INTERVIU. Un politolog din Varșovia explică de ce polonezii trăiesc mai intens războiul decât românii: „Este diferența dintre vecini și popoare înrudite istoric”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cu toate că au fost invitați de Kremlin să împartă Ucraina, polonezii rămân ferm de partea Kievului în conflictul cu invadatorii ruși, explică într-un interviu pentru cititorii Libertatea politologul și istoricul Łukasz Adamski, specialist în relațiile polono-ruse.
Cuprins:
- „Polonezii consideră că războiul din Ucraina este al lor”
- „Premierul polonez are rădăcini ucrainene”
- Cum ajută refugiații la creșterea economică a Poloniei
- Polonia a fost invitată de Rusia să divizeze Ucraina
- Pledoarie pentru o confederație
- Două scenarii în care războiul se poate extinde
- Scenariu optimist: Putin - la închisoare și democratizarea Rusiei
Politologul din Varșovia a analizat riscul extinderii războiului, mesajele propagandei ruse care țintesc Polonia și România și a prezentat ideea sa de confederație polono-ucraineană.
Adamski speră ca finalul războiului să aducă demilitarizarea și democratizarea Rusiei. Pe Vladimir Putin îl consideră capabil să apese pe butonul nuclear. Nu crede că se va ajunge aici, dar vrea să-l vadă pe președintele rus condamnat de tribunalul internațional.
- Łukasz Adamski, 41 de ani, este doctor în istorie, analist politic, jurnalist și vicepreședinte al Centrului de Dialog „Juliusz Mieroszewski”, fostul Centru Polono-Rus de Dialog și Conciliere, finanțat de Guvernul de la Varșovia. A fost expert al Institutului de Relații Internaționale din Polonia și membru al misiunii de monitorizare OSCE în Ucraina.
„Polonezii consideră că războiul din Ucraina este al lor”
Libertatea: Cum este văzut din Polonia războiul din Ucraina?
Łukasz Adamski: Părerea experților este practic identică cu cea a societății. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei este o agresiune. Militarii ruși au comis o serie de crime împotriva umanității.
Dar nu este doar războiul ucrainenilor. Da, acum luptă între ele două state, însă miza războiului nu este doar independența Ucrainei sau integritatea ei teritorială. De acest război depind principiile dreptului internațional, cum va fi el în viitor și dacă va fi respectată regula inviolabilității teritoriale.
În Polonia, nici experții și nici societatea nu cred că Rusia va câștiga războiul. Totuși, dacă Ucraina va fi învinsă, Polonia, țările baltice și alte state vor fi în mare pericol. Polonezii consideră că războiul din Ucraina este al lor.
România și Ucraina sunt două state vecine, în timp ce Polonia și Ucraina sunt două state înrudite istoric.
„Premierul polonez are rădăcini ucrainene”
- De ce acțiunile militare care se desfășoară, de exemplu, în Donbas, la circa 1.000 km de Polonia, sunt considerate de polonezi războiul lor?
- Vreau să subliniez că atitudinea polonezilor față de ucraineni diferă de cea a românilor, germanilor sau a altor popoare. Pentru polonezi, ucrainenii sunt prieteni și vecini buni. Dar noi, ca și lituanienii, îi mai vedem pe ucraineni ca pe un popor care făcea parte din aceeași lume civilizațională.
Acum, Polonia, Ucraina și Lituania sunt state suverane, așa și trebuie să fie, dar în trecut eram împreună. De aceea, invadarea Ucrainei este văzută de polonezi ca un război declanșat împotriva Poloniei.
Trebuie menționate legăturile de rudenie. Inclusiv premierul polonez are rădăcini ucrainene. Sunt monumente istorice poloneze pe teritoriul Ucrainei, avem o importantă minoritate națională acolo.
România și Ucraina sunt două state vecine, în timp ce între polonezi și ucraineni există o legătură istorică specială. Din aceste considerente, societatea poloneză este foarte activă acum, susținând Ucraina.
Potrivit unui sondaj, 80% dintre polonezi consideră că refugiații ucraineni trebuie ajutați. Peste 50% au declarat că deja ajută cu ce pot: cazează refugiați, le oferă masă sau ajută financiar armata ucraineană.
- Sunt și păreri critice în Polonia față de Ucraina? Cât de popular este curentul de opinie antiucrainean?
- Numărul celor care declară că războiul din Ucraina nu este al lor sau cei care spun că „trebuie să avem o poziție absolut neutră” este de 10%. Deci, vorbim despre o minoritate în contextul întregii societăți poloneze.
Cum ajută refugiații la creșterea economică a Poloniei
- Presa de la Kiev a scris recent că refugiații ucraineni beneficiază de un mare sprijin din partea societății poloneze, dar, în același timp, generează o creștere economică a Poloniei și o înviorare socială. Cât de adevărate sunt aceste aprecieri?
- Până la război, în Polonia se aflau 1,5 milioane de ucraineni. Fiecare polonez a avut ocazia să cunoască cum sunt ucrainenii, să discute cu ei. A fost necesară această experiență personală. Ucrainenii lucrau în acele domenii în care polonezii nu doreau să muncească - constructori, servitoare în hoteluri ș.a.
Ei au ocupat locul polonezilor care se ocupă de aceleași lucruri, dar mai la vest. Economia a cunoscut o creștere. În plus, sunt și foarte mulți studenți din Ucraina. De la începutul războiului, în Polonia au intrat 4 milioane de ucraineni, dar cred că jumătate dintre ei au plecat în alte state europene.
Așadar, acum în Polonia sunt 3-3,5 milioane de ucraineni, ceea ce reprezintă 8% din populație. Ei, pe de-o parte, rezolvă problema crizei de muncitori, iar pe de altă parte beneficiază de ajutoare sociale din partea statului.
Economia Poloniei a devenit mult mai competitivă comparativ cu cea occidentală pentru că angajatorii, în urma valului de refugiați din Ucraina, nu sunt nevoiți să majoreze salariile, dar apare și o anumită nemulțumire în rândul polonezilor și celor care își doresc să vadă modernizarea sistemului economic și o serie de inovații.
Polonia a fost invitată de Rusia să divizeze Ucraina
- Polonia și România sunt printre principalele ținte ale propagandei ruse. De ce?
- Explicația este simplă: Polonia și România sunt cele mai mari state din flancul estic al NATO. Prin Polonia ajunge foarte mult armament în Ucraina, este un stat important din punct de vedere logistic. Bucureștiul și Varșovia ajută mult Kievul. Alături de SUA și Marea Britanie, Polonia este un important furnizor de armament pentru Kiev. De aceea, Rusia va face tot posibilul pentru a minimiza rolul Varșoviei.
Statele baltice, Polonia și România au fost întotdeauna principiale în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor antiruse. Liderii acestor state consideră că Rusiei nu trebuie să i se ofere șansa să nu rămână umilită, iar o pauză pentru Moscova ar însemna o pregătire pentru reluarea conflictului cu o nouă intensitate peste câțiva ani.
De o altă părere este, de exemplu, Germania, care nu vrea ca Rusia să învingă, dar nici să fie învinsă total, ceea ce va însemna o schimbare radicală a configurației geopolitice. Sunt și o serie de aspecte istorice mai puțin cunoscute ale acestor procese...
- La ce vă referiți?
- Rusia privește în direcția Poloniei prin prisma istoriei. Liderii de la Moscova consideră că, din punct de vedere istoric, au fost două state care au stăpânit teritoriile care sunt în momentul de față în componența Ucrainei: Polonia, sau Rzeczpospolita, și Rusia.
Din punctul lor de vedere, ar fi fost logic dacă Polonia se alătura planurilor Rusiei de a diviza Ucraina și de a restabili, cum spun ei, „adevărul istoric”. În 2014, fostul vicepreședinte al Dumei de Stat din Rusia a propus oficial Poloniei să participe la divizarea Ucrainei.
Nimeni în Polonia nu își dorește acest lucru. Nu există astfel de planuri, însă Rusia promovează aceste narațiuni pentru a semăna temere și neîncredere în societatea ucraineană față de Varșovia.
Pledoarie pentru o confederație
- Aveți niște exemple de astfel de narațiuni?
- Am devenit și eu victima propagandei ruse. Am declarat pentru o agenție de presă din Polonia că relațiile polono-ucrainene se dezvoltă exemplar, iar în perspectivă mi-aș dori să văd o nouă confederație bazată pe interese comune și respect reciproc. Mă refeream la o uniune a statelor independente, care au un scop comun, după modelul UE. Am adăugat că statele vor rămâne absolut independente, suverane, libere, dar vor colabora mult mai intens.
Deja se întâmplă acest lucru, cetățenii polonezi obțin drepturi mai mari în Ucraina, după ce aceeași măsură a fost adoptată în Polonia față de ucraineni. Propaganda rusă s-a bazat pe faptul că mulți nu fac diferența între confederație și federație, fiind publicate diverse știri despre planul Poloniei de a transforma Ucraina într-o colonie proprie. Și am fost citat eu, care, chipurile, am propus asta.
Două scenarii în care războiul se poate extinde
- Care este probabilitatea extinderii războiului asupra flancului estic al NATO?
- Pericolul nu este mare, dar nici nu este destul de mic. În primul rând, noi nu știm care va fi scenariul acțiunilor militare din viitor.
Într-unul dintre scenarii, Ucraina înregistrează succese pe câmpul de luptă, își recuperează unele teritorii. De aceea, Putin este nevoit să folosească arma nucleară tactică pentru a escalada conflictul și a intimida Occidentul. Arma nucleară va fi folosită pe teritoriul Ucrainei sau pe mare cu scopul de a intimida. Pericolul nuclear îl consider puțin probabil, dar el nu poate fi exclus total, pentru că Putin nu este un om normal.
Un alt scenariu pesimist prevede implicarea trupelor belaruse în război. El este analizat foarte serios de Guvernul de la Kiev. Dacă Lukașenko va decide să atace orașele Kovel sau Lvov din vestul Ucrainei, cred că se va consolida un nou curent de gândire în Polonia și Lituania, posibil și în alte state.
Va fi criticat comportamentul NATO, care a ales să observe cum Rusia și Belarus distrug Ucraina. Mulți vor solicita o intervenție NATO sau a statelor membre, ceea ce înseamnă un adevărat război regional. Politicienii vor fi puși în fața unei dileme deloc simple. Intervenția va reprezenta mari riscuri, iar pasivitatea, altele. Aceste două scenarii înseamnă extinderea conflictului.
Scenariu optimist: Putin - la închisoare și democratizarea Rusiei
- Cum trebuie să arate lumea după terminarea războiului din Ucraina? Care este scenariul cel mai optimist?
- Pentru mine, cel mai optimist scenariu conține patru „de”: deimperializarea, deputinizarea, demilitarizarea și democratizarea.
Principii asemănătoare au fost utilizate față de Germania după cel de-Al Doilea Război Mondial. Schimbările interne din Rusia vor însemna pace. Sper că vor veni mari schimbări în Rusia, astfel încât timp două-trei generații sau chiar niciodată, acest stat să nu mai amenințe Europa. Este un scenariu destul de optimist.
Aș deveni foarte fericit dacă i-aș vedea condamnați pe Putin, Lavrov, Zaharova, Soloviov și alți reprezentanți ai regimului rus, așa cum s-a întâmplat la Nürnberg. Să-l văd pe Putin în pușcărie este scenariul la care visez.
Foto: Profimedia
