Dosarul Revoluţiei, în care Ion Iliescu e acuzat de infracțiuni contra umanității, se reia de la zero
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis miercuri, 10 noiembrie, restituirea la Parchetul Militar a dosarului Revoluţiei în care fostul preşedinte Ion Iliescu şi fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, informează Agerpres. Decizia este definitivă.
UPDATE ora 16.20: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că Dosarul Revoluţiei din 1989, în care este judecat Ion Iliescu, se va relua de la zero. Ca urmare, toate documentele din anchetă se vor întoarce la Parchetul Militar.
Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi generalul (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii pentru evenimentele din decembrie 1989.
Ion Iliescu nu s-a prezentat la niciun termen al procesului.
Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, pe 21 mai 2021, ca dosarul Revoluției, în care sunt vizați Ion Iliescu, Gelu Voican și Rus Iosif, să se întoarcă la Parchetul Militar, după ce au constatat nereguli în rechizitoriu, potrivit Agerpres.
Procurorii militari şi mai multe părţi vătămate au atacat decizia, urmând ca astăzi, 10 noiembrie, magistraţii să se pronunţe pe contestaţiile acestora.
<strong>Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi generalul (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi în acest dosar de săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii.</strong>
În octombrie anul trecut, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a revoluției care a funcționat în anii ’90.
Printre probele respinse atunci de magistrați se numără:
- actele intitulate „declarații” ce conțin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu și Ion Iliescu în fața Comisiei Senatoriale;
- rapoartele întocmite de Comisia Senatorială privind evenimentele din decembrie 1989 și documentele ce au stat la baza întocmirii acestora;
- sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de Parchetul Militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989;
- punctul de vedere preliminar al S.R.I. privind evenimentele din decembrie 1989.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis la începutul lunii decembrie a anului trecut, printr-o sentință definitivă, restituirea la Parchetul Militar a rechizitoriului din Dosarul Mineriadei din iunie 1990.
Pentru probarea dosarului au fost audiate 46 de persoane, având calitatea de inculpat sau suspect, 1.388 de persoane vătămate, 146 de succesori ai persoanelor vătămate și 589 de martori, fiind emise circa 2.300 de citații. Dosarul are 413 volume, iar rechizitoriul întocmit are 2.000 de file.
Dosarul Revoluției, judecat de nici un an
Pe 8 aprilie 2019, procurorii Secţiei Militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluției din decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil Dumitrescu au fost puși sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii.
Ion Iliescu, membru şi preşedinte al C.F.S.N., Gelu Voican Voiculescu, membru C.F.S.N. şi fost viceprim-ministru al Guvernului României, Iosif Rus, fost comandant al Aviaţiei Militare, şi Emil (Cico) Dumitrescu, fost membru CFSN, sunt acuzaţi în dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 de infracţiuni contra umanităţii.
Probatoriul administrat, arată Parchetul, a relevat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne - Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16.00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat hotărârile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român. Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.
.
