Ieftinirea gazelor de pe bursele mondiale nu se vede în facturile românilor. Un expert explică cum putem beneficia de prețuri mici

Prețul gazelor tranzacționate pe bursa olandeză de gaze a scăzut în primele zile ale anului 2023 sub 70 de euro pe MWh. Tranzacționarea s-a închis miercuri la 65 de euro, ceea ce înseamnă 319 lei pe MWh, adică 0,319 lei pe kWh.

În România, prețul gazelor pentru populație este plafonat de stat la 0,31 lei pe kWh.

Vineri, prețul gazelor de pe bursa olandeză a ajuns la 74,6 euro pe MWh, echivalentul a 367 lei pe MWh.

Mai departe, acest lucru înseamnă 0,367 lei pe kWh, adică peste nivelul prețului plafonat de Guvern în România.

Spre comparație, la finalul verii, prețurile depășeau 340 de euro pe MWh de gaze, pe bursa olandeză, după ce Rusia a redus livrările, iar gazoductul Nord Stream – care leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică – a fost detonat.

Schimbarea furnizorului, soluția la îndemână

Conform lui Dumitru Chisăliță, românii ar putea beneficia de prețuri mai mici dacă își schimbă furnizorul, astfel încât să beneficieze de oferte mai bune.

„Este o problemă conjuncturală legată de nivelul plafonului de preț impus de stat pentru gazele vândute populației. La noi, plafonul este de 0,31 lei pe kWh. În noiembrie, furnizorii de gaze aveau oferte de 0,8-0,9 lei pe kWh, deci prețurile au scăzut și la noi. Acum sunt oferte de 0,31 lei, ba chiar unele au scăzut la 0,298 lei, deci sub plafon. Problema este că sunt contracte încheiate pe un an de zile. Vor beneficia de 0,29 numai cei care semnează acum contracte noi”, a explicat Chisăliță pentru Libertatea.

Comparator de oferte pe site-ul ANRE

Acesta le recomandă celor interesați să utilizeze comparatorul de oferte de pe site-ul Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE) pentru a vedea ce li se potrivește cel mai bine.

Expertul subliniază că își pot schimba furnizorul chiar și cei care au deja contracte în vigoare, nu doar cei cărora le expiră.

Cei care au contracte semnate la 0,8-0,9 lei pe kWh au acest preț ferm timp de un an de zile.

Însă un astfel de client plătește acum 0,31 lei pe kWh, pentru că acesta este prețul plafonat de autorități, iar restul de bani furnizorul și-i recuperează de la stat, explică expertul.

Plafonul acționează ca o referință

Problema este că plafonul impus de stat prin legislație acționează acum ca o referință pentru piața gazelor și blochează efectiv scăderea prețurilor sub acest nivel.

Din această cauză, Chisăliță cere autorităților să reducă plafonul de la 0,31 lei/kWh la 0,24 lei/kWh, despre care spune că este un preț mai adaptat situației actuale.

Prețul impus de stat la plafon acționează practic ca o referință de piață. De ce ai scădea prețul sub plafon dacă ai o garanție că primești acești bani? Dacă statul ar scădea plafonul de la 0,31 la 0,24 lei pe kWh, atunci toți s-ar alinia la acest nivel.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă:

„Statul nu reacționează la fel de repede pe cât reacționează piața. Cererea și oferta se mișcă. Noi avem până în 2025 acest plafon. E în concordanță cu realitățile?”, se întreabă el.

Prețul plafonat, dublu față de cel de producție internă

Argumentul său este că tot statul a plafonat prețul de vânzare al gazelor de producție internă la 0,15 lei/kWh.

Practic, Romgaz și Petrom, cei doi mari producători de gaze din România, sunt obligați să vândă gazele către furnizorii ce alimentează populația la acest preț.

Astfel, ar exista loc pentru scăderea prețului pentru populație, deoarece între 0,15 lei – prețul de producție și 0,31 lei – prețul plafonat pentru consumatorii casnici diferența este dublă, punctează Chisăliță.

„Problema este că la noi furnizorii iau cu 0,15 lei/kWh gazul din producția internă, care este tot preț plafonat de stat. Scopul unei plafonări este să țină prețul mic, dar la noi îl influențează, iar ofertele se aliniază în sus. Statul dă un semnal de piață prin prețul impus”, arată Chisăliță.

Scumpiri pe bursele de gaze când vine gerul

Acesta avertizează însă că în momentul în care va exista o creștere a cererii de gaze în Europa, fie pe fondul vremii reci, fie pe fondul creșterii cererii în industrie, atunci prețurile vor crește din nou pe bursa din Olanda.

Iar acestea vor influența la rândul lor și prețurile din România.

„Nu poți să faci un contract doar când e bine. Îl faci pe un an, dar prețurile variază într-un an”, conchide acesta.

Depozitele de gaze, pline 78%

România consumă anual circa 10-11 miliarde de metri cubi de gaze și își produce din surse proprii peste 70% din necesar.

Depozitele de gaze ale țării noastre sunt pline în acest moment în proporție de 78,9%, conform datelor Gas Infrastructure Europe.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro