INCREDIBIL! România a pierdut 1.000.000 de cetăţeni! Vezi cum s-a întâmplat şi cine e de vină
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Toată nebunia a plecat de la listele electorale ale referendumului din 29 iulie. În toiul luptei politice, s-a pus problema numărului real de electori pe care fiecare tabără a încercat să-l dimensioneze după propriile interese.
Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) a înaintat cifra de 18.292.514 cetăţeni cu drept de vot. La o zi după ce a trimis datele la Curtea Constituţională (CCR), care trebuia să valideze sau să invalideze referendumul privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu în funcţie de numărul de alegători, ministerul s-a sucit şi a spus că nu îşi poate asuma veridicitatea acestei cifre. După care a început circul... Câţi cetăţeni are, de fapt, România?
Profesorul Vasile Gheţău, un reprezentant de frunte al şcolii demografice româneşti, a declarat pentru Libertatea că, în acest moment, nimeni nu ştie cifra exactă, nici Ministerul Administraţiei, nici Institutul Naţional de Statistică (INS), chiar dacă acesta din urmă a realizat, în octombrie 2011, un recensământ al populaţiei care din păcate, a fost făcut prost...
Cuprins:
Pe listele de alegători au fost şi morţi
În cazul Registrului Populaţiei al MAI, profesorul Vasile Gheţău este de părere că: “Apariţia frecventă a unor persoane decedate în listele de alegători, chiar la o rată scăzută de participare, ridică semne de întrebare asupra calităţii datelor din registru”.
În sfârşit, s-au cerut datele statistice ale INS rezultate din recensământul de anul trecut. Numai că aceste date nu vor fi oficializate decât în 2013 şi au mari probleme de corectitudine.
Cifrele preliminare arată că în acest moment am fi 19.042.936 de locuitori, cu 2.638.038 mai puţini decât la recensământul din 2002, dar...
“Potrivit rezultatelor provizorii, se estimează că există o populaţie nerecenzată (în 2011) de un milion de persoane, iar rezultatele recensământului, coroborate cu defecţiuni importante de organizare şi de efectuare a înregistrării, duc la concluzia că populaţia nerecenzată este chiar mai mare (mai mare de un milion - n.r.)”, e de părere Vasile Gheţău. Asta înseamnă că cifra 19.042.936 este eronată. Ce e de făcut?
Profesorul Gheţău crede că trebuie înfiinţat un Registru Electoral, gestionat de o instituţie independentă, şi luate la mână toate datele de până acum, printr-un “volum de muncă uriaş”. “Un astfel de registru a devenit indispensabil atât timp cât nu se poate şi nu se va putea conta pe datele de recensământ, iar actualele liste electorale permanente sunt extrase dintr-un registru al populaţiei care ridică semne de întrebare asupra conţinutului său”, a adăugat profesorul Gheţău.
Vom primi mai puţine fonduri europene şi locuri în Parlamentul European
Către ce duce această brambureală demografică? O populaţie sub 20 de milioane de cetăţeni aşază România pe harta Europei pe o altă poziţie decât până acum. Asta înseamnă mai puţini bani europeni, care se dau fiecărei ţări în funcţie de numărul de locuitori, şi mai puţini reprezentanţi în Parlamentul European.
Dacă în cazul reducerii numărului de europarlamentari români nu prea ne doare capul, în cazul banilor ar cam trebui să avem o strângere de inimă.
Să luăm doar exemplul agriculturii: faptul că în momentul de faţă nu se ştie clar câţi fermieri avem întăreşte datele fracţionate obţinute din cercetările statistice din anii trecuţi. Anume că avem 3 milioane de agricultori.
“O mare parte dintre cei 3 milioane de agricultori a plecat, de fapt, peste graniţă, ceea ce ar fi trebuit să iasă la iveală din datele recensământului din 2011. Dar este mai avantajos ca acei 3 milioane de agricultori să rămână în ţară, cel puţin statistic. De ce? Pentru că, în funcţie de această cifră, României i se acordă un plafon de fonduri europene şi, cu cât cifra este mai mare, cu atât volumul banilor aşteptaţi e mai mare”, ne-a explicat Ilie Şerbănescu.
Din păcate, doar teoretic suntem interesaţi de banii europeni, pentru că practic ne-au scăpat deja printre degete 17 miliarde de euro, pe care UE ni i-a dăruit.
SUA şi-au trimis un oficial «să urecheze» Guvernul României
Americanii se arată îngrijoraţi de efectele circului bucureştean din jurul listelor electorale şi al încercărilor nereuşite de a stabili dacă referendumul a fost bun sau nu. Unul dintre cei mai importanţi oficiali din Departamentul de Stat SUA, Philip Gordon, asistent pentru afaceri europene şi eurasiatice al lui Hillary Clinton, a sosit ieri la Bucureşti, pentru a discuta cu oficialii români despre “îngrijorarea Statelor Unite” faţă de ultimele evenimente politice din România, care “ameninţă separarea democratică a puterilor în stat şi slăbesc independenţa instituţiilor statului”.
USL îl va apăra pe Dobre în Parlament
Europarlamentarul PNL Ramona Mănescu a declarat, sâmbătă, că USL solicită CSM să se autosesizeze în cazul incerceptărilor convorbirilor lui Victor Paul Dobre şi Ioan Rus, care ar fi fost făcute ilegal. De asemenea, europarlamentarul a subliniat că USL nu va accepta solicitarea Parchetului ICCJ privind ridicarea imunităţii parlamentare a lui Victor Paul Dobre pentru a fi cercetat în dosarul penal legat de convorbirile telefonice particulare, în care spunea că cineva vrea să măsluiască referendumul legat de demiterea lui Băsescu.
Comisia Europeană îi cere lui Ponta să trimită listele electorale
Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a trimis o scrisoare ce exprimă “preocuparea” în legătură cu recentele evoluţii politice din România, cerând Guvernului să expedieze rapid Curţii Constituţionale listele electorale pentru a se putea lua o decizie privind referendumul. “Aş vrea să exprim îngrijorările Comisiei Europene în legătură cu acuzaţiile care ne-au fost semnalate privind presiuni şi intimidări la adresa judecătorilor Curţii Constituţionale”.
