Imagini spectaculoase cu Marte și lunile sale, surprinse de misiunea Hera
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Misiunea Hera a Agenției Spațiale Europene (ESA) a trecut recent pe lângă Marte, oferindu-ne imagini uimitoare ale planetei și ale celor două luni ale sale, Phobos și Deimos. Acest survol, realizat pe 12 martie 2025, nu a fost doar un spectacol vizual, ci și o manevră crucială pentru a ajuta sonda să ajungă la destinația sa finală: sistemul binar de asteroizi Didymos - Dimorphos.
Cuprins:
Imagini spectaculoase și un pas important pentru știință
Cu o apropiere de aproximativ 5.600 km de suprafața marțiană, Hera a reușit să surprindă imagini de detaliu ale lui Deimos în timpul apropierii și ale lui Phobos în timpul îndepărtării. Printre cei care contribuie la această misiune se află și Marcel Popescu, cercetător asociat al Universității din Craiova, responsabil de instrumentul HyperScout-H, o cameră hiperspectrală capabilă să analizeze compoziția suprafețelor planetare în spectrul roșu – infraroșu apropiat.
Hera și impactul asupra apărării planetare
Misiunea Hera este prima inițiativă europeană dedicată apărării planetare și vine în completarea proiectului NASA/DART. În 2022, sonda DART a lovit în mod intenționat asteroidul Dimorphos pentru a-i modifica orbita, iar Hera are rolul de a analiza efectele acestui impact atunci când va ajunge la asteroid la sfârșitul lui 2026. Însă, până atunci, survolul lui Marte a fost o ocazie ideală pentru a testa și calibra instrumentele sondei.
Camera hiperspectrală HyperScout-H a oferit imagini esențiale pentru monitorizarea performanței sale înainte de a ajunge la ținta finală. O imagine spectaculoasă a lui Deimos, obținută de la o distanță de 1.024 km, a fost realizată în spectrul roșu-infraroșu apropiat, cu Marte pe fundal.
Legătura dintre Hera și viitoarea misiune japoneză
Observațiile realizate asupra lunilor marțiene sunt de mare interes și pentru Japonia. Agenția Spațială Japoneză (JAXA) plănuiește să trimită în 2026 misiunea MMX (Martian Moons eXploration), care va colecta mostre de pe suprafața lui Phobos și le va aduce pe Pământ. Pentru a crește valoarea științifică a ambelor misiuni, datele obținute de Hera au fost coordonate cu JAXA.
În timpul survolului, Hera a observat pentru prima dată emisfera îndepărtată a lui Deimos, care nu este vizibilă de pe Marte din cauza rotației sale sincrone. Aceste imagini în infraroșu apropiat sunt extrem de valoroase pentru a înțelege mai bine originea și compoziția sateliților marțieni.
România pe harta explorării spațiale
Universitatea din Craiova joacă un rol important în această misiune, prin implicarea cercetătorilor săi în calibrarea instrumentelor și analiza datelor științifice. Cu facilități moderne și o Școală Doctorală dedicată științelor spațiale, universitatea oferă oportunități importante pentru tinerii pasionați de astronomie și explorare cosmică.
Misiunea Hera ne arată că Europa, alături de cercetători români, este tot mai implicată în explorarea spațiului și protecția planetei noastre. Iar imaginile sale ne aduc mai aproape de Marte și de misterele sale, pregătindu-ne pentru viitoarele descoperiri care ar putea schimba tot ce știm despre Sistemul Solar.
