România îmbătrânește accelerat. Peste 3,9 milioane de români au depășit vârsta de 65 de ani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Procesul de îmbătrânire demografică al populației din România continuă să se adâncească de la un an la altul. La data de 1 ianuarie 2026, numărul persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste a atins pragul de 3,9 milioane de locuitori, reprezentând 20,5% din populația rezidentă totală a țării, evaluată la 19,04 milioane de persoane, potrivit Institutului Național de Statistică.
Cuprins:
Diferența dintre femei și bărbați
„La 1 ianuarie 2026, persoanele în vârstă de 65 de ani şi peste erau în România în număr de 3.903,2 mii persoane reprezentând 20,5% din populaţia rezidentă a ţării (19.041,3 mii persoane). Dintre vârstnicii existenţi, bărbaţii - 1.554.629 persoane - reprezentau 16,7% din totalul de 9.297,6 mii persoane al bărbaţilor rezidenţi în România, în timp ce, femeile - 2.348,6 mii persoane - reprezentau 24,1% din totalul de 9.743,7 mii femei rezidente”, arată INS într-un document publicat cu ocazia Zilei Internaţionale a Persoanelor Vârstnice.
Astfel, din total, peste 1,5 milioane sunt bărbați cu vârsta peste 65 de ani, în timp ce 2,3 milioane sunt femei.
Cele mai îmbătrânite regiuni din România
Analiza publicată de INS arată diferențe semnificative între diferitele zone istorice ale țării în ceea ce privește structura pe vârste.
Raportat la numărul total de vârstnici la nivel național, cele mai mari ponderi sunt concentrate în regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia, fiecare având peste 15,8% din totalul seniorilor din țară, urmate de Sud-Est (13,1%), Nord-Vest (12,6%), Centru (12,1%), București-Ilfov (10,8%) și Sud-Vest (10,5%).
Atunci când se analizează însă gradul intern de îmbătrânire al fiecărei regiuni în parte, adică procentul seniorilor raportat la numărul total de locuitori din acea zonă, ierarhia se modifică.
Regiunile cu cea mai îmbătrânită populație din România sunt Sud-Vest Oltenia și Sud-Est, unde persoanele de peste 65 de ani depășesc 22% din totalul populației rezidente locale.
Acestea sunt urmate de Sud-Muntenia, Vest și Centru, toate cu ponderi de peste 20%, în timp ce în Nord-Est și Nord-Vest procentul depășește 19%.
La polul opus, zona cea mai „tânără” a țării rămâne regiunea București-Ilfov, unde persoanele de peste 65 de ani reprezintă 18,1% din populația locală, sprijinită de dinamica economică și de migrația internă a forței de muncă tinere.
Indicele de îmbătrânire este în creștere
Vârsta medie și vârsta mediană din România plasează în continuare țara noastră ușor sub media generală a Uniunii Europene, însă ambele praguri s-au aflat într-o creștere neîntreruptă pe parcursul ultimilor 14 ani.
Un indicator extrem de grăitor pentru presiunea exercitată asupra sistemelor de pensii și de sănătate este indicele de îmbătrânire demografică.
La 1 ianuarie 2026, acest indice a ajuns la 135,9 persoane vârstnice la fiecare 100 de persoane tinere (cu vârsta sub 15 ani), confirmând un dezechilibru structural între generații.
Această realitate demografică se reflectă direct și în organizarea gospodăriilor din România.
În funcție de vârsta capului de familie, gospodăriile conduse de o persoană de 65 de ani sau peste au ajuns pe locul al doilea la nivel național, reprezentând 35,3% din total, fiind devansate la o distanță foarte mică doar de gospodăriile conduse de persoane din grupa de vârstă 25-49 de ani (36%).
Totodată, în funcție de statutul ocupațional, cele mai numeroase familii din România sunt cele de salariați (47,6%), urmate îndeaproape de cele de pensionari (39,3%).
Numărul de pensionari pe piața muncii și în sistemul de asigurări
În ceea ce privește sistemul public de pensii, datele centralizate de INS pentru anul 2025 indică un număr mediu total de 4,91 milioane de pensionari de asigurări sociale. Dintre aceștia, majoritatea, adică 3,82 milioane de persoane, o constituie pensionarii pentru limită de vârstă.
O analiză comparativă pe termen mediu arată că, în intervalul 2021-2025, numărul mediu total al pensionarilor de asigurări sociale a înregistrat o scădere generală de 3,2%, ceea ce reprezintă o reducere netă cu aproximativ 162.000 de persoane.
Cu toate acestea, categoria specifică a pensionarilor pentru limită de vârstă a consemnat o ușoară tendință de creștere în perioada 2021-2024, avansul fiind de 0,4%, echivalentul a 14.000 de persoane intrate în sistem.
Declinul demografic și accentuarea procesului de îmbătrânire pun o presiune tot mai mare pe piața muncii și pe bugetul statului.
