HARTĂ Autostrăzile Lui Ceaușescu Au Rămas Un Vis Pe Hârtie

Cei 113 kilometri erau constituiți din 96 de kilometri pe ruta București-Pitești (A1), plus un capăt de autostradă de 17 kilometri din autostrada spre mare (A2).

Planurile pentru restul sunt incluse în studiile IPTANA, compania de proiectări de drumuri a regimului comunist. Aceasta a fost înființată în 1953 sub numele de Institutul de Proiectări Hidrotehnice și Drumuri (IPHD) și se afla în subordinea directă a Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene. În 1966 aceasta s-a reorganizat și s-a redenumit Institutul de Proiectări Transporturi Auto, Navale și Aeriene (IPTANA) și realiza toate proiectele și documentațiile tehnice necesare Ministerului Transporturilor.

Ei bine, în perioada 1968-1969, IPTANA a realizat o serie de studii care înfățișau viitoarea rețea de autostrăzi a României.

La unele ne chinuim și acum

Acestea erau programate să lege atât nordul de sudul României, cât și estul de vest. Apar autostrăzi deja realizate, cum ar fi București-Pitești, București-Constanța și București-Ploiești, dar și unele pe care statul se chinuie acum să le realizeze, precum Autostrada Transilvania, Comarnic-Brașov, Sibiu-Pitești și Arad-Sibiu.

Spre exemplu, autostrada Sibiu-Pitești este cerută de către Dacia de ani buni, fiind necesară exportului mai rapid de autoturisme de la Mioveni. Inclusiv sindicatele au protestat pentru realizarea acestuia. Potrivit Ministerului Transporturilor, aceasta are o valoare de 1,67 de miliarde de euro fără TVA și ar trebui să fie gata în 2020. Însă Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) spune că va costa 3,3 miliarde de euro, adică dublu față de cifrele din Master Planul de Transport.

Recomandări

EXCLUSIV. PNRR-ul avansează în ritm de melc. Zeci de restanțe ale Guvernului Ciolacu. România riscă să piardă miliarde de euro

Pe de o parte, unele erau diferite față de actuala conformație: autostrada spre Constanța era programată să traverseze Dunărea pe la Hârșova, de exemplu, în vreme ce autostrada care să lege Transilvania de Moldova pleca din Suceava și trebuia să ajungă în Vatra Dornei și apoi la Bistrița.

Autostrăzile lui Ceaușescu, la 50 de ani. Majoritatea au rămas pe hârtie. Hartă

Foto: IPTANA

Legarea Moldovei de Transilvania

Actualul proiect leagă Iașiul de Târgu Mureș. Numit A8, acest proiect de autostradă ar costa 2,94 miliarde de euro fără TVA și ar trebui să fie realizat în perioada 2021-2026, potrivit site-ului Ministerului Transporturilor. Un alt proiect urmează traseul Brașov-Bacău, care ar costa 1,84 miliarde de euro fără TVA și ar trebui să fie gata în aceeași perioadă.

Harta lui Ceaușescu mai prevedea o autostradă care să lege Constanța de stațiuni și mai departe spre granița cu Bulgaria. Tot cu Bulgaria, Ceaușescu avea ca proiect o autostradă București-Giurgiu.

Autostrăzile de hârtie, transformate în drum expres

Concomitent, un alt proiect prevedea o autostradă care să lege Bucureștiul de Craiova și să se continue mai departe, peste munți, spre Timișoara. Mai departe, traseul urma să treacă prin Arad, până la Oradea.

Recomandări

România, între țările care vor pierde zile de vreme confortabilă în următorii ani. Balcanii, zona cea mai afectată din Europa de schimbările climatice

Autostrada București-Craiova a fost transformată în proiectul unui drum-expres, acesta urmând să se continue spre Drobeta-Turnu Severin și mai departe până la Lugoj, unde trebuie să facă joncțiunea cu actuala autostradă Nădlac-Sibiu. Tot la categoria ”autostrăzi de hârtie” transformate în drumuri-expres care nu există avem proiectul comunist ce lega Clujul cu Satu Mare și ajungea la frontiera cu URSS. Pe site-ul Ministerului Transporturilor acesta are acum denumirea de Someș Express, un drum expres de 1,7 miliarde de euro fără TVA, care trebuie terminat tocmai hăăt în perioada 2028-2032.

Conexiune între Muntenia și Moldova

În fine, un alt proiect ceaușist prevedea legarea Munteniei de Moldova printr-o autostradă pe traseul Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Suceava și mai departe spre granița cu Uniunea Sovietică, acum Ucraina.

Ministerul Transporturilor vrea să realizeze pe același traseu un drum expres numit Siret Expres, alcătuit din mai multe tronsoane. În total, acestea ar costa circa 1,9 miliarde de euro, fără TVA.

Cum arată acum situația

Dacă în 1989 aveam 113 kilometri de autostradă, România a reușit ca după 27 de ani să aibă 747 de kilometri de autostradă la finele anului trecut, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Țara noastră a reușit contraperformanța de a demola un tronson de autostradă în 2015, odată cu problemele de pe lotul 3 al autostrăzii Sibiu-Orăștie.

Recomandări

Ionela Maria Ciolan, cercetătoare în politica de securitate a UE: „Europa nu mai este sigură. Trebuie să ne pregătim pentru o eră de competiție geopolitică acerbă”

Anul trecut România nu a inaugurat niciun kilometru de autostradă, și nici pentru acest an situația nu arată prea bine. În acest an ar trebui inaugurate cinci secțiuni, dar situația din teren nu arată prea bine. Unul dintre acestea este intrarea în București a autostrăzii București-Ploiești, la care se adaugă două loturi pe traseul Lugoj-Deva și Sebeș-Turda. Potrivit Capital, lucrările au avansat cu 1% sau 2%, iar pe o altă secțiune au scăzut cu 5%, după revizuirea metodologiei, ca urmare a necesității unor lucrări suplimentare.