Instanța de judecată a restituit la DNA al doilea dosar în care Ioana Timofte (nepoata fostului director al SRI Radu Timofte) este acuzată că a primit mită zece excursii în destinații exotice plătite de omul de afaceri Dragoș Florescu și decontate ulterior prin cursuri fictive din banii companiei de stat pe care aceasta o conducea.
Ioana Timofte, avocat și fost vicepreședinte al PSD Iași, a condus Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR) SA, fiind numită în funcție în 2020 de către ministrul liberal al energiei Virgil Popescu.
- În primul dosar penal, Ioana Timofte este acuzată de DIICOT de o delapidare de 1.602.295 de lei prin achiziții fictive la CNCIR SA în valoare totală de 9.630.692 de lei. Banii, potrivit anchetei, ajungeau în buzunarele Ioanei Timofte, fie direct, fie prin intermediul oamenilor ei de încredere, care i-ar fi cumpărat bijuterii, ceasuri, opere de artă sau i-ar fi renovat apartamentele. Acest dosar se judecă acum pe fond la Curtea de Apel București, cu următorul termen pe 2 octombrie 2026.
- În acest al doilea dosar, procurorii DNA au trimis-o în judecată pe Ioana Timofte pentru zece fapte de luare de mită, sub forma unor excursii în destinații de lux precum Grecia (Santorini, Creta, Rodos), Spania (Mallorca), Italia (Lido di Jesolo) și Turcia (Antalya), în valoare totală de 783.836 de lei. Acest dosar se află încă în procedura de cameră preliminară.
Cursuri fictive la CNCIR pentru plata unor excursii exotice
Potrivit rechizitoriului, Dragoș Florescu controla firmele Form Training SRL și Future Training SRL, care derulau contracte de peste 3,3 milioane de lei pentru formarea profesională a angajaților CNCIR.
În scopul menținerii și extinderii acestei relații, afaceristul ar fi acceptat să-i plătească Ioanei Timofte zece excursii în destinații exotice pentru ea, prietenii ei, precum și pentru subordonații pe care voia să-i fidelizeze.
Procurorii arată că Dragoș Florescu calcula cât costă vacanța (cazare, bilete de avion), mai adăuga peste acel cost un plus numit «contravaloare simpozion» (care ar fi reprezentat profitul său) și emitea o factură către CNCIR sub titulatura de «curs de formare profesională».
- „În cuprinsul rechizitoriului se indică faptul că (Timofte Ioana - n.r.) și numitul (Florescu Dragoș - n.r.) s-au înțeles inițial să încheie contracte de achiziție cursuri de formare profesională între CNCIR SA și societățile al căror reprezentant era (Florescu Dragoș - n.r.), fără a fi respectate procedurile legale de achiziție (în această fază singurul beneficiar ar fi fost suspectul Florescu Dragoș).
- Având în vedere poziția de director general al CNCIR SA pe care o ocupa, inculpatul (Timofte Ioana - n.r.) s-a hotărât să pretindă de la suspectul (Florescu Dragoș - n.r.), în schimbul continuării încheierii de contracte de achiziție cursuri de formare profesională, plata unor vacanțe în străinătate pentru sine, apropiați ai săi sau angajați ai CNCIR SA, pe care dorea să îi fidelizeze în vederea acoperirii altor nereguli. (…)
- Soluția aleasă a fost: după ce (Timofte Ioana - n.r.) pretindea primirea de diverse sejururi în străinătate, pentru sine, familia sa, prietenii săi sau angajați CNCIR SA, suspectul (Florescu Dragoș - n.r.) propunea organizarea unui curs fictiv, în destinația aleasă, care să fie achitat de către CNCIR SA.
- În acest scop, după ce (Timofte Ioana - n.r.) pretindea un anumit sejur (indicând locația dorită, perioada, numărul de persoane care vor participa etc.), (Florescu Dragoș - n.r.) se interesa de costurile aproximative ale sejururilor solicitate de către (inculpată - n.r.).
- După ce stabilea costul aproximativ al sejurului solicitat de (Timofte Ioana - n.r.), (Florescu Dragoș - n.r.) mai adăuga și o «contravaloare a simpozionului» (care reprezenta în fapt o parte a beneficiului său, deoarece știa că acest curs/simpozion nu va fi în realitate organizat). (...)
- Factura fiscală era transmisă apoi la CNCIR SA, unde, după ce primea mai multe semnături (bun de plată; control financiar preventiv propriu; vizat pentru realitatea, regularitatea și legalitatea operațiunilor), era achitată (mereu înaintea organizării sejururilor). (...)
- Plata acestor rezervări (cazare, avioane etc.) era făcută de (Florescu Dragoș - n.r.) (în numele firmelor pe care le controla - n.r.) înainte sau după primirea banilor pentru «cursuri» de la CNCIR SA.
- Cu caracter prioritar se remarcă faptul că organul de urmărire penală menționează/relevă că pretinderea și primirea foloaselor necuvenite a avut loc în legătură cu îndeplinirea unui act contrar îndatoririlor de serviciu, respectiv încheierea unor contracte de achiziție cursuri de formare profesională între CNCIR SA și societățile al căror reprezentant era (Florescu Dragoș - n.r.), fără a fi respectate procedurile legale de achiziție, menționându-se expres «în considerarea încheierii acestor contracte și a unor contracte viitoare».
- (…) Unele dintre cursurile de formare profesională achiziționate de către CNCIR SA nu s-au derulat, în realitate, deși au fost achitate integral (cel puțin cele care figurează că au fost făcute în afara țării).
- Pentru justificarea plății cursurilor de formare profesională achitate, dar care nu s-au desfășurat, au fost întocmite mai multe documente cu conținut nereal/fals”, se arată în documentul citat.
Ce nelămuriri a avut judecătorul cu privire la contractele CNCIR
În procedura de cameră preliminară, avocații Ioanei Timofte și ai celorlalți șase inculpați au cerut restituirea dosarului la DNA pe motiv că acuzațiile nu ar fi suficient de clar formulate, că procurorii ar fi folosit noțiuni ambigue precum „sprijin moral” sau „susținere arătată” fără să le explice, că ar fi neconcordanțe majore privind sumele plătite sau că pragul prejudiciului ar fi sub suma de un milion de euro care atrage competența DNA.
Pe data de 4 septembrie 2026, Curtea de Apel București a admis în parte cererile și excepțiile invocate de avocați și a dispus restituirea dosarului la DNA pentru ca procurorii să lămurească mai multe aspecte legate de contractele dintre CNCIR și firmele denunțătorului, precum și detalii legate de participarea fiecărui inculpat la infracțiunile reținute.
- „Cu caracter prioritar se remarcă faptul că organul de urmărire penală relevă că pretinderea și primirea foloaselor necuvenite a avut loc în legătură cu îndeplinirea unui act contrar îndatoririlor de serviciu, respectiv încheierea unor contracte de achiziție cursuri de formare profesională între CNCIR SA și societățile al căror reprezentant era (Florescu Dragoș - n.r.), fără a fi respectate procedurile legale de achiziție, menționându-se expres «în considerarea încheierii acestor contracte și a unor contracte viitoare».
- Cu toate acestea, organul de urmărire penală nu menționează expres care au fost aceste contracte, respectiv dacă sunt vizate exclusiv contractele care au privit cele zece sejururi indicate drept foloase necuvenite (în valoare de 783.836 lei - n.r.) sau cele indicate cu caracter general (încheiate pentru perioada 2021-2023, în valoare totală de peste 3,3 mil. lei).
- Într-adevăr, deși în cuprinsul actului de sesizare a instanței se indică «acestea vor putea fi analizate în cauzele care vor fi disjunse din prezenta cauză, în scopul probării întregii activități infracționale», reiterând faptul că prezentul rechizitoriu prezintă situația infracțională doar cu privire la «cursurile profesionale» în străinătate, din perioada 2021-2023, (…) organul de urmărire penală relevă, în cuprinsul aceluiași rechizitoriu existența unei înțelegeri inițiale cu privire la încheierea unor contracte de achiziție cursuri de formare profesională între CNCIR SA și societățile al căror reprezentant era (Florescu Dragoș - n.r.), fără a fi respectate procedurile legale de achiziție, iar în schimbul continuării încheierii de contracte de achiziție cursuri de formare profesională, pretinderea plății unor vacanțe în străinătate”, reține judecătorul.
Rolurile unor inculpați pe lângă Ioana Timofte, puse sub semnul întrebării
Cu privire la inculpații Florina Emacu și Răzvan Silviu Avram, instanța a constatat că acestora li se impută că au susținut-o pe Ioana Timofte, însă n-au participat la două sejururi în Insula Rodos.
Astfel, judecătorul de cameră preliminară le-a cerut procurorilor DNA să precizeze dacă îi acuză pe cei doi că ar fi complicii Ioanei Timofte (adică au participat efectiv) sau că ar fi sprijinit-o moral (adică doar și-au dat acordul să participe).
Cu privire la Diana Georgeta Hristu, judecătorul a constatat că organul de urmărire penală nu a menționat expres la rubrica «În drept» în ce a constat «susținerea arătată de către inculpată în luna august 2022», aceasta fiind acuzată și ea că ar fi sprijinit-o moral pe Ioana Timofte în decizia ei de «a continua conduita infracțională», deși aceasta a participat la un singur sejur.
- „În consecință, judecătorul de cameră preliminară apreciază că se impune, și în acest caz, lămurirea de către organul de urmărire penală a elementului material al laturii obiective a infracțiunii imputate inculpatei, în sensul de a preciza dacă se are în vedere și acordul inculpatei de a participa la sejurul relevant în cauză sau doar participarea efectivă a inculpatei la acestea”, notează magistratul.
Cu privire la Ciprian Bogdan Ștefan, procurorii rețin că acesta i-ar fi adresat Ioanei Timofte „rugăminți și chiar amenințări”, spunându-i că știe că ea organizează cursuri în străinătate și a constrâns-o să îi aprobe să meargă și el la un astfel de curs în Turcia.
- „În mod evident o astfel de expunere nu poate constitui o acuzare care să permită investirea instanței și exercitarea efectivă a dreptului de apărare de către inculpată. Având în vedere această constatare, judecătorul de cameră preliminară nu va mai analiza corelația temporală dintre înțelegerea pretins infracțională dintre inculpată (Timofte Ioana - n.r.) și numitul (Florescu Dragoș - n.r.) ce ar fi avut loc în cursul anului 2021 și datele îndemnurilor sau rugăminților, raportat la calificarea acestora drept acte de instigare la comiterea ilicitului penal”, mai notează judecătorul.
Ioana Timofte, cercetată într-un dosar separat pentru abuz în serviciu
În schimb, Curtea de Apel București a respins alte susțineri ale inculpaților legate de neclaritatea acuzațiilor, nelegalitatea administrării probelor sau necompetența DNA în instrumentarea dosarului.
Din încheierea ședinței din data de 4 septembrie 2026 rezultă că Ioana Timofte este cercetată într-un al treilea dosar, de abuz în serviciu:
- „Cu privire la regularitatea rechizitoriului din punct de vedere al descrierii faptei imputate inculpatei (Timofte Ioana - n.r.), judecătorul de cameră preliminară constată că faptele au fost prezentate de o manieră rezonabilă și inteligibilă în cuprinsul rechizitoriului, fiind apte să permită inculpatei cunoașterea și înțelegerea întocmai a acuzațiilor ce au fost aduse și pregătirea unei apărări corespunzătoare în raport cu acestea, dar și stabilirea exactă a obiectului judecății.
- În ceea ce privește apărările inculpatei (Timofte Ioana - n.r.) privind dispozițiile legale incidente în materie, a căror încălcare i se impută, judecătorul de cameră preliminară subliniază că acestea pun în discuție nu claritatea acuzației, ci însăși temeinicia construcției juridice și a fundamentului său probator, (…) neîncadrându-se în obiectul procedurii de cameră preliminară, (…) veridicitatea și temeinicia acuzațiilor urmează a fi verificate după parcurgerea etapei judecății, printr-o apreciere globală și obiectivă a întregului ansamblu probator strâns în cauză. (…)
- În ceea ce privește nelegalitatea probelor electronice constând în conversațiile WhatsApp dintre inculpat și denunțătorul (Florescu Dragoș - n.r.), în absența unui proces-verbal de extragere a datelor, unei percheziții informatice, unei expertize IT sau a oricărei probe privind integritatea și autenticitatea mesajelor, se constată faptul că denunțătorul (Florescu Dragoș - n.r.) a predat organelor de urmărire penală, în luna mai 2023, pe bază de procese-verbale, mai multe înscrisuri și date printre care și conversația purtată între (el - n.r.) și (Chiurtu Nicolae Radu - n.r.), prin intermediul aplicației electronice de mesagerie WhatsApp.
- Având în vedere faptul că au fost convorbiri ce au avut loc anterior formulării denunțului în cauză, purtate chiar de către denunțător, în mod corect în cauză nu s-au efectuat acte specifice percheziției informatice, remiterea și primirea acestui mijloc de probă neconstituind activități de cercetare, descoperire, identificare și strângere a probelor stocate într-un sistem informatic prin «mijloace tehnice și proceduri adecvate», așa cum instituția percheziției informatice este definită la art. 168 alin. 1 C.proc.pen. În ceea ce privește integritatea și autenticitatea mesajelor, în ipoteza contestării lor se pot administra probe având această teză probatorie.
- În prezenta cauză se constată faptul că inculpații critică încadrarea juridică stabilită de către organul de urmărire penală, solicitând judecătorului de cameră preliminară nu schimbarea încadrării juridice, ci constatarea necompetenței materiale a organului de urmărire penală prin raportare la încadrarea juridică corectă.
- Judecătorul de cameră preliminară constată însă faptul că încadrarea juridică apreciată a fi corectă de către cei doi inculpați nu conduce la concluzia necompetenței materiale a organului de urmărire penală, competența materială aparținând Direcției Naționale Anticorupție chiar în condițiile săvârșirii infracțiunii de delapidare, sub diferite forme de participație penală de către inculpați.
- Astfel se constată faptul că în cauză au fost efectuate cercetări, iar prin rechizitoriu a fost dispusă disjungerea cauzei și constituirea unui dosar separat în vederea continuării cercetărilor la nivelul Direcției Naționale Anticorupție, printre alții: 1. față de suspectul (Timofte Ioana - n.r.) pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu (…)
- Se constată astfel că una dintre infracțiunile concurente obiect al anchetei penale în cauză a fost cea de abuz în serviciu săvârșită de persoane care dețin funcții de conducere de director inclusiv în cadrul regiilor autonome de interes național, al companiilor și societăților naționale, al băncilor și al societăților comerciale la care statul este acționar majoritar fiind astfel de competența Direcției Naționale Anticorupție, având în vedere calitatea inculpatei (Timofte Ioana - n.r.), de director general al CNCIR SA, precum și faptul că această persoană juridică română este una de interes strategic național, organizată ca societate comercială pe acțiuni, cu acționar unic statul român, care funcționează sub autoritatea Ministerului Energiei.
- Având în vedere aceste considerente, Direcția Națională Anticorupție a fost competentă material să efectueze urmărirea penală în prezenta cauză astfel că judecătorul de cameră preliminară va respinge ca nefondată această excepție (…)”, se mai arată în documentul citat.