Proces de un miliard de euro între magistrați și Guvern pentru salarii: Înalta Curte ar putea decide azi cine are dreptate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Înalta Curte de Casație și Justiție ar urma să pronunțe joi, 17 septembrie, soluția definitivă în procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind plata unor drepturi salariale restante ale magistraților. Miza dosarului este de aproximativ 5 miliarde de lei, aproape un miliard de euro. Pronunțarea a fost amânată deja de cinci ori, conform Agerpres.
Cuprins:
ÎCCJ, așteptată să decidă în procesul cu Guvernul
Procesul de un miliard de euro dintre magistrați și Guvern ajunge la final. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) este așteptată să pronunțe joi decizia definitivă privind plata drepturilor salariale restante obținute de judecători și procurori prin hotărâri judecătorești retroactive.
Instanța supremă urmează să analizeze recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor împotriva hotărârii Curții de Apel București din 5 mai 2026.
CAB a admis acțiunea Înaltei Curți și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară.
În cazul în care hotărârea va rămâne definitivă în forma pronunțată de Curtea de Apel, Executivul și Ministerul Finanțelor ar trebui să pună în aplicare decizia în termen de 10 zile.
Pentru fiecare zi de întârziere au fost stabilite penalități de 1%, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
Miza procesului: aproximativ 5 miliarde de lei
Litigiul vizează plata unor drepturi salariale rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Suma aflată în discuție este estimată la aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul a aproape un miliard de euro.
Înalta Curte susține că neplata unor titluri executorii, unele dintre acestea fiind neachitate de mai mulți ani, afectează drepturile patrimoniale ale judecătorilor.
Instanța supremă a invocat, de asemenea, principiul separării puterilor în stat și efectele pe care neexecutarea hotărârilor judecătorești le-ar avea asupra autorității instanțelor.
Ce susține Guvernul
Guvernul a contestat soluția Curții de Apel și a susținut că o instanță nu poate obliga Executivul să facă anumite alocări bugetare.
În timpul procesului, reprezentanții Guvernului au cerut și sesizarea Curții Constituționale cu privire la posibilitatea ca instanțele să impună Executivului alocări bugetare suplimentare.
Totodată, a fost solicitată sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene și suspendarea procesului până la pronunțarea unei decizii la nivel european.
În iulie, Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a sesizat CCR pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte.
„De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice.”, a spus atunci Ilie Bolojan.
Bolojan a susținut că stabilirea bugetului și a rectificărilor bugetare intră în atribuțiile Executivului și Parlamentului.
„Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative”, declara Bolojan.
De unde provin restanțele salariale
Disputa are legătură cu majorări salariale aplicate retroactiv judecătorilor și procurorilor.
În 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor magistraților cu 25%, în urma unor hotărâri judecătorești. Majorarea a fost raportată la drepturi salariale începând din 2018, ceea ce a generat diferențe importante de plată.
Pentru 2026, proiectul de buget transmis Parlamentului prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent. Banii erau destinați, între altele, achitării unor drepturi salariale restante.
Ulterior, plata unei părți dintre aceste sume a fost amânată de către Guvern, care a redirecționat fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD, iar disputa a ajuns în instanță.
Înalta Curte a amânat de cinci ori pronunțarea
Procesul se află în faza de recurs, iar ÎCCJ a amânat deja de cinci ori pronunțarea.
Ultima amânare a stabilit data de 17 septembrie 2026 pentru soluționarea dosarului. În aceeași zi sunt analizate și cererile formulate de Guvern privind sesizarea CCR și CJUE.
Prin urmare, decizia de astăzi poate clarifica dacă hotărârea Curții de Apel București rămâne în vigoare și dacă Guvernul va fi obligat să asigure fondurile pentru plata restanțelor salariale în condițiile stabilite de instanța de fond.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
PressWatcher 17.09.2026, 17:03
Eu cred ca s a publicat inainte in presa in acesti 2 miliarde de euro sunt numai un numar de magistrati care au initiat aceste procese in instante ...pentru plati retroactive date din pix ! Si e clar ca ,dupa ce (inevitabil) se vor finanta aceste plati ,deci cele 2 miliarde ,se va pune imediat problema inechitatii intre magistratii care primesc acete plati auto alocate si restul magistratilor care nu au dat guvernul in judecata . Pentru cei care cred ca e o gluma ideea asta atrag atentia ca exact asa s a intimplat acum cativa ani in sistemul de invatamint ! Sa vina Grindeanu sa le faca platile ca psd e in spatele acestei situatii !