Harta deceselor provocate de COVID-19 în România. Ce alte boli aveau cei care au murit și care sunt județele în care rata de mortalitate trece de 10% dintre cei infectați

Această analiză, fără a avea un caracter ştiinţific, este bazată pe studierea datelor publicate de oficialităţi din data de 22 martie, de când a fost înregistrat primul deces, şi până în prezent.

Din 133 de decese înregistrate, 13 cazuri nu au niciun fel de date individuale . Sunt cazurile înregistrate la Suceava în perioada 22 – 29 martie 2020, care au fost anunţate oficial printr-un comunicat colectiv, în seara când a fost emisă Ordonanţa militară pentru izolarea oraşului.

Doi dintre cei care au murit aveau doar 27 de ani

Din cele 120 de decese pentru care există date, 75 (62.5%) au fost înregistrate în rândul bărbaţilor. 

Vârsta medie a persoanelor decedate este de 64,9 ani. 

Cele mai tinere victime aveau 27 de ani şi ambele sufereau de patologii cronice preexistente.

Tânăra din județul Botoșani (decesul nr. 40) era diagnosticată cu diabet zaharat tip I decompensat, iar bărbatul de 27 ani care a murit în Sibiu (decesul nr. 125) avea şi el probleme de sănătate, conform jurnaliştilor din presa locală.

Judeţele cu cele mai multe decese

Cele mai multe cazuri de deces au fost înregistrate în judeţul Suceava, acolo unde există şi majoritatea cazurilor confirmate cu Covid-19.

Pe locul 2, la numărul de cazuri confirmate, dar şi la cel al deceselor, este municipiul Bucureşti.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Există însă și județe cu un număr mare de cazuri, dar fără decese prea multe sau chiar cu niciun deces.

Brașovul, cu 124 de cazuri înregistrate, este un astfel de exemplu: nicio victimă. Clujul avea un singur deces la 108 bolnavi. Constanța avea doar 2 morți la 117 cazuri, adică același număr de decese pe care îl aveau, spre exemplu, Caraș-Severin sau Satu Mare, cu 17, respectiv 16 persoane infectate.

O situaţie aparte se înregistrează în judeţul Ialomiţa, unde sunt doar 45 de cazuri confirmate şi 8 decese. 

Şi în Bistriţa-Năsăud sunt doar 27 de cazuri confirmate şi 5 morţi. Unul dintre ei e un bărbat de 77 ani care fusese internat la Spitalul Judeţean din Bistriţa pe 22 martie cu diagnosticul: „Boală Obstructivă Pulmonară Cronică acutizat, Cardiomiopatie dilatativă, Cardiopatie Ischemică Cronică, Fibrilaţie atrială cu alură rapidă, Insuficiență Cardiacă Congestivă stadiul III, Extrasistole ventriculare, Pneumonie interstiţial, Pleurezie mică închisă dreaptă, Hipertrofie de prostată, Insuficienţă Renală std.III”. 

Două zile mai târziu, bătrânului i-au fost recoltate probe biologice pentru testul Covid-19, care au fost trimise la Laboratorul IRO Cluj. A trecut însă o săptămână fără ca rezultatele analizelor să fie gata, iar pe 30 martie medicii l-au trimis pe bătrân acasă, scriindu-i pe biletul de externare: „evoluție favorabilă sub tratament, recomandare de continuare a tratamentului”. 

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

A doua zi, când bărbatul murea acasă, la spitalul din Bistriţa ajungea şi rezultatul care confirma că el avusese Covid-19. Povestea completă o puteți citi aici.

Judeţul Harghita are un singur caz confirmat. Şi niciun deces. Dar DSP Harghita a anunţat public că, din 26 martie, a demarat pe plan local testarea Covid-19, iar rezultatele sunt gata în decurs de 12 ore de la recoltare.

Doi dintre pacienţii decedaţi nu aveau nicio altă boală

Din cele 133 de decese înregistrate până aseară, doar în 94 din cazuri se precizează eventualele patologii cronice preexistente. Cele mai întâlnite afecţiuni la persoanele care au decedat din cauza Covid -19 sunt

• diabet: 35 de cazuri
• hipertensiune arterială: 35 de cazuri
• boli cardiovasculare: 31 de cazuri
• boli renale: 24 de cazuri
• obezitate: 9 cazuri
• cancer: 9 cazuri
• boli pulmonare: 6 cazuri

Au fost pacienţi care au avut mai multe boli asociate.

Pentru doi dintre pacienţii decedaţi se menţionează că nu sufereau de nicio altă boală.

• Deces 35. Bărbat, 39 ani, jud Ialomița. S-au recoltat probe pentru COVID 19 în data de 26.03.2020, rezultat pozitiv în data de 28.03.2020. Decedat în 26.03.2020 în izolatorul CPU Spital Țăndărei. Fără boli asociate cunoscute
• Deces 115. Femeie, 53 ani,  jud Caraș Severin. Internată în Spitalul Judeţean Reșița în data de 25.03.2020, rezultat pozitiv în 26.03.2020. Contact cu fiica întoarsă din Dubai. Fără boli cronice asociate. Deces în data de 02.04.2020

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

4 oameni au murit, infectaţi de rudele întoarse din străinătate

Doar în 33 din cele 133 de decese se precizează dacă persoana care a murit a fost sau nu în contact cu altcineva confirmat cu Covid – 19. Iar în 13 dintre aceste cazuri, răspunsul este negativ.

În 4 cazuri din cazurile în care a existat un contact, cei decedaţi au fost infectaţi de rude care s-au întors din străinătate. 

În alte 9 cazuri din totalul de 133, persoanele decedate călătoriseră recent în ţări afectate de pandemia noului coronavirus (Italia, Turcia, Spania, Emiratele Arabe, Marea Britanie,  Elveţia).

5 oameni au murit acasă

În 86 din cazuri se precizează şi intervalul de timp în care au fost internate persoanele decedate care s-au prezentat la spital cu simptome Covid – 19.

Durata medie a perioadei de spitalizare este de 4 zile.

Cazurile de la Spitalul Judeţean Suceava, unde pacienţii internaţi pentru alte boli s-au infectat cu Covid-19, reprezintă o categorie distinctă.  

5 oameni au murit acasă. În afară de bătrânul din Bistriţa Năsăud, o femeie de 83 ani din Vrancea, un bărbat de 60 ani din Ialomița, un altul de 56 ani din Suceava şi tânărul de 27 ani din Sibiu au decedat la domiciliu. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro