Istoria predată în școli, o chestiune de securitate națională în Ucraina. Profesori de istorie au lucrat 6 luni la noile lecții. Ce îi învață acum pe elevi

Când primele rachete rusești au lovit Ucraina pe 24 februarie 2022, profesorii ucraineni au fost bombardați cu întrebări adresate de elevi: „De ce ne atacă Rusia?”, „De ce suntem numiți naziști?”, „Cum poate o țară prietenă să ne facă asta?”.

Și cea mai dificilă: „Vom supraviețui?”.

„Eram cu toții speriați și neajutorați”, a explicat pentru Le Monde Natalia Nijenete, profesoară de istorie la școala nr. 33 din Cernihiv, nordul Ucrainei. A trebuit să găsească răspunsuri. Așa că lecțiile sale au luat o nouă turnură.

„Încerc să le arăt elevilor că, în trecut, țările mici au fost capabile să se apere în fața unor agresori mai puternici. Este foarte important să le dăm speranță”, a explicat ea. Un exemplu: rezistența grecilor în fața perșilor.

Mai presus de toate, profesoara de istorie știe cât de importantă este materia sa în vremuri de conflict: „Îți modelează viziunea asupra lumii și sentimentul național”.

Istoria este o armă

Evident, nu este vorba despre un efort individual, al unei singure profesoare. De la debutul invaziei, o adevărată bătălie se duce departe de front, în sălile de clasă din Ucraina.

Mai puțin spectaculoasă, ea este totuși considerată de către oficialii de la Kiev la fel de importantă pentru capacitatea Ucrainei de a rezista invaziei și de a construi o nouă țară, care se dorește a fi eliberată de moștenirea sovietică și orientată spre Europa.

În această bătălie, istoria este o armă. Iar profesorii ucraineni își pun întrebări. Ce ne vom aminti despre acest conflict? Cum poate fi predat războiul în școli, astfel încât copiii să învețe „adevărata” istorie ucraineană, nu cea „falsificată”, răspândită de propaganda Kremlinului?

Evident, toată lumea înțelege importanța acestei lupte. Vladimir Putin, scrie Le Monde, manipulează istoria de ani de zile. În 2022, prin rescrierea acestei istorii, liderul de la Kremlin a justificat ofensiva din Ucraina în numele unei așa-zise „denazificări” a țării.

Convins că istoria are legătură cu securitatea națională și considerând că este necesar să anticipeze propaganda rusă, Kievul a creat în martie 2022 un grup de lucru format din aproximativ douăzeci de profesori, istorici și specialiști, pentru a analiza cum să predea invazia rusă și să o integreze în programa școlară, scrie cotidianul francez.

Totul a fost făcut rapid, astfel încât materia să fie gata pentru începutul următorului an școlar, în septembrie.

Când a început Al Doilea Război Mondial?

Lesia Hlipavka, o altă profesoară de istorie, se afla în Cerkasî, un oraș din centrul țării, atunci când a primit un telefon de la Ministerul Educației, la câteva zile după începerea ofensivei. „Este nevoie urgentă să facem schimbări în programa școlară”, i s-a spus.

În același timp, în teritoriile ocupate, rușii distrugeau cărțile de istorie ucraineană și introduceau propriile manuale. Arhivele privind represiunea sovietică au fost, de asemenea, distruse. Rusificarea se desfășura într-un ritm rapid.

„Nimeni nu știa ce urma să se întâmple”, și-a amintit Hlipavka, într-o discuție cu Le Monde. Jumătate dintre elevii săi fugiseră deja în străinătate sau în vestul țării. „Dar cu toții am simțit această urgență de a ne schimba lecțiile”, a spus ea.

Misiunea grupului de lucru a fost de asemenea aceea de a îndepărta din curriculă propaganda rusă, care încă mai pătrundea în manualele școlare, în ciuda faptului că Ucraina își câștigase independența din 1991.

În acea variantă, alianța dintre URSS și Germania nazistă, încheiată în august 1939, era ignorată. Cel de-al Doilea Război Mondial începea de fapt în 1941, așa cum susține în continuare Moscova, care vorbește de „Marele Război Patriotic”.

„Înainte era un dezastru total”, a explicat pentru Le Monde Hannah Baikenich, șefa proiectelor educaționale de la Institutul ucrainean al memoriei naționale.

„Elevii nu înțelegeau de ce erau învățați la școală că războiul a început în 1941, în timp ce acasă, bunica lor le spunea că bombardamentele au început la Liov în 1939. Dintr-o dată, totul a devenit clar”, a subliniat ea.

Cu accent pe „dimensiunea imperialistă”

În martie 2022, Baikenich, fostă profesoară de istorie, a fost rugată să lucreze la lecția despre invazia Rusiei. Timp de șase luni, membrii grupului s-au întâlnit online și au dezbătut ce să adauge în manuale și ce să elimine.

Munca lor a fost deseori întreruptă de raidurile aeriene și de nevoia unora de a fugi de trupele rusești care înaintau, dar toată lumea a încercat să își păstreze capul rece și să se concentreze asupra faptelor.

„Este ceva nou, pentru că înainte, în manualele școlare, spuneam Uniunea Sovietică. Aici, accentul este pus pe dimensiunea imperialistă”, explică Lesia Hlipavka.

Istoria care se desfășoară chiar acum este integrată pe parcurs. Crimele de război, sprijinul militar internațional, cererea de aderare la UE, viața de zi cu zi și propaganda rusă, toate acestea devin subcapitolele unor subcapitole.

„Genocid”, „colaboraționism”, „război”

Au apărut dezbateri, dar, în esență, întregul grup a fost de acord. Termenul de „genocid”, folosit de autorități pentru a desemna crimele comise în prezent de Rusia în Ucraina, a fost adoptat fără cea mai mică obiecție.

„Acesta a fost consensul”, a explicat Hlipavka. „Cu toate acestea, s-a precizat că ONU și alte țări au o opinie diferită, pentru că nu vrem să devenim ca Rusia și să forțăm oamenii să gândească într-un singur fel”, a adăugat ea.

Termenul „colaboraționism” își face, de asemenea, apariția, nu numai în capitolul despre ofensivă, ci și în cel despre cel de-al Doilea Război Mondial.

„Nu vrem să ascundem nimic despre colaborarea unor naționaliști ucraineni cu Germania nazistă pentru a lupta împotriva sovieticilor”, a continuat profesoara. „Procese similare au loc astăzi în teritoriile ocupate și vrem să ne confruntăm noi înșine cu aceste subiecte incomode”, a adăugat ea.

Problema merge dincolo de căutarea adevărului istoric: „Dacă vrem să aderăm la UE, trebuie să ne conformăm canonului european și să nu ascundem aceste probleme sub preș”, a subliniat profesoara, în discuția cu Le Monde

În mod surprinzător, cuvântul „război” apare în programă doar astăzi. În ciuda anexării Crimeei și a conflictului din Donbas, în care au murit peste 13.000 de ucraineni în opt ani, termenul nu a mai apărut niciodată în manualele școlare.

„Acest lucru e cauzat de faptul că Rusia a negat întotdeauna orice implicare, iar Kievul a vrut să dea o șansă acordurilor de la Minsk”, a explicat Hannah Baikenich.

Donbasul, un „subiect sensibil”

Până acum, manualele școlare se refereau la conflictul din Donbas sub denumirea oficială, mai enigmatică, de „operațiune antiteroristă”, reclasificată în 2018 ca „operațiune a forțelor comune”.

La Cernihiv, profesorii chiar evitau subiectul. „Era prea sensibil”, a explicat profesoara Natalia Nijenete.

„Am vorbit despre el ca despre un conflict ce poate fi rezolvat, dar nu ca despre un război, pentru a nu închide ușa către pace. Așadar, pentru copii, Rusia nu a atacat Ucraina până în 2022”, a subliniat ea.

Invazia a spulberat toate aceste îndoieli. Continuitatea dintre conflictul din estul țării și invazia venită opt ani mai târziu a devenit clară. Acum, elevii află că războiul cu Rusia a început încă din 2014.

„Ne-am gândit că elevii merită adevărul, că nu trebuie să-i mai zăpăcim cu nume greu de înțeles”, a explicat Baikenich.

„Înainte de invazie, unii oameni încă mai credeau că Rusia nu era implicată în războiul din Donbas! Explicarea corectă a lucrurilor arată clar că totul a fost propagandă rusească. Invazia a schimbat totul. Acum toată lumea știe cine este cine: cine este inamicul tău, cine sunt aliații tăi”, a spus profesoara.

Profesorii au predat „invazia la scară largă” în clase timp de șase luni, iar conținutul a fost postat online în septembrie. Capitolul va fi inclus și în manualele școlare, atunci când acestea vor fi reeditate.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE