ISIS a folosit companii românești ca să-și finanțeze acțiunile! Libertatea e parte a unei investigații internaționale care arată cum banii plătitorilor de taxe finanțează grupări criminale

• Ani la rând, România a fost țara cu cea mai proastă colectare a TVA dintre statele europene.
• O investigație lansată și coordonată de redacția germană Correctiv, căreia i s-a alăturat și o echipă Libertatea, arată cum banii cetățenilor sunt furați și folosiți pentru finanțarea mafiei, corupției și chiar a teroriștilor.
• Are loc cea mai mare fraudă financiară, din cauza căreia se pierd anual 50 de miliarde de euro în Europa. Cea mai comună schemă de fraudare se numește “carusel”.
• În țara noastră lipsesc mecanismele de control, așa că inclusiv teroriștii folosesc companii românești ca să fure banii europenilor.
• “În România, autoritățile se concentrează pe mica fraudă de TVA, nu pe marii jucători”, spune Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul de Finanțe.

de Laura Ștefănuț și Răzvan Luțac
Correctiv, o redacție independentă, a inițiat investigația “Marele furt din Europa”, coordonând 35 de parteneri media din 30 de state, din România redacția aleasă fiind Libertatea. 63 de jurnaliști au analizat 315.000 de documente confidențiale, printre care rechizitorii, interceptări și e-mailuri legate de fraude în domeniul TVA, în special pe schema “carusel”.

Măsuri la nivel național pot proteja o țară, dar este nevoie de o altă legislație europeană, pentru a rezolva problema la nivel sistemic. Banii trebuie urmăriți.

Într-o zi de vară, joi, 28 iunie 2018, procurorul din România Elena Hach a fost invitată de Comitetul Special pe probleme de Terorism la Parlamentul European. Se discuta despre “Folosirea fraudelor TVA – inclusiv a schemei «carusel» – pentru finanțarea terorismului”.

Hach venise ca reprezentantă a unei instituții românești mai puțin cunoscută, Biroul Procurorului General din Plenul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Magistratul documentase în detaliu modul în care niște străini care treceau drept afaceriști foloseau evaziuni fiscale ca să finanțeze extremiștii din zonele controlate de ISIS. Pe unii extremiști chiar i-au ajutat să intre în România.

Inițiale periculoase

Din poziția în care se afla, Hach nu putea oferi numele acestor criminali (și încă nu poate). Dar faptele relatate de procurorul român arată cum grupările extremiste folosesc tocmai banii societăților pe care vor să le slăbească și în care vor să insinueze frică – rețele complexe de așa-ziși oameni de afaceri și intermediari.

“Persoana fizică T. alături de persoana fizică A.R. au fost declarate indezirabile pe o perioadă de 15 ani pentru că au avut activități legate de propaganda și suportul financiar pentru grupuri jihadiste din Orientul Mijlociu”, a spus Hach în prezentarea ei. „Doi străini au adus în România oameni din teritoriile controlate de ISIS și au finanțat prezența în țară a acestor persoane cu atitudini radicale”, detaliază procuroarea.

Sumele implicate în astfel de activități nu pot fi trecute ușor cu vederea: “între 2012 și 2013, compania ABC (nume anonimizat) a colectat două milioane de dolari de la entități din Libia, Bulgaria și Insulele Marshall”. Sumele au fost schimbate în lei și retrase cash pe baza unor “motive îndoielnice”, cu justificarea cumpărării unor animale, detaliază raportul.

În anul 2013 se mai adaugă suma de 1 milion de dolari, sub pretextul unor exporturi. Compania a continuat să funcționeze prin interpuși până în 2015.

Banii din returnările TVA se fac din pix

Oficiul pentru Prevenirea Spălării Banilor din România susține, într-un răspuns oficial, că în ultimii 4 ani nu s-a descoperit nici o situație de finanțare a terorismului prin fraude de tip TVA. “Dacă acestea nu sunt descoperite, nu înseamnă că ele nu există”, spune un procuror care a preferat să rămână anonim. Experții cu care am discutat și studiile teoretice arată că terorismul continuă să fie finanțat prin fraude de tip TVA, în special schema “carusel”.

Schema “carusel” înseamnă că se fură TVA folosind o serie de companii prin care sunt trecute bunuri exportate. Ca mecanism, în general, fie firmele dispar pur și simplu fără a plăti TVA datorat la buget, fie cer returnarea acesteia de la stat, deși nu a fost plătită integral, în primul rând. Unele companii implicate în lanț pot să nu fie la curent cu fraudarea.

Banii din TVA sunt furați de la stat fie prin returnări de operațiuni fictive fie prin neplata taxei. Este una dintre modalitățile cele mai facile de produs sume imense, foarte des folosită în România, pentru că presupune doar un aranjament în niște hârtii. 

Deturnarea Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor – instituția care ar putea să sesizeze finanțarea terorismului și alte mari cazuri de fraudă TVA

Marile cazuri de fraudă TVA și folosirea lor pentru finanțarea terorismului pot fi reperate mai ușor dacă investigatorii au acces la modul în care circulă banii între companii. De asta, băncile, teoretic, au obligația de a semnala autorităților situațiile suspecte.

În România, băncile trimit astfel de informații către Oficiul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, care are acces la date prețioase, precum tranzacții, date, nume.

În 2018, a izbucnit un scandal la instituție. Corpul de Control al Guvernului a făcut inspecții acolo, după o plângere venită din partea a șase din cei șapte membri ai panelului Oficiului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (care practic conduc instituția). Au semnalat că președintele instituției acaparează puterea și trece reguli care nu au fost agreate de panel. Inspectorii Corpului de Control au confirmat că există probleme și au trimis cazul mai departe către procurori, potrivit articolelor din mass-media. Rezultatele investigației nu sunt încă publice.

Schimbările din cadrul instituției ofereau mai multă putere președintelui acesteia, care este numit de guvern.

Asta ar însemna că președintele poate influența soarta unor cazuri de mari fraude – decide dacă sunt trimise către procurori sau dacă încetează orice investigație suplimentară asupra lor.

I-am contactat pe câțiva dintre cei șase membri care au făcut sesizarea din 2018. Fie nu au răspuns la telefon, fie nu au vrut să comenteze situația. Unul dintre aceștia, care încă face parte din Plenul Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor, a mers până la a spune: “În viața mea nu am făcut reclamații”, înainte de a închide telefonul.

Președintele instituției, Daniel Marius Staicu, s-a arătat deschis să explice aspectele tehnice privind funcționarea instituției, însă a spus că nu poate să comenteze în ceea ce privește inspecția Corpului de Control.

Documentele confidențiale obținute de Correctiv arată cât de mulți bani se fac din fraudele TVA cu companii românești

Printre documentele confidențiale obținute de redacția germană Correctiv și puse la dispoziția partenerilor, reporterii ziarului Libertatea au identificat cazul a doi cetățeni străini care foloseau companii românești pentru a realiza schema “carusel”. Într-un singur an, au obținut din fraudare TVA aproape 4 milioane de euro.

Mohammed Salman și Zaid Obayes au fost puși sub acuzare de procurorii de la Frankfurt pe Main, Germania. Documentele arată că prin firma lor, Swift Trading SRL, au făcut tranzacții succesive și accelerate cu compania germană Bavaria Finazvermittlungs AG. Prin complicitatea administratorului german, au declarat că au plătit TVA, deși nu au făcut asta. Apoi au cerut-o înapoi de la stat.

Acest tip de fraudă este posibil din cauza modului în care funcționează piața comună în Uniunea Europeană, care nu mai are vămi. Taxarea TVA se realizează, în general, la cumpărător, importatorul plătind TVA în vamă. Cum în UE nu mai sunt vămi, banii pot fi furați de companii, care fie dispar fără să plătească TVA, fie mint că au plătit-o integral și o cer înapoi de la stat.

Studiile arată că în statele cu corupție ridicată și capacitate administrativă mai puțin dezvoltată marile fraude de tip TVA explodează.

La nivel de UE sunt 28 de unități financiare responsabile cu colectarea TVA.

Paradoxul românesc: avem printre cele mai dure pedepse pentru evaziune fiscală din lume, dar rămânem țara unde se fură cel mai mult

În România, există ANAF. Aproape orice cetățean din România a auzit de ANAF și de cruciada declarată împotriva evaziunii fiscale și a fraudelor de tip TVA. România are printre cele mai dure pedepse din lume pentru evaziunea fiscală, fiind depășită doar de Coreea, potrivit Manuelei Gornoviceanu, Managing Associate la casa de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații.

Cu toate acestea, România rămâne țara în care se fură cel mai mult TVA, potrivit studiilor Comisiei Europene.

Asta se întâmplă fiindcă autoritățile române merg după mica fraudă de tip TVA, făcută de cei cu afaceri mici, de tip restaurante, crede Gabriel Biriș. Biriș este avocat specializat în legislație fiscală și fost secretar de stat în Ministerul de Finanțe (între 2015 – 2016). Acesta crede că în România nu există interesul de a combate marea fraudă TVA, care alimentează corupția și chiar terorismul – de aceea ar trebui combătută cu prioritate. Anual, România pierde în jur de 3 miliarde de euro din astfel de fraude, estimează Biriș.

Motivele sunt clare, la fel ca soluțiile, e doar nevoie de voință, spune avocatul.

Când a fost secretar de stat, Biriș a încercat să promoveze soluțiile, dar spune că a simțit presiuni și intimidare împotriva lui. “Chiar în ziua în care am fost la Bruxelles să schimb poziția României pe taxarea inversă, a început un atac de denigrare împotriva mea”. În mass-media au apărut câteva articole care îl acuzau că folosește off-shores pentru a nu plăti taxe.

Biriș susținea extinderea taxării inverse în România și întreaga Europă. Acest sistem de taxare a fost menționat ca soluția cea mai bună împotriva fraudelor TVA de cinci experți cu care am discutat pentru articolul de față, cât și de mai multe studii.

În mod normal, persoana obligată să achite TVA la buget este cea care face livrări de bunuri sau prestări de servicii. Prin taxarea inversă, TVA ar trebui plătit la celălalt capăt al lanțului, de beneficiar/cumpărător – în cazul acelora pentru care TVA este deductibilă, nu ar mai plăti-o efectiv. “Banii care nu se plimbă nu pot fi furați”, rezumă Gabriel Biriș.  

Un proiect-pilot, deocamdată neimplementat

Se pare că UE va introduce un alt tip de taxare, însă, după cum observă și Adrian Bența, consultant fiscal, TVA ar urma să fie colectată de statul unde are loc vânzarea și transferată către țara unde sunt consumate bunurile. “Va fi mai rău, fiindcă instituțiile românești nu vor avea interesul să verifice o companie din România care a făcut fraudă în Franța, de exemplu”, spune Bența. Acest sistem ar fi bun pentru statele care deja au randament bun în colectarea TVA, cum sunt statele nordice, spun experții.

România a continuat să militeze pentru taxarea inversă prin vocea ministrului finanțelor, Eugen Teodorovici. Acesta a anunțat în 2018 un proiect-pilot pentru România, însă așa ceva nu a fost implementat. Există doar câteva domenii în care se aplică taxarea inversă de mai mulți ani (comerțul cu deșeuri sau cereale, cu telefoane mobile și calculatoare sau imobiliare).

Gabriel Biriș spune că mafioții sunt cei mai mari câștigători ai sistemului actual (fiindcă pot să fure TVA), hipermarketurile (fiindcă beneficiază de cash fără dobândă timp de 2, 3 luni, până își plătesc furnizorii) și birocrații (fiindcă dacă s-ar simplifica sistemul ar pierde din obiectul muncii),

Chiar și atunci când vorbim de mica fraudă cu TVA din România, autoritățile ar putea fi mai eficiente, argumentează Gabriel Biriș. “Bulgaria are un randament de 71%, obținut în principal prin informatizare (toate casele lor de marcat fiscale comunică în timp real cu serverul ANAF, iar programul semnalează riscurile către inspectori)”, dar și prin restructurarea eficientă a administrației fiscale. “Când am ajuns la Finanțe, sabotau introducerea AMEF-urilor în ANAF, nu primeam informațiile necesare pentru a finaliza normele de aplicare”, își amintește Biriș.

Aceasta se întâmpla în decembrie 2015. Deși noile case de marcat (AMEF) au fost implementate, ministerul încă nu are sistemele informatice pentru a prelua datele de la AMEF în timp real. “Arată din nou lipsa de interes în implementarea unor măsuri care să ducă la reducerea evaziunii”, spune Biriș.

Companiile private fac treaba statului. Contra cost

Frauda de tip TVA poate face și din unele companii victime colaterale, explică Ana Sebov, Director Forensic Services la PricewaterhouseCoopers (PwC) România. Sebov este investigator în domeniul criminalității economice de peste un deceniu. “Clienții vor să se asigure că se protejează, fiindcă și ei ar putea să cadă victime, să fie nevoiți ca, la un moment dat, să dea socoteală și să plătească, deși nu sunt vinovați”, spune Sebov. Spre exemplu, nu toate companiile implicate în schema “carusel” știu neapărat de fraudă.

De aceea, PwC a făcut două aplicații pentru detectarea fraudelor TVA. VAT Fraud Tracker și FAIT monitorizează comerțul intracomunitar și identifică vânzătorii/clienții cu risc de implicare în fraude. Pentru aceasta, PwC folosește date publice oferite de Eurostat și date de la ANAF, Registrul Comerțului, Ministerul de Finanțe, dar și presă sau surse ale investigatorilor PwC.

“Întotdeauna informația și educația sunt foarte importante – răufăcătorii nu vor dispărea, dar fenomenul poate fi controlat și redus”, spune Sebov.

Există state care au un randament foarte bun de colectare a TVA, în special statele nordice. În Europa de Sud-Est, Bulgaria se descurcă mult mai bine decât România. Pentru codași, soluția ar fi ca Uniunea Europeană să impună o nouă legislație la nivelul întregului bloc comunitar.

Până atunci, contribuabilii din România și Europa continuă să finanțeze marii mafioți, corupția și chiar teroriști.

---

Citește și: 

Un adolescent din Germania a făcut peste 40 de milioane de euro din frauda TVA. Avea un site de vânzări telefoane mobile! Libertatea este partener în investigația jurnalistică transfrontalieră “Marele Furt”

Urmărește-ne pe Google News

• antifrauda 
• ISIS 
• Reportaje 
• terorism