Spălătoriile Self-Wash s-au înmulțit în ultimii ani, iar motivele sunt lesne de înțeles, și anume prețurile mici, programul flexibil și faptul că proprietarii pot controla singuri rezultatul. Mulți, însă, își spală mașinile săptămânal, iar aici apare una dintre cele mai frecvente cauze ale degradării lacului caroseriei.
Cuprins:
Pentru a înțelege cât de serioasă este problema, trebuie să știi că finisajul exterior al unei mașini nu este o simplă peliculă de culoare, ci o structură complexă formată din mai multe straturi suprapuse. Tabla este protejată de un strat anticoroziv, urmat de grund, de stratul de culoare și, la final, de lacul transparent, potrivit maaco.com.
Acesta din urmă este denumit lac sau clear coat și are o grosime de doar 30–50 de microni, adică mai puțin decât grosimea unui fir de păr (care are în medie 50–70 de microni).
Lacul transparent are triplu rol: protejează stratul de culoare împotriva razelor UV, intemperiilor și agenților chimici, oferă luciul specific (strălucire) și rezistă la mici agresiuni mecanice. Acest strat fragil este cel care se deteriorează la spălarea necorespunzătoare, ceea ce duce la zgârieturi vizibile și microzgârieturi circulare (cunoscute în detailing ca „swirls”) care îl subțiază și îi afectează luciul. De aceea, o suprafață plină de microzgârieturi pare mată, tulbure sau „obosită”, chiar dacă mașina este curată, iar astfel de defecte nu se pot îndepărta la nesfârșit.
Lustruirea profesională (polish-ul) presupune înlăturarea unui strat extrem de subțire de lac, iar dacă acesta a fost deja subțiat de mai multe intervenții sau de spălări agresive, marja de siguranță scade. Un lac deteriorat prea mult nu se mai poate corecta, iar soluția rămâne revopsirea, un proces care este mult mai costisitor decât spălări făcute corect.
Deși toate automobilele pot fi afectate, efectul este cel mai vizibil la cele vopsite în culori închise, în special negru, bleumarin, gri antracit sau roșu intens. Pe aceste nuanțe, zgârieturile reflectă lumina în mod evident și creează acel aspect de pânză de păianjen, vizibil mai ales în lumina directă a soarelui sau sub lumina farurilor altor vehicule. În același timp, vopselele metalizate și cele cu efect perlat maschează ceva mai bine defectele, însă nu le elimină.
La rândul lor, mașinile noi sau cele care au fost proaspăt lustruite sunt cele mai vulnerabile din punct de vedere economic. Mai exact, proprietarii investesc adesea în protecții ceramice ( „ceramic coating”) sau în protecții similare, iar câteva spălări cu pensula comună pot compromite rapid lacul protector. Trebuie precizat că nici protecțiile ceramice nu sunt imune la abraziune. Ele oferă rezistență chimică și ușurință la curățare, dar nu transformă lacul într-un material indestructibil.
Cea mai mare greșeală pe care o fac mulți șoferi atunci când merg să-și spele mașinile într-o spălătorie Self-Wash o reprezintă folosirea pensulei sau a periei cu spumă activă, pentru a freca direct caroseria, obiect care este agățat de brațul spălătoriei. Proprietarul mașinii urmează procedura standard de spălare a automobilelor și selectează programul „spumă activă”, apoi ia pensula, o trece peste capotă, portiere și aripi, după care clătește cu jet de apă sub presiune.
Totul pare logic și eficient: spuma dizolvă murdăria, iar peria o îndepărtează mecanic. Problema este că pensula este folosită zi de zi, uneori de zeci de ori, de persoane care spală mașini de toate tipurile: SUV-uri acoperite de noroi, camionete de la țară, autoturisme care au rulat pe drumuri cu pietriș sau pe drumuri de țară. Fibrele periei rețin particule abrazive: nisip, praf fin, granule metalice, resturi de asfalt sau de sare rutieră de la vehiculele anterioare. Un simplu jet de apă dat înainte de utilizare nu le îndepărtează complet, iar mulți utilizatori nici nu fac acest lucru.
Când o astfel de perie este trecută peste vopsea, particulele prinse între fibre și lac funcționează ca un șmirghel foarte fin. Rezultatul nu se vede pe loc, mai ales pe caroseria udă și acoperită cu spumă, însă după uscare, la lumina soarelui, apar sute de zgârieturi fine, dispuse în cercuri sau arcuri, cunoscute sub denumirea de „păienjeniș” sau swirls. Soluția este spălarea manuală fără contact fizic direct cu unelte curate, deoarece poți controla presiunea și tehnica în funcție de zonă și poți lucra blând, păstrând integritatea vopselei.
Spălarea sub lumina directă a soarelui
Mulți proprietari își spală mașina în miezul zilei, când soarele este cel mai puternic, crezând că astfel se va usca mai repede, însă, deși poate părea comodă, spălarea mașinii sub lumina directă a soarelui dăunează grav vopselei mașinii. Soarele face ca apa și soluțiile de curățare să se usuce rapid, lăsând în urmă pete de apă și reziduuri chimice, care nu sunt doar inestetice, ci se și imprimă în vopsea, creând pete greu de îndepărtat și făcând suprafața să pară mată. Sub soarele direct, apa și săpunul se usucă prea repede și lasă pete de apă cu minerale, care corodează în timp stratul de lac.
De asemenea, suprafețele fierbinți fac vopseaua să se dilate ușor, ceea ce o face mai sensibilă la contaminanți și substanțe chimice. În plus, căldura accelerează reacțiile chimice, făcând produsele de curățare mai agresive și potențial dăunătoare pentru straturile protectoare ale vopselei. Pentru a evita toate acestea, spală mașina dimineața devreme sau seara târziu, de preferat când este înnorat, și asigură-te că suprafețele sunt reci la atingere înainte de a începe spălarea.
Ordinea greșită de spălare
Mulți proprietari încep să spele de jos în sus sau de la mijlocul mașinii și înaintează apoi la întâmplare. Astfel, noroiul și mizeria din zonele cele mai murdare, precum portierele și panourile inferioare, pot ajunge pe zonele mai curate, precum plafonul, provocând zgârieturi și contaminare inutile. Când speli mai întâi cele mai murdare părți, mănușa se încarcă, așa cum am precizat deja, cu murdărie grosieră și resturi. Folosită apoi pe suprafețe mai curate, ea transferă particule abrazive care produc zgârieturi și microzgârieturi circulare.
Partea de jos a mașinii acumulează cel mai mult praf de drum, praf de frână și alți contaminanți din mediu. De aceea, se recomandă să începi mereu cu plafonul și să cobori treptat spre partea inferioară. Speli întâi plafonul, apoi panourile superioare ale caroseriei, apoi zonele de mijloc și, la final, panourile inferioare și roțile. Este indicat să termini complet o secțiune înainte de a trece la următoarea, clătește fiecare secțiune imediat după spălare, astfel încât săpunul să nu se usuce pe suprafață. De asemenea, folosește mănuși dedicate pentru fiecare zonă: una pentru partea superioară, una pentru panourile inferioare și unelte separate pentru roți și pasajele roților.
Folosirea unei singure găleți
Folosirea unei singure găleți pe tot parcursul spălării este una dintre cele mai frecvente greșeli, din cauză că recontaminează mănușa cu murdăria și cu nisipul curățate de pe caroserie, transformându-le, practic, într-un șmirghel, potrivit superceramiccoating.com. Când introduci din nou în aceeași apă cu săpun o mănușă murdară, toată murdăria, praful de frână și particulele abrazive se amestecă în soluția de curățare, iar fiecare folosire ulterioară a mănușii răspândește impurități pe vopsea, creând zgârieturi fine și microzgârieturi circulare. Soluția este să folosești două găleți: una cu apă curată și săpun (găleata de spălare) și alta cu apă simplă (găleata de clătire, echipată ideal cu un filtru Grit Guard la bază). După fiecare panou, clătește bine mănușa în găleata de clătire pentru a elimina particulele de murdărie, apoi încarc-o cu săpun proaspăt din găleata de spălare.
Contaminarea încrucișată a uneltelor
Folosirea acelorași cârpe din microfibră, mănuși de spălat sau alte unelte de curățare pentru roți și pentru vopsea este o altă mare greșeală. Acestea aduc murdăria, praful de frână și mizeria de drum din cele mai murdare zone direct pe vopsea. Pe roți se acumulează praf de frână, care conține particule metalice extrem de abrazive. Gudronul de drum, sarea și alți contaminanți agresivi se depun și ei pe roți și în pasajele roților. Când aceste substanțe ajung pe vopsea prin unelte contaminate, provoacă daune imediate și permanente. Pentru a evita aceste probleme, păstrează seturi separate de unelte pentru zone diferite: mănuși din microfibră și prosoape curate doar pentru suprafețele vopsite, perii, mănuși și prosoape doar pentru roți și pasajele roților, respectiv lavete din microfibră pentru bord, scaune și celelalte suprafețe din interior.
Uscarea necorespunzătoare
Mulți proprietari fie lasă mașina să se usuce natural, fie folosesc metode de uscare greșite, care afectează vopseaua. Când apa se evaporă în mod natural, lasă depuneri de minerale și contaminanți care corodează stratul de lac și formează pete de apă (water spots) greu de îndepărtat, care pot deteriora vopseaua iremediabil dacă nu sunt tratate prompt. Prosoapele din bumbac aspre sau un tricou vechi pot lăsa zgârieturi fine pe întreaga caroserie.
Pentru a usca mașina folosește prosoape curate din microfibră special concepute pentru uscare (cu densitate mare / GSM ridicat) sau o suflantă cu aer cald. Întinde prosopul pe caroserie și tamponează ușor pentru a absorbi apa, fără să freci suprafața. Evită complet folosirea racletelor din caupic sau a pieilor sintetice (șamuz), deoarece o singură particulă de nisip rămasă pe caroserie și trasă cu racleta va zgâria adânc lacul.
Mișcările circulare
Mulți spală și șterg mașina cu mișcări circulare, crezând că așa curăță mai bine. De fapt, cercurile lasă pe vopsea zgârieturi fine care împrăștie lumina și fac suprafața să pară tulbure și mată. Soluția este simplă: lucrează numai în linii drepte, atât la spălat, cât și la uscat. Pe capotă mergi din față spre spate, iar pe portiere de sus în jos. Suprapune ușor trecerile și apasă cât mai puțin. Lasă șamponul și mănușa să facă treaba în locul tău.
Ignorarea excrementelor de păsări și a altor contaminanți
Mulți proprietari amână curățarea de pe mașină a excrementelor de păsări, a rășinii de copac sau a altor contaminanți din mediu, fără să realizeze cât de mult rău pot face aceste substanțe. Excrementele de păsări conțin acid uric, cu un pH cuprins între 3 și 4,5, care poate coroda stratul de lac în câteva ore, mai ales vara sub acțiunea căldurii. Rășina de copac și polenul pot pătrunde și păta permanent vopseaua auto dacă nu sunt îndepărtate la timp. Soluția este să cureți acești contaminanți cât mai repede: înmoaie zona cu apă curată sau cu un spray special și folosește o lavetă din microfibră pentru a ridica mizeria blând, fără să răzuiești.
Nu există o metodă ideală pentru orice mașină, dar câteva precauții te pot ajuta să reduci riscul de deteriorare a stratului de lac, și anume: