Județul Brașov se confruntă în această perioadă cu o serie de focare de hepatită virală A. Conform datelor oficiale furnizate de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Brașov, numărul cazurilor declarate a ajuns la 85 de la începutul acestui an școlar, majoritatea fiind concentrate în rândul copiilor cu vârste între 1 și 9 ani. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că numărul real al îmbolnăvirilor este semnificativ mai mare, din cauza prezentării târzii la medic și a cazurilor neraportate. Pentru a înțelege mai bine modul de transmitere, ce trebuie să facem în caz de suspiciune și cum ne putem proteja familia, Libertatea a stat de vorbă cu dr. Elena Runcean, medic specialist boli infecțioase din Brașov.
Cuprins:
Potrivit comunicatului emis de DSP Brașov, în prezent sunt în evoluție mai multe focare de comunitate, concentrate în special în zone defavorizate din localitățile Săcele, Tărlungeni, Zizin, Arini, Apața și Prejmer, în timp ce în municipiul Brașov au fost raportate 6 cazuri.
Medicul infecționist Elena Runcean subliniază însă că cifrele oficiale nu reflectă pe deplin amploarea fenomenului: „Consider că numărul este totuși mic față de câte cazuri au fost în realitate. Sunt mulți copii sau adulți care sunt tratați la domiciliu, care nu ajung să fie internați sau declarați, ori sunt spitalizați în alte secții fără a se mai completa fișa de declarare”, explică medicul.
În ceea ce privește turiștii care vizitează orașul Brașov, medicul oferă asigurări că nu există un motiv de panică: „Faptul că vine un turist și vizitează strict orașul Brașov nu este, din punctul meu de vedere, un risc. Virusul nu se transmite aerogen, ca să ne gândim că e undeva în aer. Se transmite strict prin suprafețele contaminate de un bolnav. Focarele respective sunt izolate în comunități vulnerabile unde există probleme de igienă și unde oamenii refuză adesea vaccinarea”.
Cunoscută popular drept „boala mâinilor murdare”, hepatita A este o boală infecto-contagioasă care se transmite pe cale fecal-orală - prin mâini nespălate, apă sau alimente contaminate și prin contact direct cu o persoană infectată.
O mare provocare este perioada lungă de incubație. Pacientul poate purta virusul timp de una sau două săptămâni fără să aibă vreun simptom, timp în care transmite boala celor din jur. În colectivitățile de copii (școli, grădinițe), virusul se extinde extrem de rapid deoarece cei mici ating aceleași jucării, folosesc toaletele comune sau împart mâncarea, aducând apoi infecția în familie. Contagiozitatea se menține încă 2-3 săptămâni de la debutul simptomelor, motiv pentru care regulile de igienă trebuie respectate cu strictețe timp de câteva luni.
Pe lângă focarele comunitare, dr. Elena Runcean atrage atenția asupra unui pericol des ignorat de persoanele care călătoresc în țări exotice, precum Egipt, Asia sau Africa: „Avem cazuri de hepatită A și la persoane care au fost plecate în vacanță, în Egipt de exemplu. Ceva la care nu te gândești este înghețata sau gheața pe care o pui în băuturi. Când mergi într-o excursie și servești cocktailuri, trebuie să fii destul de atent la gheață, pentru că nu știi cu ce tip de apă a fost făcută. La fel și înghețata. Tu nu te gândești că poți lua hepatită A de la un cocktail cu gheață, dar apa contaminată este un rezervor major de virus”, a avertizat dr. Elena Runcean, medic specialist boli infecțioase.
Această avertizare este susținută și de cercetări și anchete epidemiologice internaționale. Studiile publicate în jurnale de specialitate au documentat focare de hepatită A la turiști europeni întorși din stațiunile de la Marea Roșie (ex. Hurghada), unde băuturile preparate cu gheață din apă de la rețea sau sucurile nepasteurizate au fost identificate drept surse de contaminare.
De asemenea, alerte emise de US FDA și CDC au arătat prezența ARN-ului viral în apele de irigație netratate din anumite regiuni, contaminând fructele congelate (cum ar fi căpșunile sau rodiile). De aceea, ghidurile de călătorie recomandă evitarea consumului de gheață și a apei neîmbuteliate în aceste zone.
Recent și Italia s-a confruntat cu o creștere rapidă a cazurilor de hepatită A: destinațiile turistice fiind afectate, iar restaurantele din Napoli au primit interdicții.
Debutul bolii este extrem de înșelător și imită o stare gripală banală. „La început te gândești foarte greu la hepatită, pentru că simptomele sunt vagi: ai impresia că ai o gripă, te doare capul, ești obosit, ai un pic de febră sau nu ai poftă de mâncare. Pacientul zice adesea «cred că am răcit». Ulterior, ceea ce ne frapează este oboseala tot mai marcată, iar la un moment dat apare icterul - adică îngălbenirea ochilor și a pielii. Acesta este momentul care ne orientează clar către hepatita A”, explică medicul infecționist.
Pe lângă starea de oboseală și icter, ghidurile Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) menționează ca semne caracteristice urinarea închisă la culoare (de culoarea ceaiului tare sau a berii), scaunele decolorate (de culoarea argilei), greața, vărsăturile și durerile abdominale.
Diagnosticul de certitudine nu se pune doar pe baza semnelor clinice, ci prin analize de sânge specifice - dozarea anticorpilor de fază acută IgM anti-VHA (Virus Hepatitic A).
În mod normal, pacienții diagnosticați cu hepatită A ar trebui evaluați și spitalizați pentru supraveghere, existând un risc (deși rar) de complicații severe. În situații de focar extins, cazurile ușoare pot fi izolate la domiciliu sub stricta monitorizare a medicului de familie.
Dr. Elena Runcean insistă pe protejarea membrilor familiei: „Dacă pacientul este izolat la domiciliu, trebuie să aibă mare grijă la măsurile de igienă ca să nu infecteze și restul familiei. Fiecare membru trebuie să își folosească propriile lucruri. Este esențial să nu se folosească prosoape în comun și să se dezinfecteze frecvent toaleta. Un pacient rămâne contagios încă două-trei săptămâni de la debut, așa că timp de cel puțin trei luni ar trebui menținută această rigoare”.
Hepatita A nu beneficiază de un tratament antiviral specific (așa cum se întâmplă în cazul hepatitelor B sau C). Boala se tratează simptomatic și suportiv: cu hepatoprotectoare în doze mari, antiemetice pentru greață și vitamine.
În ceea ce privește regimul alimentar, medicul infecționist dărâmă mitul restricțiilor drastice de pe vremuri. Nu mai este necesar un regim drastic cum se făcea înainte. „După ce trece episodul acut, alimentele se reintroduc treptat, la fel ca la copiii mici după un episod de diaree. Ficatul trebuie să își revină treptat. Evităm prăjelile și alimentele grele, mergând pe mâncăruri fierte sau preparate la abur. Reintroducem pe rând oul sau lactatele, pentru că orice exces timpuriu poate duce la o recădere”.
În timp ce la copii boala îmbracă de obicei o formă ușoară, la adulți - mai ales la cei care au și alte afecțiuni (diabet, hipertensiune) - hepatita A se poate complica până la insuficiență hepatică acută, o stare gravă ce necesită terapie intensivă și administrare de plasmă sau factori de coagulare.
Vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de prevenție. Schema completă de imunizare pentru vaccinul strict de hepatită A presupune două doze (rapelul efectuându-se la 6-12 luni distanță), oferind o imunitate de cel puțin 10 ani. Există și varianta vaccinului combinat (Hepatită A + Hepatită B), care se administrează în trei doze.
Dr. Elena Runcean explică faptul că vaccinul poate fi făcut și post-expunere, într-o fereastră de oportunitate de aproximativ două săptămâni de la contact, dacă persoana nu s-a îmbolnăvit deja: „Dacă știm că am avut un posibil contact, recomand mai întâi un diagnostic serologic - testul IgM anti-VHA. Dacă acești anticorpi de fază acută nu sunt prezenți și omul nu are simptome, putem face vaccinul cu succes. L-am recomandat de foarte multe ori în astfel de situații”.
Vaccinul nu este inclus în schema națională de imunizare gratuită pentru populația generală, astfel că persoanele care doresc să se protejeze (sau care vor să călătorească) trebuie să-l cumpere din farmacii, cu rețetă de la medic. Prețurile vaccinului variază între 77 de lei și 198 de lei per doză, varianta pentru copii, între 130 de lei și 245 de lei per doză, varianta pentru adulți.
DSP Brașov a furnizat gratuit doze de vaccin medicilor de familie din localitățile afectate pentru imunizarea persoanelor care au intrat în contact direct cu cazurile confirmate.
Pentru a limita răspândirea virusului, autoritățile sanitare și medicii recomandă respectarea câtorva reguli de bază:
Igiena riguroasă a mâinilor: Spălați-vă frecvent cu apă și săpun, în special înainte de masă și după utilizarea toaletei.
Igienizarea spațiilor: Curățați și dezinfectați zilnic toaletele, robinetele și suprafețele atinse frecvent folosind substanțe pe bază de clor.
Atenție la sursele de apă și hrană: Consumați apă doar din surse sigure sau apă fiartă, spălați bine fructele și legumele și evitați gheața din băuturi în zonele de risc.
Responsabilitate în familie: Dacă suspectați o îmbolnăvire, anunțați imediat medicul de familie și izolați persoana afectată pentru a-i proteja pe cei dragi.
În vederea limitării apariției de cazuri noi de boală, Direcția de Sănătate Publică a județului Brașov a furnizat substanțe clorigene destinate dezinfecției suprafețelor și antiseptice pentru dezinfecția mâinilor și a distribuit și materiale informative referitoare la hepatita virală A atât în unitățile de învățământ, cât și la medicii de familie din localitățile cu focare.
Direcția de Sănătate Publică a județului Brașov a menționat că monitorizează în permanență evoluția focarelor de hepatită virală A, în colaborare cu medicii de familie, unitățile de învățământ și unitățile sanitare de la nivelul județului Brașov.