LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 126 | Atac soldat cu victime la Mikolaiv. Regiunea Odesa, lovită de rachete

Președintele rus Vladimir Putin a afirmat miercuri că Rusia va răspunde cu aceeași monedă dacă NATO va instala infrastructuri militare în Finlanda și Suedia, după ce statele nordice se vor alătura alianței militare conduse de SUA, transmit Al Jazeera și BBC.

Putin a fost citat de agențiile ruse de presă declarând că nu poate exclude apariția unor tensiuni în relațiile Moscovei cu Helsinkiul și Stockholmul în legătură cu aderarea acestora la NATO.

În ceea ce privește luptele din Ucraina, Putin a precizat că obiectivul său final este „eliberarea” întregii regiuni Donbas, din estul țării.

Comentând atacul cu rachete de luni asupra centrului comercial din orașul Kremenciuk, din regiunea Poltava, Putin a reiterat că Rusia nu lovește ținte civile de pe teritoriul ucrainean.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat miercuri seară încetarea relațiilor diplomatice între Kiev și Damasc, după ce regimul sirian, un aliat al Moscovei, a recunoscut independența republicilor separatiste proruse Donețk și Lugansk, din estul Ucrainei, relatează Al Jazeera.

Recomandări

Politico: recoltele fermierilor din UE, compromise de secetă. Ce pierderi sunt așteptate în țara noastră

„Nu vor mai exista relații între Ucraina și Siria”, a spus Zelenski, într-o înregistrate video publicată pe contul său de Telegram, adăugând că „presiunea sancțiunilor” împotriva Siriei „va fi și mai mare”.

Premierul suedez Magdalena Andersson a declarat miercuri, pentru CNN, că decizia de a adera la alianța militară NATO nu a fost una ușoară, dar a fost decizia corectă pentru securitatea țării.

„Nu a fost o decizie ușor de luat pentru mine ca prim-ministru. Dar sunt sigură că a fost decizia corectă și că are un sprijin covârșitor în parlamentul suedez”, a afirmat șefa guvernului suedez.

Alături de Finlanda, Suedia a fost invitată oficial să adere la alianța militară NATO în urma acordului încheiat marți cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Devenind membră a alianței, Suedia va pune capăt unei perioade de 200 de ani de nealiniere militară.

Premierul suedez a declarat că, în cadrul acordului cu Turcia, țara sa va lua măsuri pentru a „contracara teroriștii”, dar că Stockholmul „va respecta convențiile suedeze și internaționale atunci când vine vorba de extrădări”.

Magdalena Andersson a mai spus că aderarea la NATO ar fi un avantaj strategic pentru țările baltice vulnerabile la agresiunea rusă. „Situația geografică atât a Finlandei, cât și a Suediei va facilita protejarea statelor baltice dacă se întâmplă ceva”, a spus ea.

Recomandări

NATO se grăbește să contracareze amenințarea Rusiei în punctul slab al Europei – regiunea Mării Negre. Problemele de care s-au lovit francezii trimiși în România

Premierul suedez a avertizat împotriva „oboselii pe care o resimte Ucraina”.

„Trebuie să continuăm cu sancțiunile (împotriva Rusiei, n.r.). Trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina din punct de vedere umanitar, financiar și, nu în ultimul rând, cu ajutor militar”, a adăugat șefa guvernului de la Stockholm.

Au apărut imagini cu cel mai recent și mai mare schimb de prizonieri între cele două părți de când Rusia a început invadarea Ucrainei, în luna februarie, scrie The Guardian.

Schimbul a implicat 144 de soldați ucraineni, inclusiv 95 de apărători care au luptat la uzina siderurgică Azovstal din orașul-port Mariupol, aflată sub un asediu neîncetat de mai multe săptămâni, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării. Instituția nu a precizat când și unde a avut loc schimbul sau câți prizonieri ruși au fost eliberați în cadrul acestuia.

Today the largest exchange of POWs has been held since Russian full-scale war against Ukraine

144 Ukrainian defenders were released from captivity &returned home. Most seriously injured. Right after the release, all received proper medical care,??intel https://t.co/VGXaemmREQ pic.twitter.com/EHw3fUpWUl

— Euromaidan Press (@EuromaidanPress) June 29, 2022

29 iun. - Acum 2 luni

29-06-2022

Guvernator: 15.000 de oameni rămân încă în Lisichansk. Frecvența bombardamentelor este „enormă”

Recomandări

Un medic român stabilit la New York face o radiografie dură a sistemului din țară: „Medicina românească e plină de dumnezei. Când greșesc, ei nu pățesc nimic”

Forțele ruse au continuat miercuri să încerce să ia cu asalt Lisichanskul, bombardând continuu acest oraș din estul Ucrainei, unde mai sunt aproximativ 15.000 de persoane, a declarat miercuri Serhiy Haidai, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, potrivit CNN și The Guardian.

„Luptele continuă la periferia orașului, [rușii] încearcă să îl ia cu asalt în mod constant”, a declarat Haidai într-un discurs televizat. „În ultima vreme, băieții noștri au lovit depozite, cartiere generale și barăci [ale forțelor ruse]. Iar acest lucru face posibilă o pauză a acestor atacuri”, a precizat guvernatorul regional.

Haidai a mai spus că „în jur de 15.000 de persoane” au rămas în Lisichansk, în ciuda recomandării făcute de oficiali în ultimele săptămâni ca acestea să se evacueze departe de linia frontului. Acum, în condițiile în care orașul este supus unui bombardament constant, a devenit mult mai greu pentru oameni să plece.

„Acum, densitatea tirurilor este foarte puternică. Atât de puternică încât nu putem urca decât 30 de persoane într-un autobuz”, a spus el. „Prin urmare, suntem foarte atenți în această privință”, a adăugat Haidai.

„Autostrada Bahmut-Lisichansk nu a fost folosită de mult timp. Dar avem și alte rute, nu le numim, și avem ocazia să uneori să evacuăm” persoane, a adăugat el. „Acum este vârful ostilităților. Frecvența bombardamentelor este enormă”, a subliniat guvernatorul.

Mosow, care în prezent se concentrează pe preluarea orașului Lisichank, a cucerit deja orașul vecin Severodonețk după mai multe săptămâni de lupte în care au murit zeci de civili.

Lisichansk ultimul oraș important pe care rușii trebuie să îl cucerească în regiunea Lugansk, una dintre cele două provincii din marea regiune Donbas pe care Moscova vrea să o controleze în totalitate.

Industria auto din Rusia a suferit un declin record în mai, fiind produse doar 3.720 de maşini, faţă de aproximativ 112.000 în perioada similară din 2021, arată datele publicate miercuri de Serviciul de Statistică, scrie Agerpres preluând Reuters.

Industria auto, puternic dependentă de echipamentele şi investiţiile străine, a fost puternic afectată de deficitul global de semiconductori şi de exodul producătorilor auto internaţionali, în urma invadării Ucrainei.

Conform datelor publicate recent de Association of European Businesses (AEB), vânzările de vehicule comerciale uşoare (LCV) şi maşini noi în Rusia au scăzut cu 83,5% în mai, la 24.268 unităţi.

Liderul pieţei a fost marca Lada (deţinută de Avtovaz), care a vândut în mai 6.012 vehicule, în scădere cu 84% faţă de perioada similară din 2021, când a înmatriculat 38.284 unităţi. Renault a livrat luna trecută 1.789 de vehicule, în scădere cu 86% faţă de perioada similară din 2021, când a vândut 12.482 de unităţi.

În topul celor mai vândute 25 de modele de maşini pe piaţa rusă, în luna mai, modelul Dacia Duster este pe locul opt, cu 561 de vehicule vândute (faţă de 3.784 unităţi în perioada similară din 2021), Logan este pe locul 16, cu 361 de vehicule vândute (faţă de 2.905 unităţi în perioada similară din 2021), iar Sandero este pe locul 19, cu 315 de vehicule vândute (faţă de 2.257 unităţi perioada similară din 2021).

Ucraina și Uniunea Europeană au semnat un acord care liberalizează transportul rutier, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit acordului, transportatorii ucraineni nu mai trebuie să obțină autorizații pentru a intra în Uniunea Europeană.

De asemenea, acordul „prevede recunoașterea permiselor de conducere ucrainene de către UE”, mai scrie publicația citată.

⚡️Ukraine, EU sign agreement on liberalization of road transport.

The agreement eliminates the need for Ukrainian carriers to obtain permits to enter the EU. Previously, each country provided a specific number of quotas for freight transportation from Ukraine.

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) June 29, 2022

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a spus miercuri omologului său indonezian Joko Widodo, aflat în vizită la Kiev, că participarea ţării sale la summitul G20 care se va desfăşura în noiembrie în Indonezia va depinde de „situaţia de securitate a Ucrainei şi de componenţa” acestui summit, aluzie la dorinţa Ucrainei şi a ţărilor occidentale ca preşedintele rus Vladimir Putin să nu participe, scrie Agerpres.

Zelenski i-a mulţumit în faţa presei omologului său indonezian pentru „invitaţia personală” primită de a participa la summit, deşi Ucraina nu este membră a G20, relatează AFP.

Preşedintele ucrainean nu l-a menţionat direct pe Putin, dar participarea acestuia din urmă la summitul ce va avea loc în insula Bali şi care a fost confirmată de Kremlin a stârnit controverse diplomatice.

Indonezia, care deţine preşedinţia rotativă a G20, a adoptat o poziţie neutră faţă de războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei şi i-a adresat lui Putin invitaţia pentru summit înaintea lansării invaziei ruse în februarie, iar apoi a rezistat în faţa presiunilor statelor occidentale, inclusiv ale SUA, de a revoca această invitaţie.

Aceste presiuni au condus pe de altă parte şi la invitaţia pe care Joko Widodo i-a adresat-o acum lui Volodimir Zelenski de a participa la summitul din 15-16 noiembrie.

Premierul italian Mario Draghi a declarat marţi, după o discuţie cu preşedintele indonezian, că acesta din urmă a „exclus” prezenţa fizică a lui Putin la summitul G20, dând de înţeles că liderul de la Kremlin ar putea totuşi să participe prin videoconferinţă.

„Nu domnul Draghi este cel care decide în această chestiune”, a replicat unul dintre consilierii preşedintelui rus, Iuri Uşakov. „Am primit invitaţia şi i-am răspuns pozitiv”, a precizat acesta.

Preşedintele indonezian se va întâlni joi la Moscova şi cu Vladimir Putin.

Administraţia Biden a anunţat, miercuri, că susţine potenţialele vânzări ale avioanelor de luptă americane F-16 către Turcia, la o zi după ce Ankara a renunţat la dreptul de veto cu privire la aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, relatează agenția Reuters, preluată de news.ro.

„Statele Unite sprijină modernizarea flotei de luptă a Turciei, deoarece aceasta este o contribuţie la securitatea NATO şi, prin urmare, la securitatea americană”, a afirmat Celeste Wallander, secretarul adjunct pentru Afacerile de Securitate Internaţională.

„Aceste planuri sunt în lucru. Şi trebuie să se lucreze la ele prin procesele noastre de contractare”, a adăugat ea.

Turcia a solicitat în octombrie Statelor Unite achiziţia a 40 de avioane de luptă de tip F-16 fabricate de Lockheed Martin şi aproximativ 80 de seturi de componente pentru modernizarea avioanelor de război existente.

Washingtonul nu şi-a exprimat anterior în mod deschis nicio opinie cu privire la această vânzare, în afară de a preciza că toate vânzările de arme ar trebui fie supuse procesului legal necesar.

În martie, Departamentul de Stat a trimis o scrisoare unor membri ai Congresului SUA care s-au opus vânzării, spunând că legăturile comerciale de apărare „adecvate” ale SUA cu Turcia vor servi intereselor Washingtonului.

Declaraţiile lui Wallander vin în urma unui acord încheiat marţi între Turcia, Finlanda şi Suedia, după patru ore de negocieri, care a prevenit un impas în cadrul summitului celor 30 de lideri ai NATO, alianța propunându-și să dea dovadă de a acționa cu hotărâre în faţa invaziei Rusiei în Ucraina.

„SUA nu au oferit nimic Turciei, iar Turcia nu a cerut nimic”, ca parte a acordului său cu Finlanda şi Suedia, a declarat un oficial american de rang înalt.

El a precizat că oficialii americani sunt angajaţi în negocieri tehnice referitoare la cererea Turciei de a cumpăra avioane de luptă americane de tip F-16. Congresul ar avea ultimul cuvânt cu privire la orice astfel de vânzări.

Moscova face apel la intensificarea cooperării între cele cinci națiuni caspice, a declarat miercuri președintele rus Vladimir Putin, în cadrul summitului statelor din regiunea Mării Caspice, desfășurat în capitala Turkmenistanului, Așgabat, scrie agenția rusă de stat TASS.

„Rusia a cerut în mod constant impulsionarea relațiilor de parteneriat între cele cinci națiuni caspice în domeniile politicii, securității, economiei și protecției mediului, precum și în multe aspecte umanitare”, a subliniat liderul de la Kremlin.

Cele cinci state din zona Mării Caspice sunt Rusia, Azerbaidjan, Iran, Kazahstan și Turkmenistan.

Putin s-a arătat încrezător că respectarea strictă a principiilor Convenției privind statutul juridic al Mării Caspice va garanta prosperitatea regiunii. Potrivit președintelui rus, cele cinci națiuni caspice sunt responsabile de conservarea Mării Caspice și de asigurarea unei dezvoltări regionale durabile.

Mai multe detalii: Putin cere, în a doua vizită externă de la izbucnirea războiului, intensificarea relațiilor dintre națiunile caspice

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a ținut miercuri o conferință de presă, în cadrul summitului alianței care s-a desfășurat la Madrid, în care a vorbit pe larg despre amenințarea reprezentată de Rusia în contextul războiului cu Ucraina. Acesta a subliniat că, deși NATO se străduiește de zeci de ani să aibă relații mai bune cu Moscova, aceste relații se află în prezent la „cel mai scăzut nivel” de la încheierea Războiului Rece încoace, relatează BBC și Reuters.

Șeful NATO a ținut, în cadrul conferinței de miercuri, să vorbească și despre sprijinul pe care alianța militară va continua să îl acorde Ucrainei, subliniind că și alte țări, printre care și Republica Moldova, vor fi ajutate să își consolideze capacitatea de apărare în fața unor amenințări precum cele reprezentate de ambițiile Moscovei.
„De asemenea, vom face mai multe împreună cu partenerii noștri. Ieri, aliații au aprobat un pachet consolidat de sprijin pentru Ucraina, care contribuie la echiparea și consolidarea țării pe termen lung. Și am convenit să intensificăm sprijinul politic și practic pentru alți parteneri care sunt expuși riscului de agresiune rusă. Inclusiv Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova”, a afirmat Stoltenberg, potrivit transcriptului conferinței de presă de miercuri, publicat de site-ul NATO.

„Îi vom ajuta să își dezvolte capacitățile și să își consolideze rezistența. Parteneriatul NATO cu Uniunea Europeană a atins deja niveluri fără precedent. Și vom continua să ne aprofundăm cooperarea”, a subliniat șeful NATO.

Mai multe detalii: Promisiunea NATO la summitul alianței: Republica Moldova și alte țări care sunt expuse riscului de a fi atacate de Rusia vor fi ajutate

Directorul National de Informații al SUA, Evril Gaines, a declarat că președintele rus Vladimir Putin nu a renunțat la planurile de a ocupa cea mai mare parte a Ucrainei prin mijloace militare, informează Reuters.

„Suntem încă într-o situație în care ne uităm la Putin și credem că el are în esență aceleași obiective politice ca înainte, adică vrea să pună mâna pe cea mai mare parte a Ucrainei”, a declarat Evril Gaines.

Serviciile de informații americane au dezvoltat trei scenarii posibile pe termen scurt despre războiul din Ucraina. În cel mai probabil scenariu, Rusia va obține doar câștiguri minore.

Celelalte scenarii prevăd o ofensivă pe scară largă a Rusiei sau stabilizarea cu succes a liniei frontului de către forțele ucrainene cu posibile, dar nesemnificative succese în regiunea Herson și alte așezări din sudul Ucrainei.

„Pe scurt, situația este destul de sumbră”, a rezumat directorul Serviciului Național de Informații al SUA.

Ucraina a salutat miercuri „poziţia lucidă” a NATO cu privire la Rusia, calificată drept „ameninţare directă” de secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, şi „deciziile esenţiale” asupra susţinerii Ucrainei.

„Astăzi (n.r. – miercuri), la Madrid, NATO a demonstrat că poate să ia decizii dificile, dar esenţiale”, a scris pe Twitter ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba

Șeful diplomației ucrainene a salutat „poziţia lucidă” a organizaţiei asupra Rusiei şi „poziţia sa puternică” asupra Ucrainei, care „va contribui la protejarea securităţii şi stabilităţii euro-atlantice”.

Administrația militară regională Kiev a anunțat, într-un comunicat pe Telegram, că în regiunea Kiev, lângă satul Demidiv, podul peste râul Irpin a fost distrus, omorând o persoană și rănind alte două.

„Astăzi (n.r. – miercuri), în districtul Vișhorod, lângă satul Demidiv, un pod peste râul Irpin a fost distrus. Potrivit informațiilor preliminare, o persoană a fost ucisă și două au fost rănite. Victimelor li se oferă îngrijiri medicale calificate”, s-a precizat în comunicat.

La fața locului lucrează salvatorii și serviciile de urgență. Se efectuează cercetări pentru a se stabili cauzele producerii incidentului.

Norvegia a anunțat miercuri că va dona Ucrainei trei sisteme de rachete cu lansare multiplă, în urma unei decizii similare luate de Statele Unite , informează CNN.

Donația este posibilă printr-o cooperare strânsă dintre Norvegia și Marea Britanie, a declarat ministrul norvegian al apărării, Bjorn Arild Gram, într-un comunicat.

„Trebuie să ne continuăm sprijinul pentru ca ucrainenii să-și poată continua lupta pentru libertate și independență”, a precizat Bjorn Arild Gram.

Președintele american Joe Biden a anunțat recent că SUA vor furniza Ucrainei „sisteme de rachete și muniții mai avansate”, pe măsură ce războiul cu Rusia continuă.

Pedro Sanchez, premierul spaniol, a declarat, miercuri, că NATO a fost „naivă” în relațiile cu Rusia de-a lungul anilor, informează CNN.

Vorbind la summitul NATO de la Madrid, Sanchez a spus că NATO „trimite un mesaj clar lui Putin, și anume că vom sprijini Ucraina și suntem gata să sprijinim Ucraina până când trupele ruse părăsesc țara și vor respecta teritorialul. integritatea și suveranitatea națională a Ucrainei”. 

„Cred că este important să transmitem acest mesaj de unitate și determinare al comunității internaționale, în special al aliaților NATO și, bineînțeles, al G7, pentru a face posibilă revenirea la un scenariu în care diferite țări – în special Rusia în acest caz – respectă o ordine internațională bazată pe reguli, care este subminată din cauza acestui război teribil din Ucraina”, a precizat Pedro Sanchez.

Întrebat dacă a fost o greșeală să consideri Rusia un „partener strategic” chiar și în 2010, Sanchez a spus că la acel moment, NATO „a încercat să ofere Rusiei și lui Putin o oportunitate”, dar că „poate că, de-a lungul anilor, am fost puțin naivi în relațiile noastre cu Rusia”. 

Statul major al armatei ucrainene a informat, miercuri, într-un comunicat pe Facebook, că ocupanții ruși încearcă să blocheze orașul Lisichansk și să preia controlul asupra autostrăzii Lisichansk-Bakhmut.

„În direcția Donețk , inamicul , cu sprijinul artileriei, încearcă să blocheze Lisichansk și să preia controlul asupra secțiunii autostrăzii Lisichansk-Bakhmut”, se arată în comunicat.

Rușii au bombardat infrastructura civilă și militară din zonele Lisichansk, Verkhnokamianka, Siversk și un atac aerian în zona rafinăriei de petrol Lisichansk.

Pentru a sprijini ofensiva, în zona Verkhnokamianka, rușii au trimis grupuri de sabotaj și recunoaștere, care, potrivit armatei ucrainene, au fost anihilate de apărători.

Purtătorul de cuvânt al administrației militare regionale din Odesa, Serghei Bratchuk, a anunțat, într-un mesaj pe Telegram, că miercuri, la prânz, încă două rachete de croazieră rusești au lovit teritoriul regiunii Odesa.

„Încă un atac cu rachete. Încă două „cadouri” înaripate de la rasiști ​​au ajuns în regiunea Odesa. Detalii, mai târziu”, a transmis Serghei Bratchuk.

Potrivit unui comunicat al administrației politico-militare din regiunea Odesa, o a treia rachetă de croazieră a fost distrusă în aer de forțele ucrainene.

„Racheta inamică distrusă deasupra regiunii Odesa în timpul zilei a devenit a treia „moarte înaripată” care a atacat regiunea noastră de la începutul zilei”, se arată în comunicat.

Parlamentarii ruşi au adoptat miercuri un proiect de lege care înăspreşte restricţiile împotriva persoanelor şi a organizaţiilor desemnate drept „agenţi străini”, un termen folosit de Moscova pentru a reprima criticii Kremlinului, relatează AFP şi Reuters.

Potrivit noii legi, adoptate miercuri, „agenţilor străini” li se va interzice de acum să predea în şcolile publice, să producă „informaţii” destinate minorilor şi să primească fonduri publice.

În plus, unei persoane sau organizaţii i se poate impune acest statut dacă se află sub „influenţă străină”. Până în prezent, o persoană sau o organizaţie trebuia să desfăşoare „activităţi politice” şi să primească fonduri sau alte forme de sprijin din străinătate pentru a i se impune acest statut.

Legea defineşte „influenţa străină” drept obţinerea de sprijin financiar, organizaţional sau tehnic, sau de a fi supus unei „presiuni” din străinătate.

Potrivit Ministerului rus al Justiţiei, circa 130 de persoane şi tot atâtea organizaţii sunt recunoscute în Rusia drept „agenţi străini”.

Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei a transmis, miercuri, într-un comunicat pe Telegram, că a avut loc cel mai mare schimb de prizonieri de la invazia armatei ruse din 24 februarie 2022.

„A avut loc un alt schimb de prizonieri, datorită căruia s-au întors acasă 144 de apărători ucraineni. Acesta este cel mai mare schimb de la începutul invaziei rusești pe scară largă . Din cei 144 eliberați, 95 sunt apărători de la Azovstal. Printre ei, 43 de militari ai regimentului Azov”, s-a notat în comunicat.

În total, au fost eliberați 59 de militari ai Gărzii Naționale, 30 din marină, 28 din cadrul Forțele Armate ale Ucrainei, 17 de la Serviciul de Stat de Grăniceri al Ucrainei, 9 de la Apărarea teritorială și unu de la Poliția Națională a Ucrainei.

Dintre aceștia, 23 sunt ofițeri și 69 sunt sergenți și subofițeri. Cel mai în vârstă dintre cei eliberați a împlinit 65 de ani, cel mai tână, 19 ani.

Potrivit Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei cei mai mulți dintre ucrainenii eliberați sunt grav răniți.

Siria a recunoscut oficial independența și suveranitatea autoproclamatelor Republici Populare Donețk și Luhansk, a transmis ministerul de externe sirian, citat de SANA.

„Republica Arabă Siriană a decis să recunoască independența și suveranitatea Republicii Populare Lugansk și Republicii Populare Donețk”, a declarat agenției SANA un reprezentant al ministerului de externe sirian.

Potrivit oficialului sirian, Damascul lucrează în prezent pentru stabilirea relațiilor diplomatice cu autoproclamatale Republici Populare Luhansk și Donețk.

La începutul lunii iunie, președintele sirian Bashar al-Assad a început procesul de recunoaștere oficială a Republicilor Populare Donețk și Luhansk. Purtătorul de cuvânt al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov, a spus că Kremlinul salută acest pas.

Adresându-se la summitul NATO de la Madrid, președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut aliaților să ajute Ucraina cu bani și arme și să „găsească un loc” pentru Ucraina în spațiul de securitate comun.

„Este absolut necesar să sprijiniţi Ucraina, chiar de acum, cu arme, finanţare şi sancţiuni politice la adresa Rusiei, care îi vor tăia capacitatea de a finanţa războiul”, a precizat Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean a subliniat că armata sa are nevoie în special de artilerie modernă, de rachete şi sisteme antiaeriene.

„Oferind-ne acestea, puteţi rupe complet tactica Rusiei de a distruge oraşe şi de a teroriza civili. Pentru a elimina superioritatea artileriei ruse, un avantaj semnificativ, ne trebuie mult mai multe din aceste sisteme moderne, din această artilerie modernă” a subliniat Volodimir Zelenski.

Ucraina are nevoie de „circa 5 miliarde de dolari pe lună” pentru a se apăra în faţa invaziei ruse, a arătat Volodimir Zelenski.

De asemenea, președintele Ucrainei le-a cerut liderilor reuniți la Madrid să primească țara sa în NATO sau sp o integreze în arhitectura de securitate occidentală.

„Oare Ucraina nu a plătit suficient astfel încât să fie admisă în NATO? Este încă insuficientă contribuția noastră la apărarea Europei și a întregii lumi civilizate?”, s-a întrebat retoric Volodimir Zelenski.

NATO și aliații săi sunt hotărâți în sprijinirea Ucrainei în lupta sa împotriva agresiunii ruse și vor continua să îi ofere asistență militară și financiară atâta timp cât va fi necesar, a declarat, miercuri, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.

„Aliații vor continua să ofere asistență militară și financiară Ucrainei. Astăzi (n.r. – miercuri), liderii alianței au decis să întărească sprijinul acordat Ucrainei prin punerea de acord asupra unui pachet larg de asistență. Pe termen lung, vom ajuta Ucraina să treacă de la echipamente post-sovietice la cele moderne ale NATO, să creștem interoperabilitatea și să consolidăm instituțiile de securitate și apărare”, a spus Jens Stoltenberg

Serviciul de presă al Administrației Militare Regionale Harkov a anunțat, miercuri, într-un mesaj postat pe Telegram, că, în urma bombardamentelor armatei ruse, o persoană a fost ucisă și alte cinci rănite, printre care și un copil.

„În această dimineață (n.r. – miercuri dimineață), în urma bombardamentelor inamice în districtul Izium, o persoană a fost ucisă și o femeie a fost rănită. După-amiază, în zona Chuguievski, patru civili, printre care și o fetiță de 11 ani, au fost răniți”, s-a transmis în comunicat.

În timpul vizitei sale în Ucraina, președintele indonezian Joko Vidodo a mers la Irpin pentru a vedea la fața locului dezastrul provocat de trupekle ruse.

După ce a vizitat orașul devastat de război, Joko Vidodo a postat o fotografie făcută în Irpin, lângă care a notat pe Twitter: „În spatele meu este un complex rezidențial în Irpin Lypky, în orașul ucrainean Irpin, devastat de război. Împreună cu primarul din Irpen, Oleksandr Hrihorovich Markușin, am văzut cu ochii mei daunele aduse clădirilor și infrastructurii ca urmare a războiului”.

Di belakang saya ini adalah Apartemen Lipky di kota Irpin, Ukraina yang hancur akibat perang.

Bersama Wali Kota Irpin Alexander Grigorovich Markushin saya melihat langsung kerusakan rumah-rumah dan infrastruktur akibat perang.

Semoga perang ini bisa segera dihentikan. pic.twitter.com/IuRN4S6MZ1

— Joko Widodo (@jokowi) June 29, 2022

De asemenea, președintele Indoneziei și-a exprimat speranța că acest război va fi oprit în viitorul apropiat.

NATO a invitat oficial Suedia și Finlanda să se alăture alianței militare conduse de SUA, a anunțat secretarul general al alianței nord-atlantice, Jens Stoltenberg.

„Astăzi (n.r. – miercuri) am invitat Finlanda și Suedia la alianța noastră. Sunt recunoscător Turciei, Suediei și Finlandei pentru că au acceptat să negocieze. Acest acord este bun pentru Turcia, este bun pentru Suedia și Finlanda și este bun pentru NATO”, a spus Jens Stoltenberg

? Join me LIVE for my press conference at the #NATOSummit

?Madrid ??#NATO | #OTANMadrid2022 https://t.co/EckYLBHviQ

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) June 29, 2022

Vladimir Dzhabarov, prim-adjunct al șefului Comisiei pentru Afaceri Internaționale a Consiliului Federației Ruse, a declarat, miercuri, că blocada Lituaniei asupra regiunii Kaliningrad s-ar putea transforma într-un conflict armat cu Rusia, care este obligată să-și apere teritoriile, informează canalul TV Vmeste-RF.

„Dacă se întâmplă aceasta (n.r. – bloada Kaliningradului), atunci lucrurile pot ajunge la un conflict armat. Trebuie să spunem adevărul, conform articolului 4 din Constituția noastră, statul rus este obligat să-și apere teritoriul și să-i asigurăm securitatea”, a spus Vladimir Dzhabarov.

„Dacă simțim că această securitate este încălcată și (n.r. – situația) ne amenință cu pierderea teritoriului, atunci, desigur, vom lua măsuri extreme și nimic nu ne va opri”, a spus Vladimor Dzhabarov.

Ministrul de externe adjunct de la Moscova, Serghei Riabkov, a declarat, miercuri că Rusia nu vede cu ochi buni integrarea Finlandei şi Suediei în NATO, deoarece consideră că extinderea Alianţei Nord-Atlantice reprezintă un factor ”extrem de destabilizator”, informează Reuters și TASS.

„Poziţia noastră este cunoscută, nu se schimbă, considerăm extinderea alianţei atlantice drept un factor extrem de destabilizator la nivel internaţional, iar Moscova are o atitudine negativă faţă de intrarea Suediei şi Finlandei în organizaţie”, a declarat Serghei Riabkov pentru presa rusă, preluată de agenţia oficială TASS.

„Summitul de la Madrid consolidează cursul unei îndiguiri agresive a Rusiei de către blocul” atlantic, a mai susţinut Serghei Riabkov.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus marți că șeful statului rus, Vladimir Putin, suferă, la fel ca multe alte persoane din aturajul său, de o gravă maladie, iar aceasta constă în lipsa de respect faţă de poporul ucrainean, informează Unian şi Rbc.ua.

„Nu ştiu ce se întâmplă cu Vladimir Putin. Cred că are o boală gravă, dar aceasta este mai complicată decât boala despre care vorbiţi. Aceasta este o boală privind lipsa de respect faţă de poporul nostru, are legătură cu capturarea teritoriului nostru, cu torturile comise de soldaţii lui pe pământul nostru”, a spus Volodimir Zelenski.

„Din păcate, nu este problema unei singure persoane. Mulţi din anturajul preşedintelui Federaţiei Ruse suferă din aceeaşi cauză: ambiţii supradimensionate, neînţelegere şi lipsă de respect pentru legile internaţionale, pentru viaţa oamenilor. Pentru ei, asta e un fleac. Aceasta este o boală foarte periculoasă pentru statul nostru”, a subliniat Volodimir Zelenski.

Numărul morților din atacul asupra unui bloc de apartamente din Mikolaiv a crescut la patru, potrivit primarului Oleksandr Sienkevici, relatează CNN.

Cinci persoane au fost rănite, a adăugat edilul, precizând că serviciile de urgență sunt la fața locului.

Opt rachete au lovit miercuri dimineață un bloc de apartamente din orașul din sudul Ucrainei.

În total, 114 persoane au murit în Mikolaiv de la începutul războiului, a adăugat primarul.

Suveranul Pontif a descris atacul care a vizat centrul comercial din orașul ucrainean Kremenciuc ca fiind cel mai recent dintr-un șir de „atacuri barbare” împotriva Ucrainei, relatează CNN.

”În fiecare zi, port în inima mea Ucraina dragă și martirizată, care continuă să fie flagelată de atacuri barbare precum cel care a lovit centrul comercial din Kremenchuk. Mă rog ca acest război nebun să se poată termina curând și îmi reînnoiesc apelul de a persevera fără să obosesc să mă rog pentru pace”, a spus Papa Francisc în fața mulțimii din Piața Sfântul Petru de la Vatican.

Intervenția de la centrul comercial din Kremenciuk, distrus într-un atac cu rachetă luni după-amiază, continuă și ar putea dura mai multe zile, potrivit autorităților locale, citate de CNN.

”La fața locului lucrează salvatori din trei regiuni ale Ucrainei. Nu au ajuns încă în epicentrul exploziei. Mai este o zonă mare de lucru unde plafonul s-a prăbușit, structurile de susținere s-au au căzut”, a declarat Vitalii Maletski, primarul din Kremenciuc.

Dmitro Lunin, șeful administrației militare din regiunea Poltava, spune că operațiunile de curățare a zonei vor timp de două până la trei zile.

25 de persoane au fost spitalizate în urma atacului de luni. Unul dintre pacienți a murit la spital, a precizat oficialul.

”18 trupuri și opt părți de cadavre au fost găsite la fața locului. Rudele fac acum teste ADN”, a mai spus Lunin la televiziunea ucraineană, adăugând că și trei ofițeri de salvare au fost răniți în timp ce demontau resturile.

Un înalt oficial susținut de Rusia, instalat de Moscova la conducerea regiunii ucrainene Herson, spune că autoritățile de acolo se pregătesc pentru un referendum pentru aderarea la Federația Rusă, relatează CNN.

”Da, ne pregătim pentru referendum și îl vom organiza”, a precizat Kirill Stremousov, adjunctul șefului administrației militaro-civile din regiunea Herson, într-un interviu publicat pe Telegram.

”Regiunea Herson va lua o decizie și se va alătura Federației Ruse. Va deveni o entitate cu drepturi depline care poate fi ca un singur stat în care popoarele Rusiei trăiesc ca o singură familie”, a adăugat oficialul rus.

În ceea ce privește posibilitatea ca Hersonul să fie recurcerit de forțele ucrainene, Stremousov a precizat: „Nu îi acordăm atenție. Toate încercările voastre sunt inutile și lipsite de sens. […] Spunem încă o dată că aceasta este o pierdere de timp”.

Totodată, Kirill Stremousov a transmis un avertisment pentru cei care refuză să coopereze.

”Toți cei care nu oferă o poziție specifică și clară în sate cu privire la dezvoltarea noastră viitoare ca parte a Federației Ruse, veți fi îndepărtați în curând. Mulți dintre voi veți fi pur și simplu pedepsiți”, a spus el.

În cele aproape cinci luni de război, ucrainenii au fost nevoiți să-și ajusteze așteptările, spune prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, precizând că inițial cetățenii țării sale s-au pregătit pentru un conflict despre care credeau că va fi un sprint, iar acum mulți se confruntă cu probabilitatea unui „maraton”, relatează CNN.

”Trebuie să ne acumulăm puterea, trebuie să ne economisim energia. (…) Nu putem vedea sfârșitul suferinței noastre.”, a declarat Zelenska pentru jurnalista Christiane Amanpour de la CNN.

Statele Unite vor crește prezența militară în toată Europa, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, a anunțat președintele Joe Biden, la summitul NATO de la Madrid, relatează CNN.

Ca parte a măsurii, 3.000 de militari americani și 2.000 de membri ai personalului militar vor fi staționați în România.

„Vom menține o brigadă suplimentară prin rotație, adică 3.000 de soldați și alți 2.000 de membri ai personalului militar cu cartierul general în România”, a spus Joe Biden, într-o declarație comună cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

Președintele american a mai precizat să SUA vor înființa un cartier general permanent pentru Corpul al V-lea de Armată în Polonia, vor menține o brigadă rotativă suplimentară de 5.000 de soldați și personal militar în România, vor spori trupele dislocate prin rotație în statele baltice, vor trimite două escadrile suplimentare de avioane de luptă F-35 în Regatul Unit și vor deplasa o stație de apărare aeriană suplimentară și alte capacități în Germania și Italia.

Mai multe informații: SUA măresc prezența militară în România, anunță președintele Biden. Câți soldați ajung în țara noastră

Anunțul privind distrugerea bazei unde s-ar antrena ”mercenari străini” a fost făcut într-un raport al armatei ruse, citat de The Guardian.

Rusia susține în același raport că a distrus practic batalionul 108 al Ucrainei, precum și patru posturi de comandă într-o zi, inclusiv două la Harkov, a doborât un avion MiG-29, două avioane Su-25, un elicopter Mi-8 și nouă drone ucrainene.

O altă precizare este aceea că „situația alimentară este critică” pentru mai multe unități ale forțelor armate ale Ucrainei, reprezentanții armatei ruse afirmând că „se înregistrează numeroase cazuri de abandon de poziții și dezertări ale personalului militar din cauza foametei”.

Informațiile nu au putut fi verificate în mod independent.

Premierul italian Mario Draghi a declarat marți, 28 iunie, la finalul summitului G7 din Germania, că preşedintele Indoneziei, Joko Widodo, a exclus posibilitatea ca omologul său rus Vladimir Putin să fie prezent fizic la summitul G20 din noiembrie.

Afirmația sa a provocat furie la Moscova, unde consilierul de la Kremlin, Iuri Ușakov, a declarat agenției de presă ruse, TASS, că invitația a fost deja primită și acceptată și nu depinde de Draghi să determine dacă Vladimir Putin va fi prezent sau nu la reuniunea din Indonezia.

„Probabil a uitat că nu mai este președinte”, a adăugat Ușakov, referindu-se la faptul că Italia a deținut președinția G20 în 2021.

Summitul G20 are loc la Bali în perioada 15-16 noiembrie.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit miercuri dimineață, înainte de începutul celei de-a doua zile a summitului de la Madrid, despre noul concept strategic al alianței, în cadrul căruia, se va preciza că Rusia reprezintă un pericol pentru securitatea NATO, relatează The Guardian.

„Vom afirma clar că Rusia reprezintă o amenințare directă la adresa securității noastre”, a declarat Stoltenberg.

Șeful NATO a catalogat reuniunea din capitala Spaniei drept una „istorică și transformatoare” pentru alianță.

Totodată, el a precizat că în noul concept strategic al NATO va fi menționată și China.

”China nu este un adversar. Dar, desigur, trebuie să ținem cont de consecințele asupra securității noastre atunci când vedem că investește masiv în noi capabilități militare moderne, rachete cu rază lungă de acțiune sau arme nucleare și, de asemenea, încearcă să controleze infrastructura critică, de exemplu, 5G”, a mai spus Jens Stoltenberg.

”Poporul ucrainean a ales calea europeană, valorile relevante”, a spus președintele Volodimir Zelenski într-un interviu acordat postului american NBC, publicat pe contul său de Telegram alături de descrierea ”Războiul se va încheia cu victoria Ucrainei. Oricât de greu ar fi, trebuie să-i alungăm pe ocupanți de pe pământul nostru”, relatează The Guardian.

”Pentru mine, a fost întotdeauna foarte important ca Ucraina să nu devină o «zonă tampon». Poporul ucrainean a ales calea europeană, valorile relevante. Aceste valori corespund Europei, Statelor Unite și Ucrainei. Și vrem să fim parte a acestor valori”, a spus Volodimir Zelenski în deschiderea interviului acordat în cadrul Festivalului de Idei al Institutului Aspen.

Referindu-se la faptul că țara sa a făcut parte din Uniunea Sovietică, liderul de la Kiev a precizat că și înainte de această perioadă ”ucrainenii doreau să aibă propriul lor pământ”.

”Cu toate acestea, a fost odată Uniunea Sovietică, noi făceam parte din acest stat. Am făcut parte din această Uniune Sovietică. Părinții noștri s-au născut acolo și eu m-am născut acolo, în acele vremuri. Totuși, astăzi, vrem să fim independenți”, a spus Zelenski.

”Chiar și înainte de Uniunea Sovietică, ucrainenii doreau să aibă propriul lor pământ, propriile lor tradiții și cred că acest lucru este normal dacă se respectă alegerea suveranității făcută de Ucraina. În sfârșit, avem independență și vedeți cât de greu luptăm pentru ea și cum luptăm pentru aceste valori”, a adăugat președintele Ucrainei.

Deși forțele ucrainene sunt depășite numeric, ele continuă să apere zona Mikolaiv, spune guvernatorul din Luhansk, Serghei Haidai, citat de The Guardian.

”Luptele continuă în toate așezările comunității Lisiceansk. Orcii (termenul folosit de ucraineni pentru forțele pro-ruse – n.r.) încearcă să străpungă apărările noastre, dar eșuează, apoi iau calea favorită – distrugerea totală. Bombardamentele continuă în mod constant, distrugerea este catastrofală”, a scris oficialul local miercuri, 29 iunie, într-un mesaj publicat pe Telegram.

”Numai în Lisiceansk rușii au aruncat două grupuri de batalioane cu echipament greu. Orcii au un avantaj cantitativ atât în ceea ce privește personalul, cât și echipamentul, dar în abilitatea de a lupta apărătorii noștri vor câștiga”, a adăugat Haidai.

The Guardian precizează că afirmațiile guvenratorului din Luhansk nu au putut fi verificate în mod independent.

Cel puțin trei persoane au fost ucise și cinci, rănite, după ce o rachetă rusească a lovit o clădrie rezidențială din orașul Mikolaiv, din sudul Ucrainei, au anunțat miercuri autoritățile locale, care au declanșat o operațiune de salvare, potrivit The Guardian, care citează Reuters.

Un prim bilanț al atacului indica doi morți și trei răniți.

Primarul Oleksandr Senkevici a declarat că opt rachete au lovit orașul și i-a îndemnat pe locuitori să plece din zonă. Clădirea rezidențială pare să fi fost lovită de o rachetă de croazieră rusă X-55, a adăugat edilul.

A video of the aftermath of #Russia‘s shelling of #Mikolayiv appeared. Head of the Mykolaiv regional military administration @vitalij_kim stated that two people were killed and three more locals and one emergency service officer were wounded. pic.twitter.com/tZoXnhiOIb

— NEXTA (@nexta_tv) June 29, 2022

”Liderii (NATO – n.r.) vor lua decizia istorică de a invita Finlanda și Suedia să devină membre NATO. Acest lucru se bazează pe acordul la care s-a ajuns între Finlanda, Suedia și Turcia ieri. Este un acord bun”, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, miercuri, 29 iunie, înainte de startul celei de-a doua zile a summitului NATO de la Madrid, potrivit The Guardian.

Șeful NATO a precizat că se așteaptă ca procesul de ratificare să de desfășoare cât mai rapid posibil.

„După invitație, avem nevoie de un proces de ratificare în 30 de parlamente. Acest lucru ia întotdeauna ceva timp, dar mă aștept, de asemenea, să meargă destul de repede, deoarece aliații sunt gata să încerce ca procesul de ratificare să aibă loc cât mai repede posibil”, a mai spus Stoltenberg.

Suedia și Finlanda au solicitat aderarea la NATO în luna mai. Timp de câteva săptămâni, Turcia s-a opus ca cele două state să se alăture NATO, pe motiv că ele găzduiesc persoane conectate cu grupuri pe care le consideră teroriste, inclusiv Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), și pentru că au oprit exporturile de armament către Ankara, în 2019.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, estimează că Forța de Reacție Rapidă a alianței va fi crescută până la peste 300.000 de militari până anul viitor. Într-o declarație de presă înaintea summitului de la Madrid, șeful NATO a explicat cum vor funcționa aceste trupe.

Întrebat de unde vor veni acești militari și cine va suporta costurile mobilizării acestora, Stoltenberg a răspuns: ”Când vine vorba despre creșterea forțelor de reacție rapidă, mă aștept să fie gata până anul viitor. Trebuie să înțelegem că aceste forțe vor fi plătite și organizate de țările NATO. Vor fi bazate în țările de origine. Vor fi predesemnate pentru anumite țări și teritorii. Vor fi responsabile pentru protejarea acestor teritorii”.

În acest context, șeful NATO a dat exemplul Germaniei, care a desemnat o brigadă specifică pentru protejarea Lituaniei.

”Brigăzile vor fi prepoziționate, multe în partea estică a Alianței. Se vor antrena acolo, vor învăța cum să opereze împreună cu forțele locale. Vom avea echipament prepoziționat – echipament greu, combustibil și alte lucruri de care au nevoie pentru a opera într-un teritoriul specific”, a mai spus secretarul general al NATO.

Forţa de Reacţie Rapidă a NATO are în prezent aproximativ 40.000 de soldaţi.

”Vom transforma Forţa Reacție Rapidă a NATO şi vom creşte numărul forţelor noastre de înaltă pregătire la peste 300.000 de militari”, a anunțat Stoltenberg la începutul acestei săptămâni.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat în mesajul său transmis marți seară că atacul asupra centrului comercial din Kremenciuc a fost unul țintit și că forțele ruse și-au dorit să lovească mallul, relatează Ukrainska Pravda.

La finalul mesajului video al lui Zelenski au fost adăugate imagini din momentul în care racheta lovește clădirea comercială.

„Astăzi vreau să închei acest apel cu o dovadă – astfel încât nimeni să nu îndrăznească să mintă în legătură cu atacul cu rachete asupra unui centru comercial din Kremenciuc. Racheta rusă a lovit tocmai acest obiectiv, intenționat. Evident, ăsta era ordinul. Evident, astfel de coordonate au fost obținute de asasinii ruși pentru această rachetă. Au vrut să omoare mai mulți oameni într-un oraș pașnic într-un mall obișnuit”, a spus Volodimir Zelenski.

Totodată, liderul de la Kiev a precizat că rușii au lansat până acum asupra orașelor ucrainene peste 2.800 de rachete.

„În această seară, numărul total de rachete rusești care au lovit orașele noastre este deja de 2.811. Și câte bombe aeriene, câte obuze de artilerie?!”, a spus președintele Ucrainei.

De asemenea, Zelenski a vorbit despre momentul de reculegere ținut la Consiliul de Securitate al ONU pentru ucrainenii uciși în război.

”Consiliul de Securitate al ONU a onorat astăzi memoria tuturor ucrainenilor care au fost uciși de armata rusă pe pământul nostru. Membrii delegației ruse s-au uitat în jur la toți cei prezenți în sala Consiliului de Securitate și au decis, de asemenea, să se ridice – doar pentru a nu arăta ca niște ucigași, sincer. Dar toată lumea știe că aceasta este tocmai teroarea rusă, statul rus este cel care ucide oameni nevinovați în acest război dezlănțuit împotriva poporului ucrainean”, a mai precizat Zelenski.

Atacul care a vizat o clădire rezidențială din orașul din sudul Ucrainei a avut loc în dimineața zilei de miercuri, 29 iunie. Potrivit guvernatorului regional Vitali Kim, două persoane au murit și alte trei au fost rănite în urma loviturii din Mikolaiv, relatează Reuters.

Oficialul nu a precizat dacă a fost vorba despre un atac cu bombă sau cu rachetă.

Pavlo Kirilenko, șeful Administrației Regionale de Stat Donețk, a transmis, într-un mesaj pe Telegram, că în urma bombardamentelor rusești de marți, un civil a fost ucis în Donețk, iar alți 8 au fost răniți. 

„Pe 28 iunie, rușii au ucis un civil în regiunea Donețk, în Avdiivka. Încă opt persoane au fost rănite astăzi. În plus, o persoană a murit în regiunea Donețk în urma rănilor primite în regiunea Luhansk. Alți șapte răniți din regiunea Luhansk au primit îngrijiri medicale la Kramatorsk”, a spus Pavlo Kirilenko.

Oficialul ucrainean a precizat că în prezent este imposibil să se stabilească numărul exact de victime în Mariupol și Volnovakha.

Aflat în Spania unde va participa la summitul NATO, președintele american Joe Biden a felicitat Finlanda, Suedia și Turcia pentru că au ajuns la un acord care va deschide calea pentru aderarea țărilor nordice la alianța NATO, informează CNN.

Turcia s-a opus inițial ca cele două națiuni din nordul Europei să devină parte a alianței, din cauza preocupărilor legate de terorism.

„Felicitări Finlandei, Suediei și Turciei pentru semnarea unui memorandum trilateral – un pas crucial către invitația NATO pentru Finlanda și Suedia, care va consolida Alianța și securitatea noastră colectivă – și o modalitate excelentă de a începe Adunarea”, a scris Joe Biden pe Twitter.

Congratulations to Finland, Sweden, and Turkey on signing a trilateral memorandum – a crucial step towards a NATO invite to Finland and Sweden, which will strengthen our Alliance and bolster our collective security – and a great way to begin the Summit. pic.twitter.com/ug47DhRDGl

— President Biden (@POTUS) June 28, 2022

Duma de Stat a adoptat marți legea privind indexarea pensiilor cadrelor militare cu 10%, a anunțat Andrei Kartapolov, șeful Comitetului de Apărare al camerei inferioare din Parlamentul Federației Ruse.

„Legea introduce modificări importante și fundamentale în legislația actuală. Astfel, pentru a îndeplini ordinul președintelui Federației Ruse, pensia militară va fi indexată cu 10% de la 1 iunie 2022″, a precizat Andrei Kartapolov.

Potrivit oficialului rus, după intrarea în vigoare a legii, pensionarii militari vor primi pensia recalculată, ca toți ceilalți pensionari ale căror pensii au fost deja indexate.

În plus, legea extinde lista beneficiarilor pentru asigurarea obligatorie de stat în cazul decesului unui militar în îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu militar, inclusiv recrutarea.

„Lista este completată de persoane care cresc și întrețin efectiv asigurați timp de cel puțin cinci ani până la împlinirea vârstei majoratului”, a spus Andrei Kartapolov.

Consilierul primarului din Mariupol, Petro Andriușchenko, a afirmat, marți, într-un mesaj postat pe Telegram, că un referendum privind anexarea regiunii Donețk este programat pentru 11 septembrie 2022.

„Un referendum privind anexarea regiunii Donețk la Rusia este programat pentru 11 septembrie 2022. Administrațiile de ocupație au fost instruite să pregătească locuri și „comisii pentru desfășurare” și le-au predat, în special, comitetelor de auto-organizare ale populația”, a scris Petro Andriușcenko.

Potrivit oficialului ucrainean, se pregătește pseudo -referendumul pentru a celebra „eliberarea Donbasului de invadatorii naziști” și „Ziua orașului Mariupol” sovietică.

Ministerul ucrainean al Reintegrării Teritoriilor Ocupate Temporar a precizat, marți, că au fost recuperate trupurile neînsuflețite a 46 de militari.

„Ucraina a recuperat trupurile a 46 de luptători eroici pentru înmormântarea lor demnă. 21 dintre ei sunt dintre apărătorii de la Azovstal”, se arată în comunicat.

Operațiunea a fost realizată în cooperare cu Comisarul pentru persoane dispărute, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Securitate al Ucrainei, Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei și alte agenții de aplicare a legii din Ucraina.

Procesul de returnare cadavrelor apărătorilor ucraineni morți este în conformitate cu normele Convenției de la Geneva.

Administrația de Stat a orașului Kiev a transmis marți, într-un comunicat  că pe teritoriul Grădinii Botanice Naționale Mikola Hrișko din capitala Ucrainei a fost descoperită muniție provenind din cel de-al Doilea Război Mondial.

Potrivit comunicatului, o echipă pirotehnică a descoperit în grădina botanică șase obuze și o grenadă F-1. Muniția a fost descoperită în apropierea turnului de Observație, la o adâncime de mai puțin de 30 de centimetri. 

„În total, între 24 mai și 28 iunie, pirotehnica KARS a efectuat 26 de sondaje pe teritoriul Grădinii Botanice Naționale care poartă numele lui M. Hrișko și a examinat aproape 65 de hectare ”, a precizat Administrația de Stat a orașului Kiev.

Consiliul orășenesc Odesa a transmis, marți, pe Telegram, că districtul Izmail a continuat să fie atacat cu rachete de croazieră, după ce forțele armate ucrainene au reușit să doboare o țintă aeriană.

„Inamicul continuă să atace districtul Izmail din regiunea Odesa cu rachete de croazieră Onyx. După distrugerea unei rachete de dimineață, încă cinci rachete au fost lansate de-a lungul țărmului în timpul zilei”, se arată în comunicat.

Potrivit administratiei politico-militare din regiunea „Sud”, nu s-au înregistrat victime și nici pagube materiale semnificative pentru că accesul la litoral în această zonă este închis.

Procuratura regională din Liov a anunțat un bărbat din zonă că este suspectat de trădare pentru că a ajutat forțele ruse în Ucraina, transmite Interfax-Ucraina.

Potrivit anchetei, bărbatul, un veteran al Comitetului Sovietic de Securitate a Statului (KGB), „a asistat statul agresor și formațiunile sale militare în desfășurarea unor acțiuni subversive împotriva Ucrainei”.

„Folosind un mesager on-line, bărbatul a transmis rușilor informații despre locațiile forțelor armate ucrainene din regiunea Lvov pentru lansarea de lovituri cu rachete”, a transmis procuratura din Liov.

Bărbatul a fost arestat preventiv fără opțiunea de eliberare pe cauțiune. Direcția regională Liov a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) continuă ancheta preliminară.

Șefului administrației militare regionale Harkov, Oleg Sinegubov, a anunțat că în Tsirkuni, doi civili au fost uciși și alți cel puțin șase au fost răniți în urma bombardamentele de artilerie ale armatei ruse.

„În urma bombardării districtului industrial Harkov, cinci persoane au fost rănite și internate în spital. Obuzele rusești au lovit o casă și un sediu de firmă. În Tsirkuni, pe lângă doi morți, mai este și un rănit”, a transmis Oleg Sinegubov.

Totodată, șeful administrației regionale Harkov a precizat că locuitorii din Harkov nu ar trebui evacuați din oraș, deoarece conducerea militaro-politică ucraineană nu vede o amenințare iminentă privind un atac al rușilor. 

Președintele finlandez Sauli Niinistö a declarat marți că Turcia a fost de acord să sprijine candidaturile Finlandei și Suediei pentru aderarea la NATO, informează CNN.

Un memorandum comun pe această temă a fost semnat de Turcia, Finlanda și Suedia, marți, la Madrid, înaintea unui summit NATO, a anunțat Sauli Niinistö într-un comunicat .

Memorandumul comun subliniază angajamentul Finlandei, Suediei și Turciei „de a-și extinde sprijinul deplin împotriva amenințărilor la adresa securității celuilalt”.  

„Pașii concreți ai aderării noastre la NATO vor fi conveniți de Aliații NATO în următoarele două zile, dar această decizie este acum iminentă”, a adăugat Sauli Niinistö.

O parte dintre militarii ucraineni care s-a predat se află în Rusia, pentru „investigații”, a declarat, marți, Andrei Kartapolov, șeful Comitetului de Apărare al Dumei de Stat.

„Unii dintre cei care s-au predat sunt în Rusia, alții sunt acolo (n.r. – în Donbas). În Rusia există aceia în privința cărora se confirmă fapta unei crime împotriva cetățenilor Federației Ruse și se desfășoară acțiuni de anchetă”, a precizat Andrei Kartapolov.

Acesta a menționat că „toate persoanele care se predau sunt verificate pentru implicarea în posibile crime de război, iar dacă nu sunt vinovate, au două căi: fie să primească cetățenia rusă, fie să așteaptă la coadă pentru un schimb de prizonieri” și să se întoarcă în Ucraina. „Ori vor fi chemați (n.r. – în Ucraina), ori vor fi băgați la închisoare”, a transmis Andrei Kartapolov.

Potrivit oficialului rus, mulți dintre militarii ucraineni care s-au predat își exprimă dorința de a obține cetățenia rusă pentru că nu mai doresc să se întoarcă în Ucraina.

Președintele rus Vladimir Putin a părăsit pentru prima oară Rusia după declanșarea războiului din Ucraina, sosind, marți, la Dușanbe, în Tadjikistan într-o vizită de lucru, informează Interfax.ru.

Vladimir Putin va purta discuții cu președintele tadjik Emomali Rahmon, pe agendă fiind relațiile bilaterale, situația de la granițe și problema Afganistanului.

Potrivit consilierului președintelui rus, Yuri Ușakov, în cadrul discuțiilor s-ar putea ridica problema aderării Tadjikistanului la Uniunea Economică Eurasiatică. Vor fi discutate și chestiuni privind cooperare militară, comerțul și legăturile culturale.

După ce vizita din Dușanbe, Vladimir Putin plănuiește să ajungă în capitala turkmenă, Așgabat.