Harta pâinii din România. Jurnalistul culinar Cosmin Dragomir ne învață unde găsim produse de brutărie tradițională. Urmează harta ciorbelor!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mâncăm 8 kilograme de pâine în fiecare lună. Aroma ei face orice încăpere să miroasă a "acasă". "Ia și cu pâine" e replica ce completează imaginea mamei grijulii. Ce să mai, ne place pâinea. Însă nu întotdeauna avem de unde cumpăra pâinea de cea mai bună calitate.
Tocmai de aceea jurnalistul culinar Cosmin Dragomir a demarat proiectul "Harta pâinii", care adună în mediul online locurile de unde poți cumpăra, în drumul tău prin țară, pâine tradițională, certificată de Ministerul Agriculturii, dar și altele care n-au primit încă recunoașterea oficială. Practic, cititorii pot contribui la realizarea hărții interactive și mai ales, pot să treacă pe la ușa brutarului să-și ia delicatesele. Fiindcă pâinea de calitate, în era aluaturilor congelate, cam așa a devenit.
Lăpușneanu și-a trimis bucătăresele la sașii din Ardeal să învețe să facă pâine
Iar Cosmin Dragomir documentează o istorie a pâinii la români pe care vrea să o publice. "De la scrisoarea lui Alexandru Lăpușneanu către sașii din Ardeal în care îi ruga să primească două femei de la el de la curte să învețe meșteșugul jimblei (pâine) de lux - care e una dintre cele mai vechi dovezi de schimb de know-how gastronomic de la noi, la povestea Morii pe aburi adusă de Assan", spicuiește din munca sa jurnalistul.
Printre cele mai inedite rețete de pâine pe care le-a găsit în cărțile vechi de bucate, jurnalistul amintește de pâinea cu făină de pește, găsită în sudul Olteniei, în satul Celei, acum cartier al orașului Corabia și în Tulcea, la Hamcearca. "Fără să bag mâna în foc, poate, dacă facem analize, am putea găsi tot felul de avantaje nutriționale și de sănătate ale unei astfel de pâini. Poate e foarte gustoasă, poate e bună pentru diete sau înlocuitor al pâinii clasice în diferite regimuri alimentare. Poate, resuscitând o tradiție locală creăm un trend. Sau poate e doar un preaparat "bleah" rezultat al ingeniozității zămislite de foame", mai spune Cosmin, care încearcă să meargă personal pe harta pâinii și să spună mai departe poveștile brutarilor pe site-ul său gastroart.ro.
Creatorul crede că ar fi anevoios să pornești pe harta pâinii la propriu, de la un capăt la altul, dar e bine atunci când pleci la orice drum să știi și unde să te oprești pentru așa ceva. „Dacă pleci, de la București la Cluj, de exemplu, să te uiți pe harta pâinii și să îți notezi unde să te oprești. Că e Sibiu, că e Sântimbru în Alba, nu contează. Să treci și pe acolo. Uite, l-aș ruga pe ultimul român care pleacă din țară, cel pe care l-am însărcinat cu stinsul luminii, în drumul spre Nădlac, să se oprească în Pecica și să stingă focul din cuptoarele de acolo. Mi se pare o metaforă mai puternică”, spune Cosmin.
În prezent, lucrează și la Harta Ciorbei și urmează a sarmalelor, a brânzei, a tocanelor, plăcintelor. Hărți pe ale căror drumuri nu pleci niciodată cu burta goală.
Citește și: Românii sunt mai bogați decât ungurii, bulgarii, sârbii și ucrainenii. Concluzia surprinzătoare a elvețienilor
