Întrebată joi de RFI în legătură cu interdicția aplicată împotriva lui Ion Ceban, ministrul de externe Oana Țoiu a reiterat că este vorba de rațiuni care țin de siguranța națională.

„În cazul domnului Ceban, pentru că este singurul nume public despre care pot vorbi, există de multă vreme documentate legături complicate ale dumnealui cu reprezentanţi ai Federaţiei Ruse. Pentru România este extrem de important ca acest tip de influenţă să fie limitată pe teritoriul nostru, mai ales că noi avem un număr foarte mare de cetăţeni care sunt şi cetăţeni români, şi cetăţeni ai Republicii Moldova”, a declarat Oana Ţoiu.

Ion Ceban se scuză și contraacuză

În replică, Ion Ceban spune că nu are legăturile invocate de Oana Țoiu și acuză o „comandă politică”. „Acest tip de legături complicate nu există şi ei cunosc acest lucru. Iar ca dovadă a faptului, există oameni, politicieni, atât în România, cât şi în Republica Moldova, cât şi în statele UE, care nu neapărat au «legături complicate», dacă este să vorbim în terminologia dumneaei, dar au chiar aceste legături deschise şi nu li se întâmplă nimic. Aceasta este prima teză în bază căreia afirm că este o comandă politică”, a declarat Ion Ceban într-un mesaj video publicat joi pe reţelele sociale și preluat de newsmaker.md.

Primarul Chișinăului mai acuză autorităţile de la Bucureşti de o tentativă de influenţare a opiniei publice în perspectiva alegerilor legislative programate pe 28 septembrie în Republica Moldova. „Orice tip de acest fel de ingerinţă poate fi calificat ca implicare directă în influenţarea publică a diferitor opinii a oamenilor care vor merge să-şi expună votul”, a adăugat el.

Ion Ceban, de la comunist la „proeuropean”

Ion Ceban și alți doi cetățeni moldoveni, ale căror nume nu au fost anunțate oficial, nu mai au dreptul de a intra în România și în spațiul Schengen în următorii cinci ani, începând cu 9 iulie. Potrivit presei de la Chișinău, ceilalți doi cetățeni moldoveni vizați de interdicții sunt fostul premier comunist Vasile Tarlev și controversata fostă jurnalistă Natalia Morari. 

Ion Ceban (45 de ani) are un parcurs de traseist politic. El a intrat pe scena politică alături de comuniştii fostului preşedinte Vladimir Voronin, după care a ajuns primar al capitalei Republicii Moldova în calitate de membru al socialiștilor fostului președinte prorus Igor Dodon. Între timp, și-a fondat propriul partid, Mișcarea Alternativa Națională (MAN).

Ceban a condus un protest la Bruxelles faţă de Acordul de Asociere dintre UE şi Republica Moldova și a promovat ideea apropierii de proiectul rusesc Uniunea Vamală Euroasiatică. Însă, odată cu înființarea MAN, s-a prezentat cu poziţii aparent pro-europene. Cu toate acestea, și-a continuat călătoriile la Moscova.

„Armele” Kremlinului în Rep. Moldova

Politologul Vitalie Andrievschi avertizează pe pagina sa de Facebook că Rep. Moldova a devenit o țintă „a atacurilor lui Putin”. Kremlinul și serviciile speciale rusești consideră alegerile din 2025 ca o „fereastră de oportunitate” pentru oprirea procesului de aderare la UE și instalarea unor forțe proruse la putere la Chișinău, scrie politologul.

Pe termen scurt, Kremlinul urmărește subminarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului, destabilizarea situației politice și crearea unei atmosfere de haos. Și are două „armate” politice în acest sens: 1. megablocul Dodon, Voronin, Tarlev, plus fosta bașcană a Găgăuziei Irina Vlah; 2. proiectul „Victorie”, implementat prin intermediul oligarhului fugar Ilan Șor.

Fiecare dintre aceste armate au domeniile lor de operare cu obiective specifice. Pe lângă ele, regimul de la Moscova dispune și de un „desant în formă europeană”. Acest „desant” este condus de Ion Ceban, fostul candidat la președinție Alexandr Stoianoglo, fostul premier Ion Chicu și fostul ideolog comunist Marc Tcaciuc. Scopul lor este să ocupe „nișa proeuropenilor”, cu consecințele de rigoare.

Primarul Chișinăului, văzut alături de un agent FSB

Un document elaborat de Trezoreria SUA plasează noua formațiune politică a primarului Chișinăului în rândul entităților prin care Federația Rusă, prin persoana agentului FSB Iuri Gudilin, ar încerca să influențeze situația politică din Republica Moldova.

Agentul FSB Iuri Gudilin apare într-o filmare publicată de jurnaliștii de la RISE, realizată la sediul PSRM, în timp ce mai multe persoane, printre care și alți consultanți ruși, se bucurau de rezultatele preliminare ale alegerilor locale din 2019 din Chișinău, care erau în favoarea lui Ion Ceban. Gudilin și Ceban apar în aceeași fotografie, în 2020, în timp ce ieșeau din sediul PSRM, în pragul campaniei pentru alegeri prezidențiale.

Bucureștiul vrea alegeri corecte și protejate de ingerințe străine

Pe de altă parte, sefa diplomaţiei române a vorbit la RFI şi despre aşteptările pe care le are Bucureștiul de la alegerile parlamentare din Republica Moldova. „Pentru noi este foarte important ca voinţa cetăţenilor din Republica Moldova exprimată prin referendum, şi anume aceea de a adera la Uniunea Europeană, să fie o voinţă care se reflectă în alegerile care urmează.

Este foarte important ca ele să fie organizate corect şi în special să fie nişte alegeri păzite, protejate de ingerinţa altor state. Şi aici România a trecut prin nişte experienţe recent. Credem că putem fi de ajutor şi în cadrul Uniunii Europene, şi în relaţia bilaterală cu Republica Moldova, pentru a împărtăşi parte din lecţiile pe care le-am învăţat, parte din tacticile pe care le-am văzut folosite în aceste campanii”, a subliniat Oana Țoiu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.