Promisiunea NATO la summitul istoric al Alianței, desfășurat după patru luni de război în Ucraina
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a ținut miercuri o conferință de presă, în cadrul summitului Alianței care s-a desfășurat la Madrid, în care a vorbit pe larg despre amenințarea reprezentată de Rusia în contextul războiului cu Ucraina. Acesta a subliniat că, deși NATO se străduiește de zeci de ani să aibă relații mai bune cu Moscova, aceste relații se află în prezent la „cel mai scăzut nivel" de la încheierea Războiului Rece încoace, relatează BBC.
UPDATE ora 20.20: Șeful NATO a ținut, în cadrul conferinței de miercuri, să vorbească și despre sprijinul pe care alianța militară va continua să îl acorde Ucrainei, subliniind că și alte țări, printre care și Republica Moldova, vor fi ajutate să își consolideze capacitatea de apărare în fața unor amenințări precum cele reprezentate de ambițiile Moscovei.
„De asemenea, vom face mai multe împreună cu partenerii noștri. Ieri, aliații au aprobat un pachet consolidat de sprijin pentru Ucraina, care contribuie la echiparea și consolidarea țării pe termen lung. Și am convenit să intensificăm sprijinul politic și practic pentru alți parteneri care sunt expuși riscului de agresiune rusă. Inclusiv Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova", a afirmat Stoltenberg, potrivit transcriptului conferinței de presă de miercuri, publicat de site-ul NATO.
Îi vom ajuta să își dezvolte capacitățile și să își consolideze rezistența. Parteneriatul NATO cu Uniunea Europeană a atins deja niveluri fără precedent. Și vom continua să ne aprofundăm cooperarea. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg:
„În această seară, miniștrii de externe (din cadrul țărilor aliate) se vor întâlni cu reprezentanții Iordaniei și Mauritaniei. Vom reafirma hotărârea noastră de a continua să răspundem provocărilor din sud, inclusiv din Sahel. Pentru prima dată, aliații au convenit astăzi asupra unui pachet de consolidare a capacității de apărare pentru Mauritania. Îi vom ajuta să facă față problemelor de securitate, inclusiv securitatea frontierelor, migrația ilegală și terorismul. Pe baza solicitărilor Mauritaniei, ne vom concentra sprijinul într-o serie de domenii-cheie. Inclusiv operațiuni speciale, securitate maritimă și informații", a precizat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.
„Provocările de astăzi sunt prea mari pentru ca o națiune sau o organizație să se înfrunte singură. Dar, dacă lucrăm împreună cu partenerii noștri, suntem mai puternici și mai siguri. Ne putem proteja mai bine oamenii, valorile și modul de viață", a conchis șeful NATO.
NATO a decis miercuri să plaseze peste 300.000 de soldați în stare de alertă ridicată începând din 2023, față de 40.000 anterior, aceasta fiind o nouă linie militară menită să contracareze mai bine Rusia, țara desemnată de alianță ca reprezentând cea mai mare amenințare, transmite Reuters.
Această mișcare înlocuiește Forța de reacție a NATO, care a fost ani de zile prima care a răspuns oricărei amenințări ruse sau oricărei alte crize. Noul model seamănă cu modul în care erau organizate forțele NATO în timpul Războiului Rece.
La acea vreme, unele țări aliate au primit sarcina de a apăra anumite sectoare ale frontierei dintre Germania de Vest și Germania de Est.
„Astăzi, liderii NATO au decis o schimbare fundamentală în ceea ce privește apărarea și descurajarea noastră pentru a răspunde unei noi realități de securitate", a declarat presei secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.
Ne vom consolida grupurile de luptă din partea de est a alianței până la nivel de brigadă. Vom transforma Forța de reacție a NATO și vom crește numărul forțelor cu grad ridicat de pregătire la mult peste 300.000. Jens Stoltenberg:
O brigadă are între 3.000 și 5.000 de soldați, în timp ce un batalion - unitatea care constituia în trecut un grup tactic - are în mod normal între 300 și 1.000 de soldați.
În același timp, NATO va desemna forțe pentru apărarea unor regiuni specifice de-a lungul flancului său estic și va stoca mai multe echipamente militare acolo pentru a accelera desfășurarea oricăror întăriri care ar putea fi necesare.
„Este pentru prima dată de la Războiul Rece încoace când avem astfel de planuri cu forțe alocate în prealabil", a declarat Stoltenberg.
„Acestea vor lucra cu forțele de apărare naționale și se vor familiariza cu terenul local, cu facilitățile și cu stocurile prepoziționate, astfel încât să ne putem întări și mai repede", a mai spus el.
După începutul invaziei ruse în Ucraina, pe data de 24 februarie, aliații NATO și-au consolidat trupele în statele baltice, considerate ca fiind deosebit de vulnerabile în fața unui eventual atac rusesc, extinzând puternic batalioanele multinaționale aflate acolo.
Germania a mers deja mai departe cu aceste planuri, promițând desemnarea unei brigăzi pentru apărarea Lituaniei și o divizie - aproximativ 15.000 de soldați - pentru forțele de înaltă reacție, precum și aproximativ 65 de avioane și 20 de nave.
În timp ce o parte a brigăzii va rămâne în așteptare în Germania și se va roti doar ocazional în această țară, unitatea va avea un cartier general permanent cu personal în Lituania.
Marea Britanie are planuri similare pentru apărarea Estoniei.
Dar, pentru NATO, noul model de forțe nu reprezintă doar o întoarcere la poziția sa din timpul Războiului Rece. Odată cu extinderea NATO spre est, granița de protejat s-a extins semnificativ și acum se întinde de la Marea Baltică la Marea Neagră.
În timpul Războiului Rece, NATO nu a trebuit să-și facă griji cu privire la drone, atacuri cibernetice sau arme hipersonice. „Modul în care folosim și angajăm forțele nu va mai fi același ca în timpul Războiului Rece, mai ales că am recunoscut domenii suplimentare", a declarat un înalt oficial american.
Știrea inițială: Jens Stoltenberg a precizat că Rusia a fost invitată să participe la multe activități comune și a fost considerată un partener strategic al NATO în 2010, dar că „Rusia este cea care a renunțat" la încercările de a construi un parteneriat.
„A făcut acest lucru utilizând un tipar de comportament - folosirea forței împotriva Georgiei, anexarea Crimeei și folosirea forței în Donbas, în estul Ucrainei, începând cu 2014", a spus Stoltenberg.
„Relația NATO cu Rusia este la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul Războiului Rece", a subliniat șeful NATO, potrivit căruia nu există „nicio îndoială" că responsabilitatea pentru acest lucru aparține Rusiei.
Stoltenberg a mai spus că membrii NATO și alte țări care gândesc la fel de bine doresc să se apropie de țări care „nu gândesc la fel de bine", dar „nu putem fi naivi" și este necesar „să ne asigurăm că nu există riscul unei acțiuni militare împotriva unei țări NATO".
„China nu este un adversar, dar reprezintă o provocare"
Secretarul general al NATO și-a exprimat miercuri și îngrijorarea cu privire la parteneriatul tot mai intens dintre Rusia și China.
Stoltenberg a declarat reporterilor că Beijingul își consolidează „substanțial" armata, inclusiv armele nucleare.
[LIVE] ? Watch #NATO Secretary General @jensstoltenberg’s press conference at the #NATOSummit https://t.co/dtcyQgFNoc— Oana Lungescu (@NATOpress) June 29, 2022
El a adăugat că această țară „își intimidează vecinii și amenință Taiwanul", precum și că își monitorizează și controlează proprii cetățeni și „răspândește minciuni și dezinformări rusești".
Șeful NATO a subliniat că Beijingul „nu este adversarul nostru", dar a adăugat că există provocări serioase la adresa securității din partea Beijingului.
„China nu este adversarul nostru. Dar trebuie să fim lucizi cu privire la provocările serioase pe care le reprezintă. Și trebuie să continuăm să fim alături de partenerii noștri pentru a păstra ordinea internațională bazată pe reguli. Un sistem global bazat pe norme și valori. În loc de violență brută", a punctat Stoltenberg.
„Așadar, NATO va intensifica și cooperarea cu partenerii noștri din zona Oceanelor Indian și Pacific. Inclusiv în domeniul apărării cibernetice, al noilor tehnologii, al securității maritime, al schimbărilor climatice și al combaterii dezinformării. Pentru că aceste provocări globale necesită soluții globale", a continuat secretarul general al alianței, potrivit transcriptului conferinței de miercuri.
NATO plănuiește o creștere „până anul viitor” a numărului de trupe plasate în alertă
Planurile de creștere a numărului de trupe NATO aflate în stare de alertă ridicată la 300.000 de soldați ar trebui să intre „în vigoare până anul viitor", a mai anunțat șeful NATO.
Răspunzând la o întrebare venită din partea cotidianului britanic Financial Times, Jens Stoltenberg a recunoscut că acest plan presupune ca aliații „să contribuie cu forțele cu care au promis să contribuie".
El a adăugat că este „încrezător" că țările membre ale NATO se vor ține de cuvânt, așa cum au făcut-o și înainte. Stoltenberg nu a oferit însă o defalcare țară cu țară ca răspuns la întrebarea reporterului.
Declarațiile secretarului general al Alianței Nord-Atlantice vin după ce NATO a invitat în mod oficial miercuri Suedia și Finlanda să se alăture organizației militare conduse de SUA.
„Am decis astăzi să invităm Finlanda şi Suedia să devină membre ale NATO şi am decis să semnăm protocoalele de aderare”, au transmis liderii NATO, într-o declaraţie comună, la summitul de la Madrid.
Tot în declarația comună a liderilor NATO de miercuri, Rusia a fost descrisă drept „cea mai semnificativă şi directă ameninţare pentru aliaţi”, o reacţie la relaţia, deteriorată masiv, a Alianței Nord-Atlantice cu Moscova după invazia din Ucraina.
„Rusia urmărește să stabilească sfere de influență și control direct prin constrângere, agresiune și anexare. Folosește mijloace convenționale, cibernetice și hibride împotriva noastră și a partenerilor noștri. Vedem dorința dovedită de a folosi forța pentru a submina ordinea internațională bazată pe reguli. Federația Rusă își modernizează capacitatea nucleară și are scopul de a destabiliza țările din flancul estic și flancul sudic”, precizează noul concept strategic al NATO.
Alianţa s-a angajat să continue să ajute Kievul şi a fost de acord cu un pachet de sprijin menit să modernizeze sectorul de apărare al ţării.
În acelaşi timp, NATO a decis să consolideze semnificativ propria apărare şi descurajare, mai ales pe flancul estic, din care face parte și România.
„Aliaţii s-au angajat să desfăşoare forţe suplimentare robuste gata de luptă pe flancul nostru estic, pentru a mări grupurile de luptă existente la nivel de unităţi de mărimea unor brigăzi, unde şi când va fi necesar, susţinute de întăriri credibile la dispoziţie, echipament prepoziţionat şi elemente sporite de comandă şi control”, mai scrie în declaraţia comună.
În aceeaşi declaraţie, Alianţa a descris China drept o provocare la interesele, securitatea şi valorile NATO şi drept o ţară care încearcă să submineze regulile bazate pe ordinea internaţională.
Foto: Profimedia Images
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia
