Harta performanțelor atragerii fondurilor europene indică mari surprize: deși tot PSD, administrația din Bistrița-Năsăud a luat dublul banilor față de echipa Firea!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cornel Ban și Aurelian Giugăl, doi cercetători în economie, respectiv în științe politice, au trecut în revistă, județ cu județ, realizările administrațiilor locale într-un domeniu vital pentru devoltarea României: captarea fondurilor europene. Nu Bucureștiul, nu Aradul și nu Sibiul sunt în fruntea randamentului real al muncii și reușitelor. Iar calitatea administrației locale nu pare să urmeze logica culorii politice.
Cuprins:
- Singurii bani pe care putem conta cu adevărat
- Avem la dispoziție 80 de miliarde de euro, de patru ori mai mult decât am luat în 2014-2020
- 1. Atragem mult mai puțin decât Ungaria sau Polonia, care au reușit să surclaseze Planul Marshall!
- 2. Administrația Firea și a actualilor primari de sector n-a reușit să atragă fonduri
- Administrația din Bistrița-Năsăud a atras de două ori mai mulți bani decât cea din București
- 3. Calitatea administrației locale nu pare să urmeze logica culorii politice
- 4. Diferențele dintre județe sunt enorme
- Transilvania și Dobrogea, polii de excelență
DISCLAIMER: Cornel Ban, unul dintre cei doi autori ai articolului, are un contract cu Consiliul Județean Bistrița, unul dintre județele analizate. Profesorul Ban și-a cerut scuze pentru că nu a știut că, într-un articol de presă, un astfel de disclaimer este necesar, a pus contractul la dispoziția publicului prin intermediul ziarului și a explicat că performanțele statistice ale județului Bistrița-Năsăud nu sunt în nici un fel prezentate favorabil în articol datorită contractului, acestea fiind date indiscutabil exacte, din surse ale instituțiilor europene, ”pe care oricine le poate verifica”.
- Cornel Ban este cercetător și doctor în economie, profesor doctor la Copenhagen Business School.
- Aurelian Giugăl este asistent universitar doctor în cadrul Departamentului de Antropologie culturală şi comunicare la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Are doctorat în Științe Politice, Master în Politică Europeană și Românească și licență în Geografie.
E ora decontului pentru administrațiile locale. În teritoriu, fiefurile județene sunt contestate, surprinzător de intens în multe cazuri, dată fiind defensiva îndelungată a principalului partid de opoziție și performanța destul de precară a guvernului PNL.
Singurii bani pe care putem conta cu adevărat
La viteza cu care ne îndatorăm (cu mult față de ce întâmplă prin vecini), aruncând cu bani pe arme, la pachet cu tot felul de scutiri fiscale, nu avem nevoie de mai mult de un ghiont al piețelor financiare până la telefonul dat către FMI.
Ceea ce iarăși va conduce la tăierea cheltuielilor pentru investiții la nivel de consilii județene și primării.
Dat fiind că toate guvernările precedente au construit un buget național amărât, o mârțoagă numai piele și os (colectăm cei mai puțini bani la buget din țările UE care nu sunt paradis fiscal), singurii bani pe care se poate conta cu adevărat când vine vorba de investiții sunt cei europeni.
La banii europeni, și nu în alocările din pix din cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL), se testează cel mai bine competența administrativă.
Avem la dispoziție 80 de miliarde de euro, de patru ori mai mult decât am luat în 2014-2020
Vestea bună e că muntele de euro redistribuit de UE e chiar mai mare acum, după declanșarea pandemiei, iar nouă ne revin, în diferite forme, aproximativ 80 de miliarde de euro (adică de patru ori mai mulți bani decât au intrat din 2014 până acum).
Alegătorul cu scaun la cap ar trebui, așadar, să stea cu ochii pe performanța de a atrage investiții publice din bani europeni a consiliului județean și a primăriei de care aparține. Din păcate, aici, nivelul dezbaterilor este foarte jos.
Să ne uităm, deci, la celebrele cifre reci. Cifre care determină următoarea sinteză:
1. Atragem mult mai puțin decât Ungaria sau Polonia, care au reușit să surclaseze Planul Marshall!
Cel mai important lucru pe care ni-l spun cifrele este că avem un stat slab. În România, în intervalul 2014-martie 2020, s-au semnat contracte pentru proiecte finanțate din bani europeni în valoare de 99.157.000.000 de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 20 de miliarde de euro.
Având în vedere că vorbim de o țară cu aproape 20 de milioane de locuitori și de o perioadă de peste 6 ani, suma fondurilor europene contractate, cele 20 de miliarde de euro, aproximativ 3 miliarde de euro pe an, este, totuși, una mică. Mică, în raport cu necesitățile și cu sumele disponibile în conturile de la Bruxelles la care avem acces.
Prin comparație, Ungaria sau Polonia, două țări aflate practic în conflict cu Bruxelles-ul, aduc de câteva ori mai mulți bani.
La un moment dat, în Ungaria, 5% din PIB-ul țării venea de la Europa decadentă. Comparativ cu banii europeni atrași de unguri sau de polonezi, Planul Marshall a fost unul mic.
2. Administrația Firea și a actualilor primari de sector n-a reușit să atragă fonduri
Avem un stat care centralizează extraordinar de mult și, cu toate acestea, administrația Capitalei este cam restanțieră.
Într-o țară care are printre cele mai mari inegalități între capitală și regiuni, în care Bucureștiul e ca PIB mediu în pluton cu Madridul (evident, cu o calitate a vieții departe de cea de acolo), Ilfovul și Bucureștiul au luat împreună aproape 20% din banii europeni.
Asta înseamnă că administrația Firea a fost un geniu neînțeles pe tema banilor europeni? Deloc! Calculând pe cap de locuitor, ierarhia județelor în funcție de banii europeni obținuți pentru proiecte se schimbă rapid.
Județul Ilfov rămâne pe primul loc (24.370 de lei/cap de locuitor), dar Bucureștiul se deplaseză spre mijloc (locul 20, adică 4.061 de lei/capita).
Pe locul doi se află județul Tulcea (12.079,46 de lei/capita, urmat de Bistrița-Năsăud (8.913,42 de lei/capita).
Fonduri europene (RON) calculate pe cap de locuitor per județ în intervalul 2014-2020:Bra
Pe ultimele trei locuri se află județele Neamț (1.354,81 de lei/capita), Brașov (1.193,59 de lei/capita) și Teleorman (1.017,05 de lei/capita).
Administrația din Bistrița-Năsăud a atras de două ori mai mulți bani decât cea din București
Cum ar veni, harnica administrație a județului Bistrița-Năsăud, condusă de, probabil, cea mai bună echipă de administrație județeană din România, cum este cea a lui Emil Radu Moldovan, a adus, într-un județ mai degrabă rural și fără atuuri geografice, fără universitate proprie și fără greutate administrativă, de două ori mai mulți bani europeni pe cap de locuitor decât Bucureștiul.
Trebuie să fii extrem de lipsit de obiectivitate și să negi că banii aceia nu se văd în spitale, drumuri, restaurări de patrimoniu.
Practic dacă acum 10 ani SJU Bistrița era un fel de spital de campanie, azi este recunoscut ca fiind printre cele mai moderne din țară, care a atras cu tehnologia sa și condițiile de lucru zeci de medici performanți din centre medicale universitare.
3. Calitatea administrației locale nu pare să urmeze logica culorii politice
Astfel, patru din primele cinci județe, Ilfov, Tulcea, Bistrița-Năsăud și Constanța, sunt considerate județe “roșii”, aflate în ultimul deceniu sub dominația politică a social-democraților de la PSD.
Pe de altă parte, există și județe “galbene”, liberale, considerate a fi performante politico-administrativ, exemple sugestive Arad și Sibiu, dar ale căror performanțe în atragerea fondurilor europene sunt modeste.
4. Diferențele dintre județe sunt enorme
Administrația din Bistrița-Năsăud este de nouă ori mai performantă decât cea din Teleorman.
Similar, județul Tulcea, locul doi, este de aproape 12 ori mai performant în atragerea fondurilor europene în comparație cu județul Brașov, județul penultim în clasamentul fondurilor calculate pe cap de locuitor.
Per ansamblu, fondurile atrase în partea inferioară a clasamentului și calculate pe cap de locuitor sunt mici, chiar rizibile. Spre exemplu, în județul Teleorman suma per capita, în toți cei șase ani, este de aproximativ 1.000 de lei, aproximativ 200 de euro. Asta înseamnă 33 de euro/locuitor/an.
Transilvania și Dobrogea, polii de excelență
În fine, deși nu există un contrast clar între Vechiul Regat și Transilvania, diferențele regionale rămân interesante.
Performanța administrativă la fonduri europene are poli de excelență în Transilvania, dar și în Dobrogea, adică provinciile cu diversitate etnică și proximitate față de polii de comerț internațional.
Moldova nu are nicio administrație județeană performantă în termeni relativi. Dacă lăsăm la o parte cazul excepțional al Ilfovului, sudul (Muntenia și Oltenia) are doar un singur județ (Doljul) în care au intrat bani europeni ca în Cluj, Satu Mare, Bistrița-Năsăud, Constanța sau Tulcea.
Evident că până la urmă nicio administrație locală nu se poate descurca doar cu bani europeni. Investițiile publice naționale sunt, până la urmă, decisive.
Tot așa cum este adevărat că există administrații locale care se descurcă rezonabil, deși nu sunt campioane la fonduri europene. Însă ceea ce vrem să spunem aici este, dacă ne uităm la acești bani europeni ca la un test al competenței administrative, gândirea convențională despre “ciuma roșie”, superioritatea de organizare ardeleană sau contrastul centru-provincie nu prea stau în picioare.
