Război în Ucraina, ziua 23 | Forțele ruse au ajuns în centrul Mariupolului. Primul bilanț al atacului asupra teatrului din oraș. Moscova anunță progrese în negocieri, Kievul își menține poziția

În cursul zilei de vineri, 18 martie, 9.145 de persoane au fost evacuate prin coridoare umanitare, dintre care aproape 5.000 au plecat din orașul sudic Mariupol, potrivit directorului adjunct al Biroului Președintelui Ucrainei, Kirilo Timoșenko, citat de Ukrainskaia Pravda.

”9.145 de persoane au fost evacuate prin coridoare umanitare. 4.972 de locuitori din Mariupol, dintre care 1.124 copii, au plecat la Zaporojie. 500 de persoane au fost luate cu autobuzele care au sosit în Berdiansk din Zaporojie. 4.173 de persoane au fost evacuate din regiunea Sumî”, a anunțat oficialul ucrainean într-o postare pe Telegram.

Totodată, a fost livrat combustibil la Berdiansk pentru alimentarea vehiculelor personale ale locuitorilor din Mariupol care se deplasează de-a lungul coridorului umanitar.

De asemenea, ONU a anunțat că împreună cu partenerii săi a dus, vineri, primul convoi umanitar în Sumî, în nord-estul țării, relatează CNN.

„Cele 130 de tone metrice de ajutor esențial includ consumabile medicale, apă îmbuteliată, mâncăruri gata de consumat și conserve care vor ajuta direct aproximativ 35.000 de oameni. Pe lângă aceste articole, convoiul a adus și echipamente pentru repararea sistemelor de apă pentru a ajuta 50.000 de oameni”, a declarat vineri coordonatorul ONU de criză pentru Ucraina, Amin Awad.

„Contăm pe cooperarea continuă a tuturor părților, pentru că ONU și partenerii umanitari își intensifică operațiunea de ajutor pentru a răspunde la criza umanitară gravă cauzată de acest război. Suntem aici pentru a-i ajuta cei mai vulnerabili civili prinși în lupte, oriunde sunt în Ucraina. Avem nevoie de acces umanitar nestingherit și susținut pentru a face acest lucru”, a adăugat Awad.

Ajutoarele umanitare au fost furnizate de Programul Alimentar Mondial, Agenţia ONU pentru Refugiaţi, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi UNICEF, precum şi ONG-ul People in Need.

Armata rusă construiește berme de pământ în jurul echipamentului său militar la nord-vest de capitala ucraineană, potrivit imaginilor din satelit publicate de Maxar Technologies, relatează CNN.

În imagini se pot vedea baricadele ridicate în jurul echipamentului militar rusesc de lângă Ozera și Baza Aeriană Antonov.

De asemenea, echipamente militare rusești și berme constuite în jurul lor au fost observate în satele Zdvîjivka și Beresteanka.

More pieces of evidence suggest Russia is shifting its tactics towards a long-term static war.
New Maxar pics show fresh Russian fortification works northwest of Kyiv between Hostomel and Ozera.
Good luck sustaining defense in a hostile terrain amid acute resource shortage. pic.twitter.com/Cu5v68IYqi

— Illia Ponomarenko 🇺🇦 (@IAPonomarenko) March 18, 2022

Mai multe detalii: Armata rusă ridică baricade de pământ în jurul echipamentului militar, la nord-vest de Kiev

Uniunea Europeană are în vedere crearea unui fond de solidaritate pentru Ucraina, care să ajute la furnizarea de servicii de bază în această țară și să răspundă nevoilor imediate ale cetățenilor, a declarat vineri președintele Consiliului European, Charles Michel, citat de The Guardian.

„Fondul va oferi lichidități pentru sprijinirea continuă autorităților și, pe termen lung, va servi drept coloană vertebrală pentru reconstrucția unei Ucraine libere și democratice odată ce ostilitățile încetează”, a declarat șeful Consiliului European.

Crearea fondului ar urma să fie discutată la un summit al liderilor UE de săptămâna viitoare, după cum a declarat un oficial UE pentru Reuters.

Forțele ucrainene precizează că cele două rute principale folosite de trupele ruse pentru atacarea Kievului au fost blocate, relatează CNN.

Potrivit generalul de brigadă Oleksandr Hruzevici, șef adjunct al Statului Major al Comandamentului Forțelor Terestre ale Ucrainei, forțele ruse de pe ambele maluri ale râului Nipru, care străbate capitala ucraineană de la nord la sud, au fost oprite.

„Încă de astăzi, inamicul a fost oprit la o distanță de aproape 70 de kilometri de partea dreaptă a orașului, ceea ce face imposibilă deschiderea focului, cu excepția tirurilor de rachetă. Pe partea stângă, avansul a fost, de asemenea, oprit. Inamicul trage cinic în infrastructura noastră. Dar principalele căi de atac sunt blocate”, a declarat, vineri, oficialul.

Oleksandr Hruzevici a adăugat că forțele ruse au abandonat acțiunile ofensive în jurul cartierului Brovarî, la nord-est de Kiev, și în jurul Borispil, la sud-est, în timp ce armata ucraineană a creat două linii de apărare pentru a proteja capitala și „lucrează acum la întărirea unei a treia linii de apărare mai îndepărtată”.

Referindu-se la amenințarea reprezentată de rachetele de croazieră, generalul de brigadă a spus că un sistem de apărare antiaeriană este încă în funcțiune în jurul Kievului, dar a recunoscut că rachetele interceptate deasupra orașului reprezintă încă o amenințare.

Vineri dimineață, patru rachete de croazieră trase din avioane de război de deasupra Mării Neagre au lovit o fabrică de piese pentru aeronave din orașul Liov din vestul țării. Alte două rachete au fost interceptate de sistemele de apărare aeriană înainte să-și atingă ținta.

Invazia Ucrainei de către Rusia va împinge peste 40 de milioane de oameni către sărăcia extremă prin creșteri ale prețurilor la alimente și energie, potrivit Centrului pentru Dezvoltare Globală (CGD), un think tank din Washington, notează The Guardian.

Potrivit unei analize a CGD, de la începutul războiului, prețurile mărfurilor alimentare au crescut peste nivelurile înregistrate în 2007 și 2010.

Creșterea prețurilor din 2007 ar fi împins până la 155 de milioane de oameni înspre sărăcia extremă, potrivit cercetărilor Băncii Mondiale, în timp ce studii separate arată că episodul din 2010 a dus 44 de milioane către sărăcia extremă, precizează sursa citată.

Ucraina și Rusia totalizează mai mult de un sfert din exporturile mondiale de grâu.

Noile date anunțate de ONU reprezintă un salt mare față de ultima estimare a Organizației care indica 1,85 milioane de ucraineni strămutați de la începutul războiului, relatează The Guardian.

De asemenea, numărul persoanelor strămutate pe teritorul Ucrainei de la începutul războiului este de aproape două ori mai mare decât al celor care au părăsit țara. 3,3 milioane de ucraineni au plecat până acum din calea războiului, ajungând în special în state vecine din Uniunea Europeană.

În total, 6,48 de milioane de ucraineni au fost strămutați în interiorul Ucrainei, potrivit datelor obținute de Organizația Internațională pentru Migrație, agenție a ONU, care a efectuat un sondaj între 9 și 16 martie.

”Cele mai multe dintre persoanele strămutate se adăpostesc alături de familie în subsoluri ale unor locuințe private sau garaje subterane.

Din ce în ce mai muți oameni ajung în adăposturi colective – clădiri publice precum școli, biserici, săli de sport și săli de concert – unde, pe lângă condițiile de supraaglomerare, se confruntă cu resurse limitate de apă și electricitate și (…) unde există riscul de violență sexuală, de transmitere a COVID și de apariție a altor focare de boli infecțioase”, precizează Centrul Internațional de Monitorizare a Deplasărilor din cadrul Consiliului Norvegian pentru Refugiați.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va interveni miercuri în direct prin videoconferință în cadrul unei ședințe a deputaților francezi, a anunțat vineri președinția Adunării Naționale într-un comunicat de presă citat de Le Figaro.

„Situația de război care afectează poporul ucrainean privește toate popoarele Europei și adunările lor parlamentare”, se menționează în comunicatul citat.

Președintele Ucrainei s-a mai adresat până acum deputaților europeni, pe 1 martie, după care a intervenit cu mesaje video în Parlamentul Canadei, în Congresul SUA și în Bundestag-ul german. Duminică, 20 martie, liderul de la Kiev se va adresa Parlamentului israelian.

Cel puțin o persoană a fost rănită grav în bombardamentul care a vizat teatrul din Mariupol, a anunțat, vineri, consiliul municipal, care precizează că din datele care există până acum, nicio persoană nu a decedat, relatează AFP, citată de Agerpres.

”Conform informaţiilor preliminare, nu există morţi. Există însă informaţii despre o persoană foarte grav rănită. În măsura în care este posibil, degajarea resturilor va continua şi informaţiile despre victime vor fi completate”, au anunțat autoritățle locale într-o postare pe Telegram.

„Până la o mie de persoane” se ascundeau în teatrul din oraș în momentul atacului, fiind vorba mai ales de ”femei, copii și vârstnici”, au mai transmis reprezentanții consiliului municipal.

Ucraina acuză Rusia că a atacat ”cu bună ştiinţă” teatrul folosit ca adăpost de civili, deși în două părți ale clădirii era scris vizibil pe asfalt cuvântul ”copii”.

Anterior anunțului autorităților locale, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat că peste 130 de persoane au fost salvate de sub ruine, dar sute de oameni sunt captivi încă sub dărâmături.

Președintele american Joe Biden „a descris implicațiile și consecințele în cazul în care China oferă sprijin material Rusiei” în contextul războiului din Ucraina, în cadrul unui apel telefonic de aproape două ore, cu liderul chinez Xi Jinping, anunță Casa Albă, citată de CNN.

În același timp, liderul de la Washington și-a reafirmat ”sprijinul pentru o soluție diplomatică a crizei”.

