Grupul Renault, acuzat de cartel pe piața muncii. Compania, învinuită că a încheiat înțelegeri cu alte firme din domeniul auto să nu-și ia angajații și să țină salariile jos
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Grupul francez Renault, proprietarul uzinelor Dacia, este acuzat de mai multe companii și foști salariați de practici incorecte pe piața muncii. Mai exact, aceștia spun că Renault are o înțelegere tacită cu propriii săi furnizori și prestatori de servicii astfel încât să nu își recruteze personal de la o firmă la alta, ținând astfel jos salariile.
Cuprins:
- Plângeri la Inspecția Muncii și Consiliul Concurenței
- ”Renault își folosește puterea pentru a-și elimina concurența pe piața muncii”
- Consiliul Concurenței analizează deja situații similare
- Renault: ”Nu avem și nu am avut astfel de înțelegeri și le condamnăm”
- Ce spune Codul Muncii
- Amenzi de 415 milioane de dolari în SUA
- Acest lucru afectează însă direct angajații din domeniu, care sunt privați de șansa unor salarii mai mari și a promovării pe posturi mai bune.
- Angajatorii reușesc astfel să țină mici costurile cu forța de muncă, în contextul în care în România există o acută criza de forță calificată de muncă.
- Practica ajunge să afecteze inclusiv micile firme din domeniu, care se trezesc că nu pot să recruteze personal pentru propriile nevoi din cauza acestui comportament al companiilor.
- Renault susține că nu a avut și nu are astfel de înțelegeri și le condamnă.
- În SUA, pentru practici similare, giganți IT precum Apple, Google, Intel, Adobe sau Disney au plătit amenzi usturătoare.
Mai mulți angajați din lanțul de furnizori care lucrează pentru Renault au detaliat pentru Libertatea cum decurg lucrurile . Aceștia au dorit să rămână anonimi, pentru a nu exista represalii împotriva lor.
Unul dintre aceștia lucrează la o societate de inginerie din Brașov, FEV ECE Automotive, o multinațională cu sediul în Germania. Aceasta lucrează atât cu Renault, cât și cu grupurile germane BMW și Daimler.
Respectiva persoană a primit o ofertă pentru un alt loc de muncă de la o altă societate din domeniu, numită Alten. Aceasta își are sediul în Franța și activează în inginerie și IT.
După ce acesta a fost de acord să își prezinte situația, recrutoarea de la Alten a revenit cu un alt email, în care spune negru pe alb că nu are voie să recruteze de la o companie din cauza unui client.
Recrutoarea îi transmite:
”Am aflat chiar azi că nu putem contacta candidați de la FEV ECE, pentru că lucrează cu unul dintre clienții noștri și am avea nevoie de acceptul lor, deși tu nu ești pe proiectul clientului nostru. Sper să putem colabora cândva pe viitor.
Îți mulțumesc tare mult pentru interes și răspunsul detaliat”
Plângeri la Inspecția Muncii și Consiliul Concurenței
Din această cauză, inginerul respectiv a făcut deja plângeri oficiale la Inspecția Muncii și Consiliul Concurenței.
”Angajații nu sunt conștienți de drepturile lor. Există o letargie, oamenii se bucură că au un salariu de o mie de euro. În Germania, un inginer cu 10 ani de experiență ar fi avut 4.000 de euro net sau 6.000 de euro brut.Problema este că, în anumite sectoare, Renault are cvasi-monopol în România, și pe anumite posturi nu există practic altă opțiune de muncă”, a declarat acesta, pentru Libertatea.
”Renault își folosește puterea pentru a-și elimina concurența pe piața muncii”
O altă persoană, project manager, fost salariat al Renault, spune că firma la care lucrează a încercat să angajeze oameni de la Renault, dar a fost avertizată indirect.
Noi, la firma la care lucrez acum, am încercat să angajăm oameni de la Renault și există interdicție de la Renault ca oamenii să se mute între furnizori. Când ai contracte, trebuie să ții clientul fericitFost angajat Renault
”Ni s-a zis indirect că omul care pleacă de la Renault nu are voie să lucreze la firmă tot pe contract cu Renault. Având în vedere că 90% din cifra de afaceri e realizată cu Renault, asta e o problemă. Partea revoltătoare este modul cum suntem tratați. Adică Renault își folosește puterea pentru a-și elimina concurența pe piața muncii”, a mai spus fostul angajat.
Consiliul Concurenței analizează deja situații similare
Consiliul Concurenței spune că deja analizează situații de genul celei descrise de inginerii respectivi.
Situaţiile de tipul celei semnalate de dumneavoastră, în care unele companii se înţeleg să împiedice migrarea personalului de la una la alta pentru a nu fi nevoite să majoreze salariile, sunt deja în atenţia Consiliului ConcurenţeiConsiliul Concurenței
Aceasta continuă însă și spune că informațiile avute nu sunt suficiente pentru a evalua comportamentul Renault și al furnizorilor săi.
Pentru a putea deschide o investigație, aceste informații trebuie coroborate cu altele, mai transmite instituția.
Renault: ”Nu avem și nu am avut astfel de înțelegeri și le condamnăm”
Contactat de către Libertatea, Renault susține că nu are și nu a avut nicio astfel de înțelegere și condamnă aceste practici.
Groupe Renault România, prin entitățile sale, nu a avut și nu are înțelegeri referitor la limitarea circulației forței de muncă cu partenerii săi, furnizoriRenault Romania
„Considerăm că asemenea înțelegeri sunt ilegale și contrare intereselor mediului de afaceri deoarece ar reprezenta o piedică în profesionalizarea forței de muncă”, se mai arată în răspunsul primit de la Direcția Comunicare Groupe Renault România.
Libertatea a solicitat poziții oficiale în privința acuzațiilor atât de la Inspecția Muncii, cât și de la compania Alten.
Până la acest moment, nu am primit niciun răspuns.
Ce spune Codul Muncii
Codul Muncii din România statuează extrem de clar că dreptul la muncă nu poate fi îngrădit.
La capitolul privind principiile fundamentale, articolul 3 statuează:
”ART. 3
(1) Libertatea muncii este garantată prin Constituţie. Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit.
(2) Orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă şi a profesiei,
meseriei sau activităţii pe care urmează să o presteze.
(3) Nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc de muncă ori într-o anumită profesie, oricare ar fi acestea”.
Amenzi de 415 milioane de dolari în SUA
În SUA, într-un caz similar, Apple, Google, Intel și Adobe au plătit în total 415 milioane de dolari în anul 2015 din cauza implicării lor într-un pact similar prin care se obligau să nu-și ia angajații una alteia.
Autoritățile din SUA au demonstrat atunci inclusiv implicarea lui Steve Jobs, cofondator al Apple și fost director general, în acest pact. În total, 64.466 de salariați au fost afectați, iar fiecare dintre aceștia a primit o compensație de 5.770 dolari.
Un alt proces, din 2013, care implica societățile Intuit, Lucasfilm și Pixar, a dus la plata unor daune de 20 de milioane de dolari. Lucasfilm și Pixar sunt deținute de către gigantul Walt Disney, cel mai mare conglomerat media din lume.
