Peste jumătate din teza de doctorat a ministrului Justiției, Radu Marinescu, este plagiată, arată o analiză a Emiliei Șercan

Marinescu a obținut titlul de doctor în 2009, la Universitatea din Craiova, sub coordonarea profesorului Ion Dogaru.

Teza de doctorat a lui Radu Marinescu, plagiată din 3 cărți

Cea mai mare parte a textelor plagiate provine din trei lucrări juridice. În unele cazuri, au fost copiate fragmente de până la 25 de pagini consecutive, fără a include ghilimele sau referințe corespunzătoare.

Metoda utilizată de Radu Marinescu, numită plagiat copy-paste, este cea mai frecvent întâlnită în tezele de doctorat ale unor oficiali români. Acest tip de plagiat constă în copierea textuală a unor fragmente din alte lucrări, fără a indica sursa originală sau fără respectarea regulilor academice.

Plagiatul este vizibil chiar de la prima pagină a tezei de doctorat, unde secțiunea „Cuvânt înainte” conține text preluat fără citare din cartea „Bazele dreptului civil, Teoria generală, Vol. I”, publicată în 2008 de Ion Dogaru, coordonatorul tezei, alături de alți autori, mai arată analiza jurnalistei.

Prima sursă

În plus, alte 62 de pagini au fost copiate din lucrarea „Înscrisurile. Mijloace de probă în procesul civil” de Florea Măgureanu, publicată în 1998, fără citare sau includere în bibliografie.

Așadar, 62 de pagini din cele 140 ale lucrării lui Radu Marinescu, cea mai mare parte plagiată, au conținut copiat din volumul menționat, dar fără ca acesta să apară măcar o dată în întreg conținutul tezei de doctorat a ministrului Justiției sau în Bibliografie.

Secvențele de text plagiate din lucrarea lui Florea Măgureanu au un alt aspect grafic față de restul conținutului din teza lui Radu Marinescu.

În plus, cele 62 de pagini plagiate sunt marcate de o punctuație deficitară, cu spații inserate eronat înainte și după semnele de punctuație, inconsecvențe ortografice sau greșeli de tastare.

Diferențele de aspect grafic și faptul că anumite erori de dactilografie se regăsesc doar în unele porțiuni din teză sugerează că transcrierea secvențelor plagiate din lucrarea lui Florea Măgureanu ar fi fost realizată de o altă persoană și că, ulterior, semnatarul tezei nu a făcut nici măcar o minimă revizie a textului.

Foto: PressOne

A doua sursă

O altă sursă a plagiatului identificată de PressOne este cartea „Probele în procesul civil” de Maria Fodor, publicată în 2006. Din această lucrare, Marinescu a copiat 26 de pagini, inclusiv note de subsol.

„Dincolo de conținutul în sine, plagiat cuvânt cu cuvânt din cartea lui Fodor, textul preluat de la această autoare aduce o altă dovadă zdrobitoare a plagiatului”, spune Emilia Șercan.

Investigația a arătat că, în 15 cazuri, Marinescu a folosit notația „op. cit.” (care provine din limba latină – opere citato – și care înseamnă „în lucrare citată anterior”), dar fără să fi menționat anterior lucrarea respectivă, confirmând astfel plagiatul.

A treia sursă

O a treia lucrare utilizată în mod fraudulos este „Probele în procesul civil”, semnată de Radu Dumitru și Dan Tudurache în 1996, din care au fost copiate 53 de pagini.

Lucrarea nu a fost citată nici măcar o singură dată în întreg conținutul tezei de doctorat a ministrului Justiției Radu Marinescu și nici nu a fost inclusă în Bibliografie.

Având în vedere această diferență semnificativă a modului în care conținutul din lucrarea lui Dumitru și Tudurache a fost copiat în doctoratul lui Marinescu, există două posibile explicații, mai precizează Șercan:

• fie textul a fost, într-adevăr, reformulat de Marinescu

• fie sursa plagiatului este reprezentată de o altă lucrare neidentificată, în care, de asemenea, a fost plagiat text din volumul lui Dumitru și Tudurache.

Ministrul Justiției, despre furtul academic: Nu consider că am plagiat

Contactat ieri de PressOne, Radu Marinescu a respins acuzațiile: „Eu nu consider că am plagiat. Asta pot să vă spun”.

Ministrul a susținut că și-a redactat teza „în conformitate cu normele timpului și sub coordonarea unui profesor academician reputat”. Totuși, normele academice și legislația în vigoare din 2009 prevedeau clar utilizarea ghilimelelor și citarea corespunzătoare a surselor externe.

„Sunt absolvent al unei facultăți reputate din hexagonul facultăților de drept (Universitatea din Craiova – n.r.). Am terminat ca șef de promoție, am intrat în avocatură printre primii, iar doctoratul l-am elaborat la aceeași universitate la care am terminat studiile, în conformitate cu normele timpului și sub coordonarea unui profesor academician reputat, Dumnezeu să-l odihnească, domnul Ion Dogaru. Repet, am elaborat această teză în conformitate cu rigorile momentului și sub îndrumarea profesorului coordonator”, a mai spus Radu Marinescu.

Deși Marinescu afirmă că nu a obținut beneficii din titlul său de doctor, acesta a fost esențial pentru ocuparea unei poziții de lector titular la Universitatea „Titu Maiorescu” între 2008 și 2018, conform propriului CV.

Radu Marinescu își minimalizează un deceniu de activitate academică: „o scurtă perioadă”

Totodată, el a minimalizat importanța acestui deceniu de activitate academică, descriindu-l ca fiind „o scurtă perioadă”.

Deși în CV-ul său oficial, încărcat pe site-ul Ministerului Justiției, menționează clar o activitate universitară de zece ani (2008 – 2018) ca lector la Universitatea „Titu Maiorescu”, în discuția avută cu PressOne, Radu Marinescu a minimalizat acest interval de un deceniu, pe care l-a catalogat drept „o scurtă perioadă”.

Mai mult, Marinescu a susținut că doctoratul plagiat nu i-a adus niciun beneficiu în carieră, deși acesta a confirmat că la Universitatea „Titu Maiorescu” a fost lector titular. Această poziție nu poate fi ocupată, conform standardelor academice, în absența doctoratului.

Problema plagiatului în teza de doctorat a actualului ministru al Justiției subliniază deficiențele sistemului academic românesc, care a permis validarea unor lucrări fără o verificare riguroasă.

De altfel, Ministerul Educației a alocat, în 2021, 25 de milioane de lei pentru evaluarea tezelor de doctorat susținute între 1990 și 2016 în contextul combaterii plagiatului. Totuși, lipsa versiunilor digitale ale lucrărilor plagiate face dificilă detectarea automată a similitudinilor prin software specializat.

Mandatul lui Radu Marinescu, marcat de o scădere accentuată a încrederii în justiție

Mandatul lui Radu Marinescu ca ministru al Justiției, început în decembrie 2024, a fost marcat de o scădere accentuată a încrederii în sistemul judiciar.

În decembrie 2025, dezvăluirile din documentarul „Justiție capturată” al Recorder au generat o indignare publică fără precedent.

În acest context, săptămâna trecută, Marinescu a demarat procedura de numire a șefilor pentru marile parchete, decizie ce va avea un impact major asupra viitorului sistemului judiciar din România. Propunerile sale urmează să fie analizate de Consiliul Superior al Magistraturii și aprobate de președintele Nicușor Dan.

Cine este ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu

Radu Marinescu, care a început cariera politică în 2016 ca membru PSD și consilier local la Craiova, a intrat ulterior în Parlament ca deputat. El a fost propus pentru funcția de ministru al Justiției de Lia Olguța Vasilescu, actualul vicepreședinte al PSD.

De-a lungul carierei, Marinescu a practicat avocatura timp de 30 de ani și a fost implicat în cazuri juridice proeminente, inclusiv apărarea fostului primar al Craiovei în dosare de corupție.

Radu Marinescu l-a reprezentat în justiție și pe soțul lui Vasilescu, Claudiu Manda, într-un dosar în care Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat prescripția după 15 termene de judecată.

Deși Marinescu își apără teza invocând „normele timpului” și reputația coordonatorului său academic, investigația PressOne subliniază că, în 2009, normele academice și legea interziceau clar preluarea de conținut fără citare.

Radu Marinescu: „De ce acum? De ce eu?”

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, respinge din nou luni, într-o postare pe Facebook, acuzațiile de plagiat în teza sa de doctorat, afirmând că lucrarea a fost realizată respectând toate standardele academice și legale de la momentul redactării.

Potrivit acestuia, teza a fost evaluată de profesorul coordonator, comisia de doctorat și CNATDCU fără a fi semnalate neconformități. Marinescu subliniază că decizia Curții Constituționale nr. 364 din 8 iunie 2022 confirmă că standardele academice de la acea vreme nu pot fi reexaminate retroactiv.

De asemenea, Marinescu critică analiza jurnalistei Emilia Șercan care îl acuză de plagiat fără a utiliza o analiză software, spune el.

„De ce acum? De ce eu? Într-un articol defăimător și plin de contradicții, care reia obsesiv calomniile ce mi-au fost anterior aruncate în spate, dna jurnalist Sercan Emilia mă acuză de plagiat în lucrarea de doctorat, lucru pe care eu nu l-am făcut!”, susține ministrul.

Marinescu detaliază parcursul său profesional, afirmând că a absolvit Facultatea de Drept din Craiova ca șef de promoție, intrând în avocatură imediat după finalizarea studiilor. De-a lungul a trei decenii, a profesat fără întreruperi ca avocat în cadrul Baroului Dolj, obținând recunoaștere profesională prin alegerea în repetate rânduri în organele de conducere ale profesiei.

„Competența mea profesională a fost recunoscută inclusiv pe plan internațional prin reprezentarea Baroului Dolj în cadrul Federației Barourilor Europene”, adaugă Marinescu.

Referitor la teza de doctorat realizată în urmă cu 17 ani, ministrul precizează că aceasta a fost elaborată sub îndrumarea regretatului academician profesor Ion Dogaru, respectând toate standardele de etică și calitate științifică în vigoare la acel moment.

„Teza a fost evaluată conform tuturor rigorilor, fără a mi se semnala vreo neconformitate”, afirmă el.

Marinescu clarifică faptul că este doar colaborator extern al Universității din Craiova, neavând o catedră universitară. Acesta consideră că acuzațiile jurnalistei sunt nefondate și bizare, menționând că există citări corecte în subsolul lucrării și că anumite texte au fost reformulate juridic, nu copiate.

„Adevărul nu poate fi sinonim cu simple alegații mediatice, chiar bizare”, explică Marinescu.

Ministrul subliniază că standardele academice stabilite de comisia de doctorat și CNATDCU la momentul respectiv au fost conforme cu legea în vigoare. El încheie afirmând că activitatea sa profesională de trei decenii, fără abateri, și mandatul ministerial pot fi judecate pe baza rezultatelor recunoscute și evaluării parlamentare a guvernului.

„Competența mea profesională poate fi judecată prin cariera mea juridică de trei decenii, fără abateri și cu succese profesionale recunoscute, iar în mandatul ministerial prin evaluarea pe care o face Parlamentul, care a învestit acest guvern”, concluzionează Radu Marinescu.

PSD îl apără pe ministrul Radu Marinescu

PSD a reacționat luni și îl apără pe ministrul Justiției, Radu Marinescu, acuzat că a plagiat lucrarea de doctorat, partidul spunând că: „Nu poţi acuza pe cineva că a încălcat o lege care nu era în vigoare la acel moment”.

Totuși, normele academice și legislația în vigoare din 2009 prevedeau clar utilizarea ghilimelelor și citarea corespunzătoare a surselor externe.

Social-democrații sunt de părere că prin aceste acuzații de plagiat se urmărește înlăturarea lui Marinescu, imediat după ce acesta a anunțat că numirile procurorilor la parchetele de rang înalt nu vor fi influențate politic.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro