„Jurnalismul este practic ilegal acum în Rusia”. Mărturiile ziariștilor care au fugit de represiunea lui Putin
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dozhd TV era ultimul canal de televiziune independent din Rusia când a fost închis pe 1 martie de Vladimir Putin pentru relatările sale despre războiul din Ucraina. Dar după ce jurnaliștii au primit „amenințări credibile” că poliția urmează să le percheziționeze sediu, ei au părăsit țara și s-au mutat la Istanbul, relatează The Guardian.
„Pur și simplu nu există niciun plan în acest moment. Cu toții încercăm doar să ne dăm seama ce să facem cu viața noastră”, a spus Maria Borzunova, fostă prezentatoare de știri și corespondentă la Dozhd.
Închiderea Dozhd a făcut parte dintr-un atac fără precedent asupra libertății de exprimare în Rusia, ca urmare a invaziei Ucrainei. Aproape toate instituțiile mass-media independente în limba rusă, inclusiv site-ul de știri Meduza și postul de radio de Ecoul Moscovei, cu o lungă prezență în spațiul media din Rusia, au fost blocate sau închise. Facebook, Instagram și Twitter au fost interzise și accesul la posturi de știri străine, inclusiv BBC, Deutsche Welle și Radio Europa Liberă a fost restricționat.
Rusia a adoptat, de asemenea, o lege care pedepsește răspândirea de informații „false” despre războiul Kremlinului din Ucraina cu până la 15 ani de închisoare. Autoritățile ruse au interzis folosirea termenilor „război” sau „invazie” și insistă pentru „operațiune militară specială”.
„Ne-am dorit foarte mult să continuăm să lucrăm chiar și după ce am fost scoși de pe piață”, a spus Sonia Groysman, care a fost editor video la Dozhd.
Cel puțin 150 de jurnalişti ruși, inclusiv cea mai mare parte a echipei de la Dozhd, au fugit din Rusia ca urmare a represiunii demarata de Vladimir Putin. „Odată ce am auzit de posibilitatea unor percheziții, am știut că trebuie să ieșim. Era finalul”, a spus Groysman.
Istanbul a devenit o destinație populară, având în vedere lipsa de opțiuni alternative în vest, după ce țările și-au închis spațiul aerian companiilor aeriene ruse care, la rândul lor, au anulat zborurile internaționale.
Unele redacții, precum ultimul mare ziar independent, Novaia Gazeta, au încercat să rămână în viață spunându-le cititorilor că trebuie se autocenzurează în timp ce acoperă războiul. Altele, precum Meduza și Moscow Times, și-au mutat toate birourile în afara țării. Pentru Dozhd, ambele variante par imposibile.
„Era clar că nu ne putem face munca cinstit cu noua lege”, a spus Borzunova. „Și din moment ce suntem un canal de televiziune, care are nevoie de studiouri și echipamente adecvate, nu am putea pur și simplu să mergem în subteran sau să ne mutăm în străinătate. Nu era altă opțiune decât să închidem.”
Istanbul este doar prima oprire pentru Dozhd. Mulți jurnaliști plănuiesc plece la Tbilisi, care devine rapid un alt refugiu preferat pentru ruși.
„Nu poți câștiga împotriva sistemului”
Jurnaliștii din Rusia se confruntau deja, înainte de război, cu o gamă complexă de tactici represive din partea statului, inclusiv o lege instituită anul trecut care eticheta multe organizații media independente drept „agenți străini” sau chiar mai rău „indezirabili”. Acesta din urmă impune, în esență, sancțiuni asupra instituțiilor media care le bloca activitatea în Rusia.
Pentru Groysman, ultimele evenimente de la Dozhd i-au părut ciudat de familiare. Anterior, a fost jurnalist pentru publicația de investigații Proekt, care a fost catalogată drept o organizație „indezirabilă”. Ea a fost desemnată personal „agent străin”. La scurt timp, Proekt a fost închis, iar poliția a percheziționat apartamentele unora dintre angajați.
„În primele ore după ce Dozhd a fost blocat, am simțit o val de adrenalină prin birou. Nimeni nu a vrut să renunțe, dar în adâncul meu, știam că s-a terminat, nu poți câștiga împotriva sistemului”, a spus Groysman.
De multă vreme, jurnaliştii ruşi au încercat să continue să relatează în ciuda opoziției autorităţile. Cu toate acestea, războiul pare să fi ucis orice jurnalism independent.
„Spre sfârșitul anului trecut, cea mai mare parte a presei independente a fost etichetată drept agenți străinia, dar încă puteai să-i accesezi”, a spus Aleksandr Gorbaciov, jurnalist, regizor și editor pentru site-ul independent Holod, care s-a mutat și el la Istanbul. „Puteai să citești Meduza, să urmărești Dozhd, Mediazona sau BBC. Evident, nu era o situație grozavă, dar era o situație suportabilă dacă vrei să faci jurnalism de calitate”.
„De când a început războiul, totul a devenit imposibil. După legea care incriminează „știrile false”, jurnalismul este practic ilegal în Rusia acum, pur și simplu”, subliniază Gorbaciov.
Gorbaciov și soția sa, jurnalist la BBC, au început să facă planuri de plecare din Rusia de îndată ce Putin a anunțat invazia. „A fost evident chiar din acel moment că viețile noastre nu vor mai fi niciodată la fel”, a spus el.
Jurnaliștii care lucrează din străinătate se confruntă acum cu provocarea de a relata despre viața din interiorul Rusiei, în special despre protestel sau alte povești sensibile, fără a fi prezenți acolo.
„Nu știm cum se va desfășura jurnalismul în Rusia, dar atâta timp cât internetul este deschis și oamenii pot folosi rețele private virtuale (VPN), vom obține informații”, a spus Gorbaciov. „Dacă opresc complet internetul, atunci sunt izolat de mama și frații mei și de oamenii din Rusia. Este greu de imaginat asta. Suntem pe un teritoriu neexplorat. Se pare că această nebunie nu poate dura mult, dar, în același timp, ar putea dura ani.”
„Eu numesc munca mea contra-propaganda”
Rusia a luat deja măsuri pentru a se izola de internetul global, în special odată cu introducerea unei legi a internetului „suveran” în 2019, care a extins controlul de stat asupra internetului. Unii observatori se tem că războiul va contribui la trecerea Kremlinului către un internet restrictiv, blocat, precum cel din China.
Însă nu toți jurnaliștii sunt la fel de pesimiști despre viitorul lor. „Nu cred că munca mea a fost vreodată mai importantă”, a spus Ilya Shepelin, un alt fost jurnalist Dozhd care se afla în vacanță la Tbilisi când a început invazia și a decis să rămână în capitala Georgiei.
Obiectivul său de viitor este să lupte împotriva mesajelor oficiale ale guvernului rus despre invazia în Ucraina.
„Nu sunt sigur că mai sunt jurnalist, în sensul tradițional. Eu numesc munca mea contra-propaganda”, a spus Shepelin, care a lansat o emisiune pe YouTube la începutul acestei luni. „La un moment dat, rușii se vor trezi cu faptul că frigiderele lor sunt goale, indiferent de ceea ce le spune televizorul. Va fi un moment în care își vor da seama că Kremlinul a mințit despre acest război tot timpul. Și aici intrăm noi, gata să spunem adevărul.”
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina
