele acestora.

Subiecte BAC Biologie și Anatomie 2026. Astăzi a avut loc proba scrisă la Biologie la Bacalaureat

Proba la Biologie – Anatomie este una dintre opțiunile din cadrul probei E.d a examenului de Bacalaureat 2026, adică proba la alegere a profilului și specializării.

Examenul este scris, durează trei ore și este structurat în trei subiecte care verifică atât cunoștințele teoretice, cât și capacitatea de aplicare a acestora. Fiecare subiect este notat cu 30 de puncte, iar 10 puncte se dau din oficiu.

Modele de subiecte la Biologie și Anatomie pentru Bac 2026

Ministerul Educației a pus la dispoziția elevilor modele de subiecte la Biologie și Anatomie pe platforma subiecte.edu.ro. Astfel, aceștia au putut să se familiarizeze cu proba scrisă la această materie, precum și la celelalte discipline la care au susținut examenul de Bacalaureat 2026.

Proba scrisă la Biologie pentru care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate, se poate susţine în una dintre cele două variante, dacă biologia a fost studiată în clasele de liceu cuprinse în varianta aleasă:

• B1. Biologie vegetală și animală – clasele a IX-a şi a X-a.
• B2. Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană -clasele a XI-a şi a XII-a.

Modele de subiecte la Biologie vegetală și animală pentru Bac 2026

Modele de subiecte la Anatomie pentru Bac 2026

Barem de corectare pentru subiectele la Biologie Bac 2026

Barem de corectare pentru subiectele la Anatomie Bac 2026

Programă Biologie și Anatomie pentru BAC 2026

Competențe de evaluat

Biologie vegetală și animală

• Ierarhizarea unităţilor sistematice ale lumii vii, evidenţiind evoluţia de la simplu la complex.
• Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice ştiinţelor biologice.
• Descrierea particularităţilor structurale şi funcţionale ale celulelor, ţesuturilor, organelor, sistemelor de organe la plante, animale şi om, utilizând limbajul ştiinţific adecvat; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.
• Caracterizarea unor taxoni, structuri, funcţii ale organismelor, a unor fenomene, procese biologice, a unor boli care afectează organe, sisteme de organe etc.
• Explicarea unor procese şi fenomene biologice şi a interrelaţiilor dintre ele; explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.
• Explicarea unor adaptări structurale şi funcţionale ale organismelor la variaţiile de mediu, pe baza conceptelor biologice fundamentale.
• Compararea modurilor de realizare a funcţiilor fundamentale ale organismelor (asemănări, deosebiri), evidenţiind unitatea şi diversitatea lumii vii, evoluţia lumii vii etc.
• Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale organismelor, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra eredităţii, a funcţiilor organismelor.
• Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice etc.

• Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:

• realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme etc.;
• elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;
• rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date etc.;
• alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii – problemă şi
  rezolvarea lor;
• proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare
  certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc.;
• explicarea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
• prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
• prevenirea unor boli care afectează organe, sisteme de organe;
• explicarea consecinţelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului.
  
• Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu la complex.

Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană

• Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice ştiinţelor biologice.
• Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum şi a funcţiilor acestora.
• Descrierea particularităţilor funcţionale ale sistemelor de organe la om; stabilirea corelaţiei structură-funcţie; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.
• Descrierea particularităţilor biotopului şi ale biocenozei.
• Caracterizarea unor fenomene, procese biologice, a unor boli care afectează organe, sisteme de organe etc.
• Compararea funcţiilor fundamentale şi evidenţierea interdependenţei lor pentru menţinerea integralităţii organismului uman.
• Explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.
• Explicarea unor adaptări funcţionale ale organismului uman la variaţiile mediului (stimuli interni, stimuli externi).
• Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra funcţiilor organismului uman.
• Identificarea şi interpretarea unor relaţii interspecifice în ecosistemele antropizate.
• Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice etc.

Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:

• realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme etc.;
• elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;
• rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date etc.;
• alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii – problemă şi
  rezolvarea lor;
• proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare,
  certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc.;
• recunoaşterea, prevenirea unor boli care afectează organe, sisteme de organe;
• explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
• explicarea consecinţelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului, a
  impactului antropic asupra ecosistemelor naturale.

• Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu la complex.

Biologie și Anatomie Bac 2026 – conținuturi

Biologie vegetală și animală- conținuturi clasa a IX-A

1. Diversitatea lumii vii

1.1. Noțiuni introductive: taxoni (regn, încrengătură, clasă, ordin, familie, gen, specie) nomenclatură binară, procariot, eucariot;

Virusuri: caractere generale, clasificare: adenovirusuri, ribovirusuri, exemple la om;

Regnuri: clasificare, caracterizare generală: la fiecare grup se prezintă caractere de regn, încrengătură, clasă, legate de mediul şi modul de viaţă, morfologie, tipul de locomoţie, de nutriţie, de respiraţie, de reproducere (fără cicluri evolutive), importanţă şi exemple reprezentative;

• Monera: – Bacterii: eubacterii;
• Protiste: – Sporozoare;
• Alge unicelulare, euglene;
• Fungi: – Ascomicete;
• Bazidiomicete;
• Plante: – Alge pluricelulare;
• Briofite: briate;
• Pteridofite: filicate;
• Gimnosperme: conifere;
• Angiosperme: dicotiledonate, monocotiledonate;
• Animale: – Celenterate: hidrozoare, scifozoare;
• Platelminţi (trematode, cestode), nematelminţi (nematode), anelide (oligochete, hirudinee);

Moluşte: lamelibranhiate, gasteropode, cefalopode;
Artropode: arahnide, crustacei, insecte;
Cordate: – Vertebrate: peşti osoşi, amfibieni (anure, urodele), reptile, păsări, mamifere placentare.

1.2. Conservarea biodevirsității în România: specii ocrotite, rezervaţii naturale, parcuri naţionale.

2. Celula – Unitatea structurală și funcțională a vieții

2.1. Structura, ultrastructura și rolul componentelor celului (enunţarea funcţiei fără descrierea mecanismelor):

• procariote: structură;
• eucariote:
• învelişul celulei:
• membrană celulară (model mozaic fluid);
• perete celular;
• citoplasmă:
• fundamentală;
• structurată – organite celulare: reticul endoplasmatic, ribozomi, mitocondrii,
  aparat Golgi, lizozomi, centrozom, plastide, vacuole;
• nucleu – membrană nucleară, nucleoli, carioplasmă-cromatină (acizii nucleici – tipuri şi rol).

2.2. Diviziune celulară: – importanţă, clasificare:

• ciclul celular;
• indirectă (cariochinetică);
• cromozomi şi fus de diviziune – alcătuire şi rol;
• mitoză (faze, importanţă);
• meioză (etape, faze, importanţă).

3. Ereditatea ți variabilitatea lumii vii

3.1. Concepte: ereditate, variabilitate.

3.2. Mecanismele transmiterii caracterelor erdeitare

• Legile mendeliene ale eredităţii:
• legea purităţii gameţilor;
• legea segregării independente a perechilor de caractere;
• abateri de la segregarea mendeliană: codominanţa.

3.3. Recombinare genetică prin schimb reciproc de gene

3.4. Determinism cromozomal al sexelor (fără subtipuri);

3.5. Influența mediului asupra eredității (mutaţii, clasificare, factori mutageni);

3.6. Genetică umană: boli ereditare – clasificare şi exemple.

Conținuturi clasa a X-a

1. Țesuturi vegetale și animale: clasificare, structură, rol.

1.1. Țesuturi vegetale

• embrionare primare – apicale, intercalare;
• definitive: de apărare – epidermă; fundamentale – asimilatoare, de depozitare;
  conducătoare, secretoare.

1.2. Țesuturi animale

• epiteliale: de acoperire, secretoare – tipuri de glande; senzoriale;
• conjunctive: moi, semidure, dure (osos compact, osos spongios); sângele;
• muscular: striat, neted;
• nervos: neuronul, celula glială.

2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii

2.1. Funcții de nutriție

Nutriția Autotrofă

• fotosinteza: ecuaţie chimică, etape (fără mecanismul intim al fotosintezei), evidenţiere
  (după CO2 absorbit, după substanţă organică produsă, după O2 produs), importanţă; rolul
  pigmenţilor asimilatori (clorofila a şi clorofila b).

Nutriția Heterotrofă

• heterotrofia la fungi: saprofită, parazită, exemple, importanţă;
• heterotrofia la plante: parazită;
• nutriţia simbiontă (licheni);
• digestia la animale: tipuri de digestie (intracelulară, extracelulară);
• sistem digestiv la mamifere: tub digestiv (componente – localizare, morfologie, fără structura peretelui) şi glande anexe (glande salivare, ficat, pancreas exocrin) – localizare, rolul
  lor în digestia chimică a alimentelor;
• boli ale sistemului digestiv la om (gastrită, ulcer gastroduodenal, toxiinfecţii alimentare, hepatită virală acută) – manifestări, cauze şi prevenire.

Respirația

• respiraţia aerobă: ecuaţie chimică, localizare (fără mecanismul respiraţiei celulare);
• respiraţia anaerobă: ecuaţie chimică, localizare, exemple; fermentaţii (exemple de fermentaţie – alcoolică, lactică, acetică, importanţă);
• respiraţia la plante: evidenţiere (după consumul de substanţă organică, după consumul de O2 şi după CO2 produs);
• respiraţia la animale:
• sistem respirator la mamifere: căi respiratorii, plămâni – localizare, structură, mecanismul ventilaţiei pulmonare – inspiraţie, expiraţie;
• boli ale sistemului respirator la om (bronşită, laringită, astm bronşic, pneumonie,TBC ) – manifestări, cauze şi prevenire.

Circulația

Circulaţia la plante:

• absorbţia apei şi a sărurilor minerale: localizare, mecanismele absorbţiei;
• circulaţia sevelor: forţe care contribuie la circulaţia sevelor.

Circulaţia la animale:

• mediul intern la mamifere (sângele – compoziţie, rol);
• sistem circulator la mamifere: inimă (localizare, structura macroscopică, rol), vase de sânge (artere, vene, capilare, rol);
• boli ale sistemului circulator la om (varice, ateroscleroză, hipertensiune arterială, infarct miocardic, accident vascular cerebral) – manifestări, cauze şi prevenire.

Excreția

Excreţia la plante:

• transpiraţia – prezentare generală, localizare;

Excreţia la animale:

• sistem excretor la mamifere: căi urinare şi rinichi (localizare, structură şi rol – fără mecanismul formării urinei);
• boli ale sistemului excretor la om (litiază urinară, insuficienţă renală cronică) – manifestări, cauze şi prevenire.

2.2. Funcții de relație

Sensibilitatea

Sensibilitatea şi mişcarea la plante

Sensibilitatea la animale:

• organe de simţ la mamifere (ochiul, urechea, nasul, limba, pielea) – structură şi rol;
• deficienţe senzoriale la om: (miopie, hipermetropie, strabism, astigmatism, surditate) – manifestări, cauze şi remedii;
• sistem nervos la mamifere – SNC (măduva spinării, encefal -localizare, componente, rol);
• boli ale SNC la om (boala Parkinson, paralizie, epilepsie, scleroză în plăci) – manifestări, cauze, prevenire şi factori de risc (consum de droguri, alcool, cafea, tutun).

Locomoția la animale

Sistem locomotor la mamifere (scheletul şi musculatura membrelor).

2.3. Funcția la reproducere

Reproducerea la plante

Reproducerea asexuată la plante: specializată şi vegetativă;
Reproducerea sexuată la angiosperme: floare – structură; fecundaţie; sămânţă – alcătuire; fruct –
tipuri reprezentative de fructe.

Reproducerea la om

Sistemul reproducător femel şi sistemul reproducător mascul (localizare, structură şi rol);
Boli cu transmitere sexuală (sifilis, gonoree, candidoză, SIDA) – manifestări, cauze şi prevenire.

Anatomie și Fiziologie umană, genetică și ecologie umană – conținuturi clasa a XI-A

1. Alcătuirea corpului uman

• topografia organelor şi a sistemelor de organe – planuri şi raporturi anatomice;

1. Funcțiile fundamentale ale organismului uman

2.1. Funcțiile de relație

Sistemul nervos

• clasificarea sistemului nervos din punct de vedere topografic şi funcţional;
• sistemul nervos somatic: funcţia reflexă – actul reflex, funcţia de conducere – clasificarea căilor de conducere si rolul acestora;
• sistemul nervos vegetativ – clasificare, efecte ale stimulării simpaticului şi parasimpaticului;
• noţiuni elementare de igienă şi de patologie: meningită, comă, hemoragii cerebrale.

Analizatorii

• segmentele unui analizator;
• fiziologia analizatorilor: vizual, auditiv, vestibular, cutanat;
• noţiuni elementare de igienă şi patologie: herpes, cataractă, glaucom, conjunctivită, otită.

Glandele endocrine

• topografie, hormoni – efecte definitorii: hipofiză, tiroidă, pancreas, suprarenale, gonade;
• disfuncţii (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, boala BasedowGraves, mixedem, nanism tiroidian, guşă endemică, diabet zaharat).

Sistemul Osos

• scheletul – alcătuire, rol, creşterea în lungime şi în grosime a oaselor;
• noţiuni elementare de igienă şi patologie: deformări, fracturi, entorse, luxaţii.

Sistemul muscular

• muşchi scheletici: principalele grupe, tipuri de contracţii;
• noţiuni elementare de igienă şi de patologie: oboseală musculară, întinderi şi rupturi
  musculare.

2.2. Funcțiile de nutriție

Digestia și Absorbția

• transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv;
• absorbţia intestinală;
• fiziologia intestinului gros;
• noţiuni elementare de igienă şi patologie: carii dentare, stomatită, enterocolite, ciroză
  hepatică, litiază biliară, pancreatită.

Circulația

• grupe sanguine, imunitate;
• activitatea cardiacă, parametri funcţionali – frecvenţă cardiacă, debit cardiac, tensiune arterială, puls arterial;
• circulaţia mare şi mică;
• noţiuni elementare de igienă şi patologie: cardiopatie ischemică, hemoragii interne şi externe, leucemii, anemii.

Respirația

• ventilaţia pulmonară, transportul gazelor, schimbul de gaze, volume şi capacităţi respiratorii;
• noţiuni elementare de igienă şi patologie: gripă, fibroză pulmonară, emfizem

Excreția

• formarea şi eliminarea urinei;
• noţiuni elementare de igienă şi de patologie: cistită, nefrită, glomerulonefrită.

2.3. Funcția de reproducere

• sistemul reproducător: componente, fiziologie;
• sănătatea reproducerii: planificare familială, concepţie şi contracepţie, sarcina şi
  naşterea;
• noţiuni elementare de igienă şi de patologie: anexită, adenom de prostată.

Conținuturi clasa A XII-A

1. Genetică

1.1. Genetică moleculară

Acizii nucleici – compoziţia chimică;

• structura primară şi secundară a ADN;
• tipuri de ARN, structură şi funcţii;
• funcţia autocatalitică şi heterocatalitică.

Organizarea materialului genetic: virusuri, procariote şi eucariote;

1.2. Genetica Umană

Genomul uman – complementul cromozomial.
Mutageneza și teratogeneza- anomalii cromozomiale asociate cancerului uman (fenotipul cancerului, agenţi carcinogeni).

Domenii de aplicabilitate și considerații bioetice în genetica umană

• sfaturile genetice;
• diagnosticul prenatal;
• fertilizarea in vitro;
• clonarea terapeutică;
• terapia genică.

1. Ecologie umană

Caratseristicile ecosistemelor antropizate și modalități de investigare; particularităţi ale biotopului şi biocenozei; relaţii interspecifice în ecosistemele antropizate.

Impactul antropic asupra ecosistemelor: degradarea habitatelor, introducerea de specii noi, supraexploatarea resurselor biologice (defrişare, păşunat, pescuit, vânătoare), urbanizare şi industrializare, deteriorarea mediului prin poluare chimică, fizică, biologică.

Sursă foto – Shutterstock.co

Vezi subiectele la matematică de la Bac 2026 și subiectele la istorie de la Bacalaureat!