Jan Marsalek, maestrul spionajului rus, printre cei mai căutați oameni din lume
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Când Jan Marsalek s-a urcat într-un avion spre Minsk, a lăsat în urmă o gaură de 1,9 miliarde de euro (1,59 miliarde de lire sterline) în compania la care lucra, dând naștere unuia dintre cele mai mari scandaluri financiare din Germania. Acum, el este unul dintre cei mai căutați bărbați din Europa, relatează The Telegraph.
Cuprins:
Un adevărat triller din timpul Războiului Rece
Dar în noaptea de 19 iunie 2020, în timp ce șeful operațional Wirecard i-a predat saci cu numerar pentru evadarea sa de pe un aerodrom austriac, procurorii nu emiseseră încă un mandat de arestare, deoarece tot ce aveau împotriva omului de afaceri erau suspiciuni, în ciuda anilor de acuzații împotriva lui.
În anii care au urmat, ceea ce părea a fi o înșelătorie financiară îndrăzneață s-a transformat într-o poveste despre spionaj, demnă de un thriller din timpul Războiul Rece.
Căci Marsalek nu era doar un om de afaceri sau un presupus fraudator, ci un individ prins în lumea armatelor private ruse și a supravegherii inamicilor de la Kremlin.
În deceniul în care a lucrat ca activ rus, el a „cooperat” și cu serviciile secrete rivale din întreaga lume și ar fi putut fi unul dintre „cele mai mari atuuri” pe care agențiile de informații occidentale le-au avut la dispoziție, au declarat surse pentru The Telegraph.
Detalii despre viața dublă
Detalii despre extraordinara sa viață dublă pot fi acum făcute publice, după ce spioni bulgari pe care este acuzat că i-a coordonat în Marea Britanie a fost găsit vinovat că lucra pentru Kremlin.
După ce a petrecut 19 luni în închisoare negând crimele, liderul Orlin Roussev a fost primul care a pledat vinovat la sfârșitul anului trecut – dar numai după ce a insistat ca numele lui Marsalek să fie eliminat din dosar.
Bizer Dzhambazov, secundul său, a urmat exemplul o săptămână mai târziu, iar cei trei subalterni ai lor – Vania Gaberova, Katrin Ivanova și Tihomir Ivanchev – care erau responsabili pentru supravegherea la sol, au fost găsiți vinovați de conspirație, vineri.
Acum, că interdicțiile au fost ridicate, The Telegraph publică pentru prima dată detaliile unei investigații de un an asupra vieții lui Marsalek, care acoperă mii de documente, dosare ale poliției și serviciilor secrete și interviuri din Europa și SUA.
Părea să fi dispărut după ce a fugit din Germania, unii dintre cei mai apropiați oameni de Marsalek susținând că este mort. Dar acum se pare că toate drumurile duc la Moscova.
Informațiile descoperite de The Telegraph ridică semne de întrebare cu privire la motivul pentru care, pe măsură ce compania sa s-a prăbușit în jurul lui, lui Marsalek i s-a permis să plece de la locul unei crime financiare și să ajungă în „brațele” rușilor.
Deținea formula pentru Novicioc
Unii au sugerat că capacitatea lui Marsalek de a fugi ar fi putut fi sprijinită de „legăturile” sale cu lumea spionajului și „kompromat”, sau de informațiile dăunătoare pe care le-a deținea.
Acuzațiile penale împotriva lui datează din 2015, iar agențiile britanice de informații au fost avertizate despre legăturile sale cu Rusia, încă din 2018.
În această perioadă s-a descoperit că deținea documente secrete, inclusiv formula pentru Noviciok, substanța folosită la otrăvirea lui Serghei și Iulia Skripal în Salisbury în același an.
Documentele secrete consultate de The Telegraph dezvăluie că Marsalek a avut acces la o rețea de spioni și polițiști în Marea Britanie, SUA, Germania, Austria, Israel, Italia, Elveția, Franța, Croația, Hong Kong și Turcia și se înțelege că a furnizat informații în mai multe țări.
Un bun prea valoros pentru a fi închis
Dar autoritățile britanice și omologii lor occidentali s-ar putea să fi simțit că era un bun prea valoros pentru a fi închis.
Oricare ar fi motivul, eșecul de a-l aresta pe omul de afaceri a însemnat că, în lunile care au urmat evadării sale în Belarus, acesta a fost liber să asiste la operațiunile paramilitare rusești în Africa, inclusiv cele care implicau notoriul grup de mercenari Wagner, și să înființeze grupul de spionaj bulgar de la Moscova.
Se poate dezvălui acum că, din 2020, el a fost implicat și într-un proiect secret de aprovizionare cu drone din China pentru războiul din Ucraina și în vânzarea armelor capturate de forțele lui Putin pe câmpul de luptă către Armata Populară de Eliberare, permițând Beijingului să descopere secretele militare occidentale.
Surse de informații au declarat pentru The Telegraph că Marsalek încă călătorește regulat, în principal între Rusia și Orientul Mijlociu, și că a fost legat atât de comerțul cu aur, cât și de operațiunile de spălare a banilor din Namibia.
În timp ce autoritățile britanice au petrecut ani de zile adunând probe împotriva bulgarilor nu au reușit să-l găsească pe bărbatul despre care spun că trage sforile în culise.
Când Marsalek a fugit din Germania prin Austria în iunie 2020, el a susținut că va călători în Filipine pentru a căuta cei 1,9 miliarde de euro lipsă.
Această minciună a început o serie de teorii ale conspirației, alimentând afirmațiile că se află în India, Dubai sau Arabia Saudită.
Dar agențiile de securitate occidentale sunt sigure că se află în Rusia, în timp ce Kremlinul a sugerat că
s-ar putea afla în Kazahstan. Cu toate acestea, cel mai bun prieten al lui se numără printre cei care au spus că este mort.
Un student model
Așadar, cum a ajuns un absolvent austriac de liceu director de operațiuni al Wirecard, o companie germană de procesare a plăţilor și apoi spion rus în fruntea listei celor mai căutate persoane de către Interpol pentru o fraudă în valoare de miliarde de dolari?
Marsalek s-a folosit de funcţionari compromişi din serviciile de informaţii ale Vienei pentru a spiona cetăţeni europeni, inclusiv prin baza de date Schengen, şi a plănui spargeri şi asasinate comise de echipe ruseşti de elită.
Născut la Viena la 15 martie 1980, Marsalek era fiul unui negustor de cherestea și nepotul lui Hans Marsalek, un comunist ceh care era el însuși suspectat de spionaj pentru ruși, în timp ce lucra ca ofițer la poliția de stat austriacă.
Crescând în Klosterneuburg, colegii de clasă și l-au amintit ca un student model, cu aptitudini pentru calculatoare. Dar a renunțat la studii cu doar câteva luni înainte de a absolvi, când a fost atras de promisiunea unui salariu de la o companie de tehnologie din Bavaria.
Părinții săi au divorțat când el era adolescent, iar în 1999, s-a mutat din casa familiei și a rupt legăturile cu mama sa. A plecat de acasă în același an în care a fost înființată Wirecard într-o suburbie din München.
Petreceri extravagnte
Un an mai târziu, la vârsta de 20 de ani, Marsalek, fără calificări, a fost angajat de Wirecard pentru cunoștințele sale tehnice, unde i s-a dat postul de director de tehnologie cu un salariu de pornire de 9.000 de mărci germane (aproximativ 3.000 de lire sterline) pe lună.
A fost o mișcare care avea să deschidă ușa către un stil de viață extravagant și l-a propulsat în lumea elitei financiare și politice a Europei.
A devenit pasionat de călătoriile de lux și cheltuielile uriașe, achitând note de plată la restaurant de 100.000 de euro în numerar, organizând petreceri decadente în care sushi ar fi fost servit pe trupurile femeilor goale și dăruind prietenilor șampanie pe acoperișul hotelului Mandarin Oriental din München.
„Elocvent, un maestru retoric”
Un director calm și fermecător, care vorbea trei limbi, Marsalek a fost în culisele ascensiunii fulminante a lui Wirecard și a fraudei masive care a ascuns faptul că această creștere a fost o înșelătorie, au declarat persoane din interior pentru The Telegraph.
„Jan a fost un maestru al comunicării. El a fost într-adevăr idolul meu în ceea ce privește comunicarea”, spune Martin Osterloh, care a lucrat alături de Marsalek la Wirecard timp de 15 ani.
„Avea această artă de a spune anumite lucruri într-un mod pe care ai fi vrut să ți le notezii. A avut multe, foarte multe ocazii când venea târziu la o întâlnire, venea cu o jumătate de oră întârziere, chiar și cu unii dintre clienții noștri mari, iar asta era lipsă de respect. Dar când Jan intra, nu conta, era atât de fermecător încât îi iertaii pe loc,” a povestit fostul coleg.
Între 2010 și 2020, Jan Marsalek, a fost director operaţional al firmei germane de procesare a plăţilor Wirecard, care a intrat în insolvenţă şi s-a prăbuşit în 2020.
Marsalek a fost responsabil pentru afacerile Wirecard în Asia, unde compania a recunoscut că aproape 2 miliarde de euro în numerar pe care se presupune că îi deţinea nu existau, de fapt. Marsalek şi restul echipei executive a companiei au fost concediaţi la 18 iunie 2020, după care austriacul a fugit din Germania.
