Un ministru din Guvernul Bolojan vorbește despre amânările repetate ale CCR la pensiile speciale: „Justiţie capturată”

Dragoș Pîslaru: „Tergiversarea este inacceptabilă”

„Este absolut inacceptabilă tergiversarea la care asistăm în acest moment. O să o spun cu subiect şi predicat, justiţia nu poate să fie capturată de un cerc de interese în jurul unei conduceri despre care există investigaţii în media care sugerează despotism şi partizanat politic. Nu cred că cineva din ţara asta poate să spună că asistăm la o situaţie de dreptate. Nedreptatea este vădită, este evidentă şi este inacceptabilă”, a spus Pîslaru.

El a răspuns și demersului făcut de Lia Savonea de la Curtea Supremă: „Dacă cineva avea de atacat ceva la Curtea Europeană de Justiţie o putea face încă din primul moment”. „Deci există tot felul de tertipuri, evident acum discut în nume personal, şi care aceste tertipuri şi încercări de a amâna speţa şi de a împinge lucrurile mai încolo sunt inacceptabile nu doar pentru mine, care acum vremelnic am o funcţie de ministru, ci pentru toată ţara asta. Pentru că discutăm de 231 de milioane de euro pe care îi vom pierde”, a completat el.

„Am venit cu un proiect bun încă din luna septembrie (n.red. 2025) ca să putem rezolva această problemă de inechitate şi de nesustenabilitate a bugetului de pensii. Şi, ca să se înţeleagă foarte clar, guvernul a depus toate demersurile legale în care reforma magistraţilor se întâmple. Am discutat cu Comisia Europeană, proiectul a fost agreat. Era clar din corespondenţa noastră că îndeplinirea sau promulgarea acestei legi propuse de guvern ducea la îndeplinirea jalonului şi la recuperarea celor 231 de milioane de euro despre care vorbim aferent jalonului”, a punctat ministrul.

Pîslaru a mai spus că este „o lovitură foarte serioasă dată echilibrului constituţional dacă guvernul nu poate să-şi exercite prerogativele legate de bugete”.

După o ședință care a durat mai puțin de o oră, Curtea Constituțională a amânat miercuri, 11 februarie, verdictul la cel de-al doilea proiect al pensiilor speciale pentru 18 februarie. Este a cincea amânare în acest dosar.

Ce prevede al doilea proiect al pensiilor speciale și de ce este blocat la CCR de două luni. România poate pierde 231 de milioane de euro bani europeni

Mai întâi, trebuie spus că primul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost respins de CCR pentru că nu avea avizul CSM, după o sesizare făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea.

Apoi, al doilea proiect a fost asumat de Guvernul Bolojan în Parlament pe 2 decembrie 2025. Executivul a decis atunci că magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 ca în prezent, și cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este acum. „Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”, scria în document. Mai simplu spus, a rămas același procent ca în primul proiect, cel respins de CCR.

Modificarea s-a făcut doar la perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani. Aceasta va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026, și nu de 10 ani, cum era în primul proiect. „În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieșirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice va fi de 10 ani”, mai scrie în document.

Dar și acest al doilea proiect a fost contestat la CCR, în decembrie 2025, tot de Curtea Supremă condusă de Lia Savonea. Mai mult, controversata magistrată a cerut în februarie ca proiectul să fie trimis la CJUE, susținând că legea Guvernului Bolojan tratează discriminatoriu magistraţii și „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”, adică o altă metodă de tergiversare. În acest context, CCR a amânat de 5 ori până acum verdictul, 2 amânări fiind cauzate de faptul că cei 4 judecători numiți de PSD au boicotat ședințele. Foarte important este că și Curtea de Apel București a tergiversat decizia în cazul judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, acesta fiind un alt motiv pentru care Curtea Constituțională nu s-a putut pronunța.

De acest proiect depinde soarta a 231 de milioane de euro bani europeni din PNRR. România a comunicat Comisiei Europene, în noiembrie 2025, demersurile făcute pentru rezolvarea jalonului 215 privind pensiile speciale și acum rămâne de văzut cum va interpreta Comisia Europeană îndeplinirea sau nu a jalonului 215 de către România.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro