Germania anchetează un „presupus atac cu armă sonică împotriva angajaţilor ambasadei SUA”

„Sindromul Havana” a fost prima dată menționat în 2016 când mai mulţi diplomaţi americani care activau în Cuba au început să se plângă de stări de rău din motive necunoscute. Dar cazul nu a ieşit la lumină decât în 2017, când preşedintele de la acea vreme Donald Trump a rechemat majoritatea diplomaţilor americani de la Havana, pentru a răspunde acestei noi ameninţări.

În 2018, simptome similare au raportat circa 12 diplomaţi americani în China. Astfel de cazuri au fost semnalate succesiv în Germania, Australia, Rusia, Taiwan şi chiar la Washington.

În iulie, publicaţia The New Yorker relata despre existenţa a peste 20 de cazuri la Viena, în Austria, de la începutul anului. Diplomaţii în cauză au semnalat diverse simptome, între care probleme de echilibru şi ameţeli, de coordonare şi de mişcare a ochilor, precum şi anxietate, iritabilitate şi ceea ce victimele au numit „ceaţă cognitivă”. Au fost diagnosticate chiar leziuni cerebrale.

Tot în iulie, directorul Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA), William Burns, a declarat că există aproximativ 100 de ofiţeri CIA printre cei 200 de cetăţeni americani afectaţi de „sindromul Havana”.

În urmă cu o zi, CIA a creat o „celulă pentru incident” pentru a supraveghea răspunsurile la misteriosul „sindrom Havana”, care a afectat numeroşi diplomaţi americani şi angajaţi CIA. În septembrie, şeful CIA Viena a fost demis pentru că nu a luat în serios „sindromul Havana”.

El a adăugat că este „foarte posibil” ca simptomele să fi fost cauzate în mod deliberat şi că Rusia ar putea fi responsabilă pentru asta. Moscova a negat orice implicare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro