Cum reușește BOR să influențeze legi și ministere, pentru ca educația sexuală să nu ajungă la elevii români
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În primul episod al rețelei de influență, care se opune educației sexuale în școli, jurnaliștii din cadrul proiectului editorial Jurnalul Decretului au arătat cine sunt parlamentarii PSD și PNL care, de-a lungul anilor, au oprit prin acțiuni legislative sau inacțiuni educația sexuală din școli. În acest episod, demersul ziariștilor este acela de a arăta opoziția partidului AUR, cum se creează fake news-ul despre educația sexuală și ce influență are Biserica Ortodoxă Română asupra politicilor educaționale și de sănătate.
Cuprins:
CAPITOLUL III. Opoziția AUR
AUR este singurul partid din Parlamentul României care și-a însușit în mod formal orientarea politico-religioasă. E singurul partid care are stipulat în program că se opune defăimării clerului. Momentan, opoziția AUR se manifestă sub forma declarațiilor politice.
Prin prisma ideologiei sale, AUR respinge educația sexuală, drepturile reproductive și serviciile de sănătate sexuală. Și asta, în ciuda faptului că în programul partidului se vorbește de instituirea unui program de educație sexuală în rândul adolescenților, dar și de educație pentru sănătate dedicat femeilor însărcinate, pentru scăderea numărului avorturilor.
Programul trebuie privit din perspectiva valorilor care ghidează AUR - creștinismul, familia tradițională, națiunea. Și mai trebuie urmărit în ce fel se regăsește filosofia partidului în acțiunile parlamentarilor săi. Am realizat acest inventar pentru Jurnalul Decretului.
Deputații și senatorii AUR și-au exprimat rând pe rând în Parlament opoziția față de educația sexuală.
Claudiu Târziu, senator AUR și unul dintre copreședinții partidului, a dus discuția către dimensiunea morală și de conștiință a educației sexuale și a decretat rapid regresul, nu progresul, pe care tema îl provoacă.
Dumneavoastră încercați, prin tot felul de acte normative, prin tot felul de poziționări publice, să determinați o schimbare a mentalității, crezând că prin asta cunoaștem vreun progres. Nu cunoaștem niciun progres, domnule, ne întoarcem în peșteră, asta se întâmplă!
Senatorul AUR Mircea Dăneasă a îmbrățișat direct abordarea creștină a temei, propunând abstinența:
Nu se poate vorbi la ora actuală despre educație sexuală, fără să vorbim, în paralel, despre educația ascetică.
„Omul modern, spune neuroștiința, nu eu, neuroștiințele, are creierul supersexualizat datorită dezvoltării premature a sinapselor sexuale. Și asta e știință, nu ideologie. O dezvoltare echilibrată a creierului nu poate fi făcută prin legi impuse pe criterii ideologice”, spunea Mircea Dăneasa.
Manipularea parlamentarilor AUR a continuat și pe temele drepturilor reproductive.
Opoziția a fost dusă din Parlament pe rețelele sociale de celălalt copreședinte AUR, George Simion.
Considerăm că adoptarea în Parlamentul European a raportului Matic, care prevede că bărbații pot naște, este o anomalie. Toate studiile, inclusiv recentele dezbateri parlamentare pe tema educației sexuale în școli, arată că românii sunt în majoritate covârșitoare de partea normalității și doresc să-și protejeze copiii de ideologii nocive.
În timp ce la nivelul AUR vorbim de o opoziție față de drepturile sexuale asumată de întregul partid, la nivelul PNL și PSD vorbim de opoziția sectorială a unor grupuri neo-conservatoare din respectivele formațiuni.
Discursul tuturor acestor factori este construit pe reluarea argumentelor BOR pe tema educației sexuale. Biserica Ortodoxă este unul dintre cei mai mari (și vocali) opozanți ai acestei teme. Instituția de cult nu e doar o producătoare de rumeguș discursiv, ci și un factor de influență asupra politicilor educaționale și de sănătate.
În unele cazuri, BOR este chiar mai puternică decât grupurile de politicieni de la nivelul legislativului.
Fabrica de fake-news
Cea mai mare fabrică de fake news pe tema educației sexuale nu este lumea politică, ci Biserica Ortodoxă Română. Să luăm doar acest exemplu.
În 2011, Arhiepiscopia Sucevei a tipărit o broșură cu titlul „Educația Sexuală - un pericol pentru copiii noștri”. În broșura respectivă semna un articol și medicul Paula Iliescu, specializată în psihiatrie pediatrică. Cadrul medical făcea următoarele afirmații (nesusținute de date factuale):
- ora de educație sexuală încurajează desfrâul și crima;
- după introducerea acestei ore de educație sexuală au crescut numărul avorturilor, violurilor, frecvența bolilor cu transmitere sexuală și frecvența cancerului mamar și de col uterin;
- homosexualitatea este o anomalie;
- orice relație încheiată și nefinalizată prin căsătorie constituie un eșec incontestabil cu risc mare de depresie și sinucidere (fapt atestat de numeroase studii care afirmă că rata depresiei și sinuciderilor este mult mai mare în rândul tinerilor care și-au început viața sexuală).
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/10/educatiesexuala-pericol.pdf" title="educatie_sexuala-pericol"]
Această broșură BOR a circulat prin școli și spitale (mai multe informații găsiți pe Să fie lumină). Alte broșuri și cărți (despre avort și contracepție) sunt publicate de editura Doxologia (susține activitatea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, n.r.) încă din 2008. Lucrări scrise în aceeași notă alarmistă, manipulatoare.
Rolul BOR nu se rezumă doar la alimentat și rostogolit public teorii false. Instituția de cult se folosește de influența pe care o are în diferite ministere pentru a bloca strategii și politici publice aflate în dezacord cu morala ortodoxă. Un astfel de caz a avut loc în iunie 2018, când Ministerul Educației a pus în dezbatere publică Strategia parentală. Biserica Ortodoxă s-a arătat extrem de deranjată de două fraze din document:
- sistemul de educație parentală trebuie să vină în sprijinul dezvoltării unor principii esențiale ce vizează promovarea drepturilor omului, respectul pentru diversitate și încurajarea activă a egalității de gen;
- stilurile parentale trebuie revizuite din perspectiva relaționării cu copiii și înlăturării stereotipiilor de gen, care influențează traseele de viață diferite ale fetelor și băieților.
Biserica, Asociațiile de Părinți pentru Ora de Religie, Academia Română - toate au pus presiune pentru retragerea imediată a Strategiei parentale. Și ea a fost retrasă. Era vorba de un document care viza îmbunătățirea politicilor naționale în domeniul educației și crearea unui cadru legal privind dezvoltarea educației parentale, la care ministerul, împreună cu specialiști și organizații din domeniu, lucrase timp de trei ani.
Un document care viza interesul superior al copilului - și care a fost retras și niciodată repus în discuție. BOR și APOR fuseseră consultate pe parcursul celor trei ani de concepție a Strategiei - dar varianta finală rezultată a fost considerată inacceptabilă.
Și a rămas cum a vrut Biserica.
CAPITOLUL IV. Sub influența BOR
Asociațiile de Părinți pentru Ora de Religie sunt unul dintre organismele civice prin care BOR își exercită influența în societate. În unele cazuri aceste asociații sunt conduse de membri ai Coaliției pentru Familie.
În 2015, vicepreședinte APOR România era Romeo Moșoiu. În același timp era și consilier în Ministerul Educației. Și-a dat demisia din asociație după scandalul public provocat de o scrisoare trimisă de mai multe organizații, printre care și APOR, către Ministerul Educației. În misivă se cereau promovarea în școli a abstinenței până la căsătorie, ca fiind „cel mai bun lucru pentru sănătatea copiilor".
Romeo Moșoiu este încă consilier în Ministerul Educației.
Oana Moșoiu, soția lui Romeo Moșoiu, a fost implicată în echipa care a lucrat la programa unei materii opționale - „Adolescență și autocunoaștere” - menită să ofere alternativă la Educația pentru Sănătate. Această materie este valabilă din 2018 (fiind adoptată de Ministerul Educației) și este recomandată chiar de Sfântul Sinod al BOR. Din echipa care a lucrat la programa opționalului au făcut parte cinci profesoare de religie, un inspector de religie, patru cadre universitare și un psihoterapeut.
Opționalul își propune să-i ajute pe elevi să identifice „rolul autocontrolului în plan biofizic și emoțional”. Adică să practice abstinența. Despre acest subiect a scris în detaliu publicația Scena9 în 2019.
Pe tema educației sexuale, APOR-urile s-au manifestat în general extrem de vocal. În 2016, APOR Iași transmitea mesajul că educația pentru sănătate este calul troian al pornografiei în școală. Broșura Arhiepiscopiei Sucevei din 2011 a fost coordonată de președinta APOR Neamț. Aceleași asociații au încercat să discrediteze și Consiliul Național al Elevilor de fiecare dată când acest organism reprezentativ al adolescenților școlarizați a pus în discuție necesitatea educației sexuale.
Ministerul Educației nu este singurul actor instituțional aflat sub presiunea factorilor care încearcă să determine limitarea educației sexuale în școli. Un alt minister, al Sănătății, navighează în ape la fel de tulburi.
Cum să eviți instituțional educația sexuală
În primăvara anului 2016, Ministerul Sănătății chema cetățenii la consultări pe tema unui plan național multianual integrat de promovare a sănătății și educație pentru sănătate. La nivel local, discuțiile erau organizate de către direcțiile de sănătate publică. Există foarte puține informații despre felul în care s-au desfășurat în mod efectiv aceste consultări. Doar două DSP-uri au publicat lista participanților.
La Neamț au fost trei participanți - un membru CpF, președinta APOR Neamț, membră și în Federația Organizațiilor Pro Vita și un membru al Asociației Liga Părinților pentru Educație (un ONG care militează împotriva educației sexuale).
Punctele de vedere prezentate de cei trei au fost următoarele:
- obligația Ministerului Sănătății față de copiii din România e să întărească normele care protejează morala publică;
- respingerea teoriei genului e prioritară, pentru că duce la confuzii și boli psihice, dăunând sănătății mintale a minorilor;
- interzicerea programelor de depravare e o necesitate, însoțită de consultarea Pro Vita, care desfășoară deja programe de educație intimă bazate pe principii moral-creștine.
APOR și CpF au avut reprezentant și la consultările din județul Bihor - în persoana lui Moise Letea, membru în ambele formațiuni.
Planul național multianual integrat de promovare a sănătății și educație pentru sănătate nu menționează în niciuna din cele 24 de pagini conceptul de educație sexuală (deși autoritatea sub egida căreia fusese organizată consultarea publică, anume Ministerul Sănătății, menționează programatic necesitatea programelor de educație sexuală).
Ce este, de fapt, cu acest „Plan național multianual integrat de promovare a sănătății și educație pentru sănătate” și de ce este el important pentru discuția propusă de acest articol?
Înainte de toate, e necesar să înțelegeți care sunt căile concrete prin care noțiuni de educație sexuală pot ajunge - în condițiile legislative din România de astăzi - în școlile din țară.
Fără perspectivă
Educația sexuală poate ajunge la elevi prin Ministerul Educației, dar și prin Ministerul Sănătății. În 2016 s-a adoptat, ca parte a Strategie Naționale pentru Sănătate 2016-2020, planul menționat mai sus. În acest plan se atrăgea atenția, cu date, asupra fenomenului mamelor minore, asupra faptului că tinerii își încep viața sexuală timpuriu și nu folosesc prezervativul, dar și asupra bolilor cu transmitere sexuală.
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/10/plan-integrat-tiparmic-ultima-versiune.pdf"]
Printre primele obiective ale documentului se număra acesta:
- Elaborarea unui plan de acţiune privind derularea programului naţional de educaţie pentru sănătate în învăţământul preuniversitar care să asigure desfășurarea programului în toate unităţile de învăţământ preuniversitar, în orizontul de timp 2016-2020.
Intra în sarcina direcțiilor de sănătate publică promovarea și evaluarea educației pentru sănătate în școli.
Cum se traduce astăzi în practică această măsură? Jurnalul Decretului a discutat cu mai multe DSP-uri din țară pentru a înțelege urmările prevăzute ale planului. Mecanismul este următorul. Predarea efectivă în școli ar trebui făcută de medicul școlar sau de medicul/asistentul de la DSP.
România nu are însă medici școlari în toate școlile. În Alba, sunt în prezent 22 de medici școlari și 58 de asistente. La nivelul personalului DSP, deficitul e și mai mare. Atât de mare, încât practic departamentul care se ocupa de promovarea și evaluarea educației pentru sănătate s-a desființat în unele direcții.
Acolo unde totuși există resursă umană, predarea la ore se face în funcție de tematicile stabilite de Ministerul Sănătății. Ministerul trimite pliante, informații. În 2021, în februarie, tema a fost sănătatea reproducerii, iar în decembrie tema va fi boli transmisibile. În cadrul acestor teme, elevii pot primi informații din zona educației sexuale. Dar doar dacă există personal.
„Multă hârtie, maculatură și buget 0.” Așa a descris un reprezentant DSP acest program de promovare și evaluare a educației sexuale în școli.
Un epilog cu specialiști
În Ministerul Educației există un specialist pentru disciplina Educație pentru Sănătate de aproape 20 de ani. Începând cu anul 2002, Daniela Călugăru este coordonatoarea programei Educație pentru Sănătate.
Jurnalul Decretului a încercat să poarte un dialog cu specialista ministerului, în încercarea de a înțelege de ce în atâția ani această disciplină nu a devenit obligatorie.
Trebuie schimbat planul-cadru și au fost dezbateri la nivelul Ministerul Sănătății - a fost tot ce am putut afla în cursul discuției telefonice.
În momentul în care am întrebat dacă a existat opoziție (față de introducerea educației sexuale) la aceste dezbateri și din partea cui a venit, Daniela Călugăru a întrebat dacă va fi citată. În momentul în care a primit confirmarea a cerut să ne adresăm biroului de presă.
Altfel ar putea avea probleme.
Ce este proiectul Jurnalul Decretului
Jurnalul Decretului își propune să contribuie la un efort public de înțelegere. Intersecțiile pe care le găzduiește subiectul avorturilor la cerere sunt nenumărate. Nicio altă temă de interes general nu stârnește atâtea controverse legale, polemici sociale și dezacorduri deloc cordiale. Și niciuna nu e însoțită de atâta neînțelegere.
Credem că jurnalismul e remediul potrivit. De aceea, Jurnalul Decretului a strâns laolaltă un colectiv de presă format din Vlad Stoicescu și Diana Oncioiu (Dela0.ro), Diana Meseșan (Libertatea) și Octavian Coman (jurnalist freelancer). Cei patru documentează împreună o serie de 12 articole de profunzime despre istoria, prezentul și viitorul acordării sau interzicerii serviciilor de avort la cerere în România.
Campania jurnalistică poate fi urmărită pe www.jurnaluldecretului.ro și este implementată de Centrul pentru Jurnalism Independent, cu sprijinul companiei Essensys Software.
