10 lucruri importante legate de vaccinarea anti-COVID. Ce trebuie să facă pacienții cu boli autoimune și ce au de verificat cei cu diabet după vaccinare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Numărul românilor dispuși să se vaccineze este în creștere, arată datele mai multor sondaje de opinie realizate în luna ianuarie, însă întrebările, ezitările, nelămuririle, temerile legate de vaccin rămân prezente atât în rândul acestora, cât mai ales al celor care spun că mai degrabă nu s-ar imuniza sau refuză categoric să facă asta. O mai bună informare pe această temă le-ar putea schimba opțiunea multora dintre ei, mai arată sondajele.
Cuprins:
- 1. Persoanele cu diabet se pot vaccina contra COVID?
- 2. După cât timp de la vaccinare suntem protejaţi împotriva bolii provocate de SARS-CoV-2?
- 3. Cât timp durează imunitatea dobândită după administrarea vaccinului anti-COVID?
- 4. Se pot vaccina şi persoanele care au avut COVID? Ele nu au deja anticorpii necesari, după ce au trecut prin boală?
- 5. Unde putem raporta reacțiile adverse ce ar putea să apară în urma vaccinării?
- 6. Dacă există reacţii adverse majore, care pun în pericol sănătatea sau viaţa celui care s-a vaccinat, se acordă compensaţii de ordin financiar? Cine acordă aceste compensaţii?
- 7. De ce trebuie să mai purtăm mască de protecţie după ce ne-am vaccinat? Când şi în ce condiţii vom putea renunţa la masca de protecţie?
- 8. Vaccinurile anti-COVID au fost verificate viguros?
- 9. Persoanele cu boli autoimune se pot vaccina contra COVID?
- 10. Este vaccinarea contra COVID-19 obligatorie în România?
Libertatea a realizat un grupaj cu cele mai importante zece răspunsuri oferite de autorități la întrebările ziarului sau postate pe pagina de Facebook a Ministerului Sănătății.
1. Persoanele cu diabet se pot vaccina contra COVID?
Da, vaccinurile produse de companiile Pfizer-BioNTech, Moderna și AstraZeneca-Oxford pot fi administrate persoanelor care suferă de diabet, indiferent de tipul de diabet. Conform strategiei naționale de vaccinare, acești pacienți se pot vaccina acum, în etapa a II-a.
Vaccinarea împotriva COVID-19 este foarte importantă pentru pacienții cu diabet, din cauza riscului crescut al acestora de a face o formă severă a bolii.
Pacienții cu diabet au fost incluși în studiile clinice ale celor trei companii, fără a fi înregistrate probleme de siguranță.
În primele 48 de ore după vaccinare, este recomandat ca pacienții cu diabet să își monitorizeze cu atenție glicemia și să se hidrateze adecvat.
2. După cât timp de la vaccinare suntem protejaţi împotriva bolii provocate de SARS-CoV-2?
Răspunsul imun protector maxim apare la 7 zile după administrarea celei de-a doua doze (după rapel).
Rapelul, în cazul vaccinului Pfizer/BioNTech, se administrează la 21 de zile, în cazul Moderna, la 28 de zile, iar pentru AstraZeneca, după două luni.
3. Cât timp durează imunitatea dobândită după administrarea vaccinului anti-COVID?
La acest moment, nu există date certe privind acoperirea imunitară în timp după administrarea vaccinului. De altfel, Pfizer a anunțat că va continua monitorizarea persoanelor vaccinate în studiile clinice timp de 2 ani, pentru a obține date relevante despre durata protecției.
4. Se pot vaccina şi persoanele care au avut COVID? Ele nu au deja anticorpii necesari, după ce au trecut prin boală?
În prezent, nu există suficiente informații disponibile pentru a ști dacă sau cât timp după infectare este protejată o persoană de a se îmbolnăvi din nou de COVID (această protecție se numește „imunitate naturală”). Dovezile de până acum sugerează că imunitatea naturală împotriva COVID-19 poate să nu dureze foarte mult, dar sunt necesare mai multe studii pentru a înțelege mai bine acest lucru.
Specialiștii recomandă ca orice persoană care dorește să se vaccineze să facă acest pas, indiferent cât timp s-a scurs de la diagnosticarea infecției cu SARS-CoV-2. ( Au fost făcute studii clinice și cu persoane care au trecut prin boală, nefiind consemnate frecvențe mai mari ale reacțiilor adverse comparativ cu cele înregistrate în rândul voluntarilor care nu fuseseră infectați cu SARS-CoV-2)
5. Unde putem raporta reacțiile adverse ce ar putea să apară în urma vaccinării?
Protocolul medical prevede un timp de așteptare de 15 minute după administrarea vaccinului, pentru a putea monitoriza apariția eventualelor reacții adverse. Datele sunt centralizate și analizate de Institutul Național de Sănătate Publică.
De asemenea, medicii și cetățenii pot raporta eventuale reacții adverse pe pagina de internet a Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România.
6. Dacă există reacţii adverse majore, care pun în pericol sănătatea sau viaţa celui care s-a vaccinat, se acordă compensaţii de ordin financiar? Cine acordă aceste compensaţii?
Strategia Națională de vaccinare prevede implementarea cadrului juridic pentru analiza și compensarea în astfel de situații.
7. De ce trebuie să mai purtăm mască de protecţie după ce ne-am vaccinat? Când şi în ce condiţii vom putea renunţa la masca de protecţie?
Pentru a se aprecia corect și complet efectul vaccinului în ceea ce privește prevenirea infectării asimptomatice, sunt necesare studii suplimentare în baza datelor obținute pe măsură ce se administrează vaccinul în rândul populației.
Prin urmare, deocamdată, chiar și persoanele vaccinate vor trebui să poarte măști, să evite aglomerările din spațiile închise și să respecte distanțarea socială și celelalte măsuri anunțate de autorități. Alți factori, inclusiv numărul de persoane vaccinate și modul în care se răspândește virusul în comunități, pot, de asemenea, determina revizuirea acestor orientări.
8. Vaccinurile anti-COVID au fost verificate viguros?
Vaccinurile împotriva COVID-19 au trecut prin procedurile normale de verificare prin care orice vaccin trece înainte să fie aprobat. Din nevoia de a obține cât mai rapid rezultate cu privire la siguranța și eficiența vaccinurilor, unele etape s-au suprapus, scurtând astfel durata până la avizare.
Vaccinurile au trecut printr-o succesiune de teste riguroase înainte de avizarea la nivel european. Pentru vaccinurile anti-COVID-19, această verificare s-a făcut constant, pe toată durata dezvoltării lor. Etapele normale de cercetare sunt, în general, decalate. Din cauza pandemiei, a fost necesar ca aceste etape să fie suprapuse.
Datele din studiile pentru vaccinurile anti-COVID-19 au fost raportate în permanență către Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), autoritatea care se ocupă de autorizarea de punere pe piață a medicamentelor prin Procedura Centralizată. Astfel, când rezultatele studiilor clinice au fost disponibile, EMA a avut nevoie de o perioadă mai scurtă pentru a decide dacă vaccinul respectiv este sigur sau nu.
Chiar și în aceste condiții, cercetarea nu a pornit de la zero. Tehnologia ARN-ului mesager, folosită în cazul vaccinurilor Pfizer-BioNTech și Moderna, este cunoscută de aproximativ trei decenii.
Vaccinul produs de AstraZeneca folosește o tehnologie diferită - vector viral, care, la rândul ei, a fost studiată îndelung. În plus, cunoștințele medicale legate de coronavirusuri au fost suficient de dezvoltate încât să permită demararea rapidă a cercetării.
În concluzie, deși durata a fost scurtă (mai puțin de un an), vaccinurile anti-COVID-19 au fost verificate la fel de riguros ca orice alte vaccinuri.
Date verificate și confirmate de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România.
9. Persoanele cu boli autoimune se pot vaccina contra COVID?
Da, vaccinurile produse de companiile Pfizer/BioNTech, Moderna și AstraZeneca pot fi administrate persoanelor care suferă de boli autoimune. Conform strategiei naționale de vaccinare, acești pacienți se pot vaccina în etapa a II-a.
Înainte de vaccinare, se recomandă ca pacienții cu boli autoimune să consulte medicul specialist pentru o evaluare a stării de sănătate și a tratamentului urmat. Acest lucru este important în special pentru pacienții care se află într-un puseu de activitate al bolii.
Pentru a asigura o eficiență bună a vaccinării, este bine ca aceasta să fie făcută atunci când boala autoimună nu este într-un puseu evolutiv.
Eficiența și siguranța vaccinului anti-COVID:
Chiar dacă nivelul de eficiență al vaccinului ar putea fi diminuat la pacienții cu boli autoimune comparativ cu media populației, este indicat ca aceștia să se vaccineze, întrucât vaccinul oferă un grad de protecție împotriva formelor severe de COVID-19. Acest lucru este cu atât mai important pentru pacienții care prezintă și alte boli asociate.
Până acum nu au fost efectuate studii specifice referitoare la siguranța și eficacitatea vaccinului anti-COVID pentru pacienții cu boli autoimune, deși această categorie de pacienți a fost eligibilă să participe în studiile clinice.
La acest moment, nu există date care să indice probleme de siguranță pentru pacienții cu boli autoimune la administrarea vaccinului Pfizer/BioNTech, Moderna sau AstraZeneca, deoarece cele trei vaccinuri au un mecanism de acțiune bazat pe ARN mesager sau vector viral nereplicativ și nu cauzează infecția COVID-19.
Înainte de vaccinare:
Pe cât posibil, se recomandă ca pacienții care necesită un tratament cu imunosupresoare/imunomodulatoare, pe care încă nu l-au început, să îl amâne pentru cel puțin o săptămână după administrarea celei de-a doua doze de vaccin. Acest lucru trebuie însă discutat cu medicul specialist.
În general, pacienții care iau deja tratament imunosupresor/ imunomodulator se pot vaccina fără întreruperea tratamentului. Medicul specialist va indica dacă este necesară întreruperea sau ajustarea tratamentului. Recomandările pot să difere în funcție de tipul de boală autoimună și de tratamentul urmat (o atenție specială trebuie acordată pacienților tratați cu Rituximab).
Pacienții cu boli autoimune care au avut COVID-19 pot fi vaccinați, de regulă, nu mai devreme de 28 de zile de la debutul infecției.
Informații validate de Societatea Română de Reumatologie.
10. Este vaccinarea contra COVID-19 obligatorie în România?
Vaccinarea împotriva COVID-19 nu este obligatorie. Vaccinarea este gratuită și voluntară, conform Capitolului II din Strategia de vaccinare împotriva COVID-19 din România.
Organizația Mondială a Sănătății, Ministerul Sănătății și experții în sănătate publică recomandă vaccinarea, aceasta fiind considerată cea mai importantă măsură pentru ieșirea din pandemie.