”Conversația s-a concentrat pe invazia rusă neprovocată în Ucraina. Președintele Biden a subliniat punctele de vedere ale Statelor Unite și ale aliaților și partenerilor noștri cu privire la această criză. Președintele Biden a detaliat eforturile noastre de a preveni și apoi de a răspunde invaziei, inclusiv prin impunerea de costuri Rusiei. El a descris implicațiile și consecințele în cazul în care China oferă sprijin material Rusiei în timp ce aceasta conduce atacuri brutale împotriva orașelor și civililor ucraineni”, a transmis Casa Albă după convorbirea celor doi lideri.

Totodată, președintele american ”a reiterat că politica SUA cu privire la Taiwan nu s-a schimbat și a subliniat că Statele Unite continuă să se opună oricăror modificări unilaterale ale status quo-ului”.

Mai multe informații: Joe Biden l-a avertizat pe Xi Jinping asupra „consecințelor” în cazul în care China va oferi sprijin material Rusiei

Președintele francez Emmanuel Macron i-a spus vineri, în cadrul unei discuţii telefonice, președintelui rus Vladimir Putin că este foarte îngrijorat de situația din Mariupol, orașul ucrainean care a fost lovit de bombardamente constante în ultimele zile, potrivit unui comunicat transmis de Palatul Elysée, scrie CNN.

Liderul francez a cerut, potrivit aceleași surse, ”oprirea asediului şi acces umanitar” în orașul din sudul Ucrainei, precum și ”respectarea imediată a unui armistiţiu” în țara condusă de Vlodimir Zelenski.

„Președintele (n.r Emmanuel Macron) a adus din nou în discuție deteriorarea situației din Ucraina, atacurile neîncetate care lovesc civili și nerespectarea dreptului umanitar, în timp ce negocierile dintre delegația rusă și ucraineană nu înregistrează deocamdată niciun progres”, a mai transmis biroul președintelui francez.

În urma discuțiilor celor doi lideri, o reacție a venit și din partea Kremlinului.

În cadrul discuţiei cu Macron, Vladimir Putin „a atras atenţia asupra numeroaselor crime de război comise zilnic de forţele de securitate şi de naţionaliştii ucraineni”, a precizat Kremlinul într-un comunicat.

Putin a invocat „în special atacurile masive cu rachete şi cu artilerie asupra oraşelor din Donbas”, estul rusofon al Ucrainei parţial controlat de separatişti proruşi susţinuţi de Moscova.

Mai multe informații: Vladimir Putin a acuzat Ucraina de ”numeroase crime de război”, într-o convorbire cu Emmanuel Macron

Șeful delegației ucrainene de negocieri Mykhailo Podoliak afirmă că poziția Kievului este aceeași în discuțiile cu reprezentanții Rusiei. Precizarea sa vine în contextul în care negociatorul rus Vladimir Medinski a declarat că negocierile dintre cele două părți înregistrează progrese, relatează BBC.

„Starea negocierii. Declarațiile părții ruse sunt doar pozițiile lor. Toate declarațiile sunt menite, printre altele, să provoace tensiuni în mass-media. Pozițiile noastre sunt neschimbate. Încetarea focului, retragerea trupelor și garanții puternice de securitate cu formule concrete”, a scris Podoliak pe Twitter.

Negotiation status. The statements of the Russian side are only their requesting positions. All statements are intended, inter alia, to provoke tension in the media. Our positions are unchanged. Ceasefire, withdrawal of troops & strong security guarantees with concrete formulas.

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) March 18, 2022

Anterior, negociatorul rus anunțase că Moscova și Kievul sunt „la jumătatea drumului” către un acord asupra problemei demilitarizării Ucrainei și că punctele de vedere sunt „mai apropiate” în privința neutralității Ucrainei și a renunțării la intenția de a adera la NATO.

Jurnalista Victoria Roșchina, de la publicația online Hromadske, ar fi ținută captivă de forțele ruse după ce ar fi fost reținută de FSB, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei, în jurul datei de 15 martie, relatează The Guardian, citând un anunț al Hromadske.

„Jurnalista noastră Victoria Roșchina este ținută captivă de ocupanții ruși. Ea a raportat din punctele fierbinți din estul și sudul Ucrainei de la începutul războiului ruso-ucrainean. Pe 12 martie, nu am putut să o contactăm pe Victoria.

După cum am aflat de la martori, în acel moment jurnalista se afla în Berdianskul ocupat temporar. Pe 16 martie, am aflat că cu o zi înainte (probabil 15 martie), Victoria Roșchina a fost reținută de FSB-ul rus. În prezent, nu știm unde se află.

Facem apel la comunitatea ucraineană și internațională să ne ajute să găsim și să o eliberăm pe Victoria Roșchina, jurnalist Hromadske”, au transmis reprezentanții publicației online.

Mai multe detalii: Un radio online din Ucraina anunță că o jurnalistă a postului e prizoniera rușilor: „Solicităm intervenția comunității internaționale”

În convorbirea telefonică purtată cu omologul său american, liderul chinez a reiterat apelurile la dialog pentru rezolvarea războiului dintre Rusia și Ucraina și a avertizat că sancțiunile economice împotriva Rusiei ar putea afecta economia globală, notează presa de stat din China, citată de New York Times.

De asemenea, Xi Jinping a spus că pe lângă discuțiile directe dintre reprezentanții Rusiei și Ucrainei, SUA și NATO ar trebui să se întâlnească cu Rusia pentru a aborda „preocupările de securitate atât ale Rusiei, cât și ale Ucrainei”.

Casa Albă încă nu a transmis informații despre discuția dintre Joe Biden și Xi Jinping.

Moscova și Kievul sunt „la jumătatea drumului” către un acord asupra problemei demilitarizării Ucrainei, spune negociatorul rus Vladimir Medinski, adăugând că punctele de vedere sunt „mai apropiate” în privința neutralității Ucrainei și a renunțării la intenția de a adera la NATO, relatează BBC.

Echipele de negociere au discutat despre garanții de securitate în cazul în care Ucraina nu mai încearcă să se alăture Alianței Nord-Atlantice, notează agenția de știri rusă Interfax, citându-l pe Medinski.

Într-o discuție de joi cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, liderul rus, Vladimir Putin, a vorbit despre cerințele precise ale Moscovei pentru a ajunge la un acord de pace cu Kievul.

Una dintre ele este aceea că Ucraina ar trebui să accepte statutul de neutralitate și să nu solicite aderarea la NATO. De asemenea, Rusia vrea ca țara vecină să treacă printr-un proces de dezarmare pentru a se asigura că nu reprezintă o amenințare. Moscova dorește și o protecție pentru limba rusă în Ucraina.

Mai multe detalii: Rusia spune că negocierile dintre Moscova și Kiev au făcut progrese

Confruntările dintre forțele ruse și cele ucrainene au ajuns în centrul orașului Mariupol din sudul țării, port la Marea Azov, a anunțat vineri primarul Vadim Boichenko, potrivit BBC.

”Da, au fost foarte activi astăzi. Luptele cu tancuri și mitraliere continuă. Toată lumea se ascunde în buncăre”, a declarat edilul.

Boichenko adaugă că peste 80% dintre clădirile rezidențiale sunt fie deteriorate, fie distruse, iar 30% dintre ele nu mai pot fi restaurate.

„Nu a mai rămas nimic din centrul orașului. Nu există nicio bucată de pământ din oraș care să nu poarte semnele războiului”, a mai spus primarul din Mariupol, precizând că operațiunea de salvare a civililor prinși sub ruinele teatrului bombardat în urmă cu două zile continuă, fără a oferi vreo estimare în privința numărului victimelor.

„În ciuda bombardamentelor, în ciuda tuturor dificultăților, vom continua eforturile de salvare”, a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, despre teatrul din Mariupol, care a fost ținta unui atac, adăugând că „sute de oameni sunt încă sub dărâmături”, relatează The Guardian.

În cel mai recent mesaj video transmis către cetățeni, liderul de la Kiev a promis că rușii vor plăti pentru „miile de inimi oprite de acest război” din Ucraina.

Zelenski a acuzat forțele ruse că „fac totul posibilul pentru a împiedica” pătrunderea transporturilor umanitare în orașul asediat Mariupol, din sudul Ucrainei.

Peste 35.000 de civili au reușit să fugă din Mariupol, a mai precizat președintele ucrainean, și peste 130 de oameni au fost scoși de sub ruinele teatrului din oraș în al cărui buncăr s-au adăpostit de bombardamente.

Vineri, în cel mai recent mesaj video adresat națiunii sale, președintele ucrainean Vladimir Zelenski a spus că a vorbit cu șefa Comisiei UE, Ursula von der Leyen, și că se așteaptă la progrese rapide în prelucrarea cererii Ucrainei de aderare la blocul comunitar, relatează BBC.

Zelenski a precizat că Ursula von der Leyen „a promis că va face tot posibilul pentru a grăbi aderarea Ucrainei la UE”.

„Vom deveni un membru cu drepturi depline al UE”, a adăugat liderul de la Kiev.

„Procesele birocratice care durează în mod normal ani de zile vor fi accelerate și reduse cu multe luni și săptămâni”, a arătat Zelenski.

Acesta anunțase anterior, în cursul zilei, prin intermediul unui mesaj publicat pe Twitter, că a avut o discuție cu șefa Executivului comunitar.

Letonia, Estonia şi Lituania au expulzat în total zece diplomaţi ruşi, au anunţat, vineri, Ministerele de Externe ale celor trei ţări baltice, potrivit Reuters.

Lituania a expulzat patru diplomaţi, în timp ce Letonia şi Estonia au expulzat câte trei.

„Toate expulzările neîntemeiate ale diplomaților ruși vor primi un răspuns adecvat”, a anunțat Maria Zakharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe.

Reprezentanții ruși au fost expulzaţi într-o mişcare coordonată, din cauza ”activităţilor care sunt contrare statutului lor diplomatic şi ţinând cont de agresiunea rusă în desfăşurare din Ucraina”, a scris, într-un mesaj publicat pe Twitter, ministrul leton de Externe leton, Edgars Rinkevics.

#Latvia expells three Russian Embassy employees in connection with activities that are contrary to their diplomatic status and taking into account ongoing Russian aggression in #Ukraine. The decision has been coordinated with #Lithuania and #Estonia

— Edgars Rinkēvičs (@edgarsrinkevics) March 18, 2022

Ministerul eston de Externe a precizat, într-un comunicat de presă, că a expulzat diplomaţii ruşi pentru că ”au subminat în mod direct şi activ securitatea Estoniei şi au răspândit propagandă care justifică acţiunea militară a Rusiei”.

Lituania a anunțat că expulzările sale au fost făcute ”în solidaritate cu Ucraina”.

Guvernatorul Oleksandr Pavliuk a anunțat vineri că localități precum Slavutych, Makariv, Dymir și Ivankiv, toate situate nu departe de Kiev, au rămas fără apă, gaz, electricitate și comunicații, potrivit publicației Pravda Ucrainska.

„Orașul Slavutych este complet izolat. Este nevoie de alimente și medicamente”, a declarat guvernatorul regiunii Kiev.

Potrivit acestuia, în districtul Vyshhorod se înregistrează o catastrofă umanitară, locuitorii din orașele ocupate Ivankiv, Dymerska and Polissya rămânând fără linii de comunicare, electricitate, alimente și medicamente.

Evacuarea oamenilor din Dymer, alt oraș ocupat de forțele ruse, continuă, a precizat acesta.

În satul Makariv din districtul Bucha nu există apă, gaz, electricitate și nici linii de comunicare. Deși se află încă sub controlul Forțelor Armate ucrainene, localitatea este în permanență sub tirul trupelor ruse.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că bombardamentele rusești împiedică autoritățile din orașul asediat Mariupol, situat în sudul țării, să stabilească în mod eficient coridoare umanitare, informează BBC.

Armata rusă spune că luptele au ajuns în centrul orașului, unde mii de oameni au rămas blocați.

În cea mai recent mesaj video adresat națiunii, Zelenski a afirmat că sute de oameni sunt încă prinși sub dărâmăturile teatrului din Mariupol, care a fost bombardat joi.

Liderul de la Kiev a mai spus că livrările occidentale de arme către Ucraina se derulează prea încet.

„Reamintim din nou anumitor lideri occidentali că va fi o înfrângere morală pentru ei… dacă Ucraina nu primește armament modern”, a adăugat Zelenski.

Apelul video securizat al președintelui american Joe Biden cu omologul său chinez, Xi Jinping, s-a încheiat, a anunțat un oficial al Casei Albe, potrivit CNN.

Discuția telefonică dintre cei doi oficiali s-a terminat la ora 16:53, potrivit Casei Albe. Convorbirea, prima dintre Biden și Xi din noiembrie 2021 până în prezent, a durat o oră și cincizeci de minute.

Casa Albă nu a publicat încă nicio informație despre ce anume au discutat Biden și Xi, dar SUA au anunțat în prealabil că președintele american va îndemna China să nu furnizeze Rusiei echipament militar pentru războiul său din Ucraina.

Potrivit postului chinez de stat CCTV, Xi i-a spus lui Biden că „SUA și China au responsabilitatea de a colabora pentru menținerea păcii”. „Conflictul și confruntarea nu sunt în interesul nimănui”, i-ar mai fi spus președintele chinez liderului american.

Biroul pentru drepturile omului al ONU (OHCHR) a anunțat vineri că cel puțin 816 civili au fost uciși în Ucraina, iar alți 1.333 răniți, până pe data de 17 martie, informează Reuters.

Printre cei uciși se numără 152 de bărbați, 116 femei, șapte fete și 16 băieți, precum și 36 de copii. Alți 489 de adulți, al căror sex încă nu este cunoscut, și-au pierdut viața din cauza lupterlor, a precizat agenția ONU.

Majoritatea victimelor au fost produse de arme explozive, cum ar fi obuze de artilerie grea și sisteme de rachete cu lansatoare multiple, precum și de rachete și atacuri aeriene, potrivit OHCHR.

Bilanțul real al civililor ucraineni uciși de la începutul războiului este, cel mai probabil, considerabil mai mare, pentru că agenția ONU, care are o misiune de monitorizare în Ucraina, nu a putut încă să verifice încă rapoartele privind victimele din orașele bombardate masiv, precum Mariupolul.

Procurorul-șef european, Laura Codruța Kovesi, și procurorul european Juraj Novocky au mers, vineri, în Ucraina, unde s-au întâlnit cu procurorul general Iryna Venediktova.

În urma discuțiilor dintre oficialii europeni și procurorul general ucrainean, s-a stabilit un mecanism de cooperare pentru a proteja interesele financiare ale UE și ale Ucrainei, prin demararea de anchete și urmăriri penale.

De asemenea, vor fi aduși în fața justiției „fără întârzieri nejustificate toți suspecții sau cei acuzați de infracțiuni împotriva bugetului UE”, potrivit unui comunicat al Parchetului European.

Mai multe detalii: Laura Kovesi, în Ucraina. Discuția avută de șeful Parchetului European cu procurorii ucraineni

Conflictele și confruntările, cum ar fi evenimentele care se desfășoară în prezent în Ucraina, nu sunt în interesul nimănui, i-a spus președintele chinez Xi Jinping în timpul apelului video de vineri omologului său american Joe Biden, potrivit presei de stat din China, preluată de CNN și BBC.

„Relațiile internaționale nu pot ajunge la stadiul de ostilități militare. Conflictele și confruntările nu sunt în interesul nimănui”, a anunțat postul chinez de stat CCTV că Xi i-ar fi spus lui Biden.

„Criza din Ucraina este ceva ce nu ne dorim să vedem. Pacea și securitatea sunt cele mai de preț comori ale comunității internaționale”, a adăugat președintele chinez.

Xi i-ar fi spus, de asemenea, lui Biden că SUA trebuie să-și asume responsabilitățile internaționale și să depună eforturi pentru pacea mondială.

Momentan, Casa Albă nu a anunțat propria versiune a discuției dintre cei doi lideri.

Convorbirea de vineri a fost prima pe care Biden și Xi au avut-o în ultimele luni.

Televiziunea de stat din Rusia a întrerupt brusc discursul pe care Vladimir Putin îl ținea pe stadionul Luzhniki din Moscova în fața mulțimii, chiar în timp ce președintele rus se afla la mijlocul unei propoziții, și a început să difuzeze un cântec patriotic, relatează BBC și The Guardian.

Liderul de la Kremlin saluta cea de-a opta aniversare a anexării Crimeei de către Rusia, în timp e în jurul său se auzeau cântece și țipete de fervoare patriotică.

Doar că, în timp ce vorbea, transmisia TV a schimbat cadrul și l-a „tăiat” pe Putin în mod neașteptat, începând să difuzeze alte imagini de pe stadion.

Transmission of Putins speech suddenly cuts. Funny business with Russian TV. Kremlin cant help itself. pic.twitter.com/VrT9SMOonO

— Kevin Rothrock (@KevinRothrock) March 18, 2022

Un spectator a spus că Putin și-a terminat discursul și a părăsit scena, potrivit Reuters.

А вот как Путин покидал сцену — на трансляции этого не показали. pic.twitter.com/uy0KU410rc

— Georgia 🇬🇪 (@ninosha777) March 18, 2022

Agenția rusă de presă RIA a scris că purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat ulterior că discursul președintelui rus a fost întrerupt din cauza unei „defecțiuni tehnice a serverului”.

Papa Francisc a declarat vineri că războiul din Ucraina este ”un abuz pervers de putere”, comis din interese partizane, care a condamnat la violenţă oameni nevinovaţi, relatează agenția Reuters, preluată de Agerpres.

Suveranul Pontif nu a numit explicit Rusia, dar a folosit sintagme precum „agresiune armată inacceptabilă” pentru a transmite mesajul implicit împotriva Moscovei.

„Această tragedie a războiului care are loc în inima Europei ne-a înmărmurit”, a spus Francisc, adăugând că puţini şi-ar fi imagine scene similare cu cele două războaie mondiale din secolul al XX-lea.

„Încă o dată, omenirea este ameninţată de un abuz pervers de putere şi de interese partizane care condamnă oameni fără apărare să sufere toate formele de violenţă brutală”, a afirmat Suveranul Pontif.

Sângele și lacrimile copiilor, suferința femeilor și bărbaților care își apără pământul sau fug de bombardamente ne zguduie conștiința. Papa Francisc:

Papa a condamnat războiul din Ucraina într-un mesaj adresat unei conferinţe a Bisericii Catolice organizate în capitala slovacă Bratislava. Slovacia este vecină cu Ucraina şi şi-a deschis frontierele pentru refugiaţi.

Rusia afirmă că atacul împotriva Ucrainei este o „operaţiune militară specială”, al cărei obiectiv nu este să ocupe teritorii, ci să „demilitarizeze” şi să „denazifice” ţara vecină.

Francisc respinsese deja termenii respectivi, afirmând că nu poate fi vorba „doar de o operaţiune militară”, ci de un război care a dezlănţuit „râuri de sânge şi lacrimi”.

Miercuri, Papa a discutat printr-un apel video cu Patriarhul Kiril al Bisericii Ortodoxe Ruse, un aliat al președintelui rus Vladimir Putin.

Kirill, în vârstă de 75 de ani, a apărat acțiunile Moscovei în Ucraina și vede războiul ca un bastion împotriva unui Occident pe care îl consideră decadent, în special în privința acceptării homosexualității.

Vaticanul a transmis că Papa Francisc i-a spus lui Kirill: „Cei care plătesc prețul războiului sunt oamenii, soldații ruși și persoaneme care sunt bombardate și mor”.

Apelul video securizat al președintelui american Joe Biden cu omologul său chinez Xi Jinping a început la ora 9:03 a.m. ET, a anunțat un oficial de la Casa Albă, potrivit CNN.

Postul chinez de stat CCTV a relatat, de asemenea, că discuția dintre cei doi lideri mondiali este în desfășurare.

Un miting proKremlin care marchează cea de-a opta aniversare de la anexarea Crimeei de către Rusia, care a avut loc în 2014, are loc vineri pe stadionul Luzhniki din Moscova, relatează The Guardian.

O mulțime uriașă s-a adunat pe stadionul din Moscova, acolo unde și-a făcut apariția și președintele rus Vladimir Putin. Liderul de la Kremlin a ținut un discurs în fața a aproximativ 200.000 de oameni, după cum susține presa din Rusia (100.000 de persoane pe stadion și încă 100.000 în afara arenei).

Conform agenției ruse de stat TASS, liderul de la Kremlin a spus că scopul “operațiunii militare speciale” din Ucraina este “de a salva oamenii de la genocid”.

“Oamenii din Crimeea și cei din Sevastopol au făcut lucruri corecte când au pus bariere în calea nazismului. Cei care trăiesc în Donbas nu sunt de acord cu aceste lucruri, iar operațiuni de pedepsire au avut loc împotriva lor. Au fost atacați în continuu, iar noi numim acest lucru genocid. Pentru a-i scăpa de această suferință, a fost motivația noastră și principalul motiv al operațiunii din Donbas”, a afirmat Vladimir Putin.

Putin arrives to the pro-Russian gathering in Luzhniki. The starts talking but the broadcast is weirdly cut half-sentence.
Z’s are everywhere. pic.twitter.com/wXRFcV1Tmj

— Mary Ilyushina (@maryilyushina) March 18, 2022

Reuters și alte instituții media au raportat că asupra angajaților din sectoarele de stat s-au făcut presiuni pentru a participa la acest eveniment.

Moscows Luzhniki stadium, which hosted the World Cup final in 2018, is packed out for a pro-war rally on the anniversary of Russias Crimea annexation.

Lots of reports of state employees being bussed in. Theyre watching a video with Ukrainian flags being thrown to the ground pic.twitter.com/fIKEzD5WnV

— max seddon (@maxseddon) March 18, 2022

A Pro-Kremlin rally to mark the 8th anniversary of Russias annexation of Crimea is about to take place at the Luzhniki stadium in Moscow. Reuters and others have reported that state employees have been pressured to attend the event pic.twitter.com/rAtYA78Hxq

— Pjotr Sauer (@PjotrSauer) March 18, 2022

Huge crowd gathered at Luzhniki stadium in Moscow to attend “Crimean Spring” event where Putin is expected to speak today. Multiple reports of students and workers of state enterprises bussed in. Baza reported that any symbols “representing Ukraine and the West” are banned. pic.twitter.com/H2HnCL51qH

— Mary Ilyushina (@maryilyushina) March 18, 2022

The vast majority of the crowds- gathering at Luzhniki Stadium – are being paid. This advert is offering 300 RUB. I’ve seen reports of payments up to 1,400 RUB. Apparently most senior Kremlin figures won’t be attending for ‘feat of terrorist attack’ pic.twitter.com/GwSMeQfmAR

— D.Emery (@DemeryUK) March 18, 2022

Mai multe detalii: Vladimir Putin pe scenă la un concert grandios în Moscova, care sărbătorește 8 ani de la anexarea Crimeei: ”De mult n-am fost așa uniți”

Trupele ucrainene au anunțat vineri că au ucis un comandant al unui regiment aeropurtat rus, Serghei Suharev, împreună cu adjunctul său, potrivit Ukrinform.

„Comandantul Regimentului Aeropurtat Kostroma, colonelul Serghei Suharev. S-a pierdut la «exerciții», dar s-a întors acasă pe calea corectă”, a transmis, într-un comunicat de presă, Centrul pentru Comunicare Strategică și Securitate Informațională din Ucraina.

Informația a fost confirmată și de Radio Televiziunea Rusă Kostroma, care a publicat o imagine a ofițerului, considerat unul de elită în armata rusă.

Patru generali ruși au fost uciși până acum de ucraineni, moartea a doi dintre ei fiind confirmată și de oficiali ruși, de la începutul invaziei din Ucraina, de pe 24 februarie. Vladimir Putin ar fi trimis în Ucraina 20 de generali care să comande trupele.

Mai multe detalii: Un ofițer de elită al armatei ruse, comandantul regimentului de parașutiști Kostroma, a fost ucis în luptă, în Ucraina

222 de persoane au fost ucise, în total, în Kiev, de la invadarea Ucrainei de către Rusia, pe data de 24 februarie, inclusiv 60 de civili și patru copii, au anunțat oficialii locali, potrivit The Guardian.

Într-o postare pe Facebook, administrația orașului Kiev a anunțat că alte 889 de persoane au fost rănite în oraș de la începutul conflictului militar, inclusiv 241 de civili și 18 copii.

În plus, 36 de clădiri rezidențiale, șase școli și patru grădinițe se numără printre clădirile avariate de atacurile ruse, au mai transmis autoritățile locale.

În schimb, 757 de copii s-au născut la Kiev de la începutul războiului.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a anunțat vineri că a vorbit cu şeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, despre un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei din cauza războiului din Ucraina, informează Reuters.

Spoke to @JosepBorrellF. We discussed the preparation of the 5th EU sanctions package on Russia. Pressure will keep mounting as long as it is needed to stop Russian barbarism. We also discussed protection and help for Ukrainians who fled from Russian bombs to the EU.

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) March 18, 2022

„Am discutat despre pregătirea celui de-al cincilea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei. Presiunea va continua să crească atâta timp cât va fi nevoie pentru a opri barbaria rusă. Am discutat, de asemenea, despre protecția și ajutorul pentru ucrainenii care au fugit din calea bombelor rusești în UE”, a scris Dmitro Kuleba, pe contul său de Twitter.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat vineri că a discutat cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precizând că se așteaptă la progrese privind candidatura de aderare a țării sale la blocul comunitar în decurs de câteva luni.

„Avizul Comisiei Europene cu privire la cererea Ucrainei de aderarea la UE va fi pregătit în câteva luni.(…) Ne îndreptăm, împreună, spre obiectivul nostru strategic”, a scris liderul ucrainean, pe Twitter.

Had substantial conversation with EC President @vonderleyen.
EC opinion on UA application for #EU membership will be prepared within few months.
UA Government and EC are instructed. Moving to our strategic goal together.

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) March 18, 2022

Zelenski a anunțat că a vorbit și cu premierul britanic, Boris Johnson, în cadrul discuțiilor pe care le poartă în mod regulat, adăugând că este recunoscător pentru „puternicul sprijin” al Marii Britanii acordat poporului său, „inclusiv în ceea ce privește securitatea”.

„Ne-am angajat să întărim coaliția antirăzboi și să asigurăm pacea în Ucraina. Opriți Rusia”, a scris liderul de la Kiev.

Held regular talks with 🇬🇧 PM @BorisJohnson. Informed about the heroic struggle of 🇺🇦 people against the Russian aggression. Grateful for the strong support, including in terms of security. Were committed to strengthen the anti-war coalition & ensure peace in 🇺🇦. #StopRussia

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) March 18, 2022

Președintele american Joe Biden va îndemna China să nu furnizeze Rusiei echipament militar pentru războiul său din Ucraina, în cadrul discuției telefononice pe care o va avea în cursul zilei cu omologul său chinez Xi Jinping, informează BBC.

De altfel, oficialii americani au criticat până acum în repetate rânduri Beijingul pentru că nu a denunțat invazia rusă în Ucraina.

Biden l-a numit joi pe președintele rus Vladimir Putin „un veritabil ucigaș” și „un dictator criminal” care duce un „război imoral” împotriva poporului ucrainean, în timpul unui discurs ținut la orele prânzului pentru a sărbători moștenirea irlandeză cu ocazia Zilei Sf. Patrick.

Aceste remarci au venit după ce Biden l-a etichetat miercuri pe Putin drept „criminal de război”, indicând o escaladare semnificativă a retoricii privind conflictul din Ucraina.

Ca răspuns, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că afirmațiile lui Biden sunt „absolut inacceptabile și de neiertat”.

Polonia va depune oficial, la următorul summit al NATO, o propunere privind instituirea unei misiuni de menținere a păcii în Ucraina, a anunțat vineri prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki, potrivit Reuters.

Liderul partidului de guvernământ din Polonia, Jaroslaw Kaczynski, a anunțat marți ideea unei misiuni de menținere a păcii în Ucraina în timpul deplasării de la Kiev. Marți, în capitala Ucrainei s-au deplasat premierii Cehiei, Slovaciei și Poloniei.

Următorul summit al NATO este programat în luna aprilie.

Potrivit Procuraturii Generale a Ucrainei, 109 copii au fost uciși și peste 130 au fost răniți până vineri în conflictul militar declanșat de Rusia, informează Pravda Ucrainska.

Cel mai mare număr de victime s-a înregistrat în regiunea Kiev, unde au murit 55 de copii.

Procurorii ucraineni precizează că alți 34 de minori și-au pierdut viața în regiunea Harkov, 26 în Donețk, 29 în Cernihiv, 20 în Nikolaiev, 15 în Jytomyr, 14 în Sumi și 14 în Herson.

În urma bombardamentelor atacurilor forțelor ruse, peste 439 de instituții de învățământ au fost avariate, 63 dintre acestea fiind complet distruse.

Zonele Donețk (126 de școli avariate), Harkov (77) și Nikolaiev (39) au avut de suferit cel mai mult. În Kiev, trupele ruse au distrus 35 de școli.

Mircea Geoană, adjunctul secretarului general al NATO, a declarat vineri că Alianța Nord-Atlantică se așteaptă la prelungirea războiului din Ucraina, ”amplificând numărul de victime și distrugerile”. Potrivit acestuia, semnalele arată că Rusia va continua asaltul pe trei direcții.

„Rusia are în Ucraina 75% din totalul forțelor militare active și nu anticipăm riscuri la adresa securității țărilor aliate. Armata ucraineană are succes și provoacă distrugeri masive rușilor și datorită eroismului lor, dar și pentru că NATO a ajutat Ucraina după 2014”, a afirmat Mircea Geoană.

„Semnalele sunt că Rusia va continua asaltul pe trei direcții strategice, în jurul Kievului, în estul și sudul Ucrainei, și anticipăm că conflictul va mai dura, amplificând numărul de victime și distrugerile. Săptămâna viitoare vom avea un summit NATO și vom discuta continuarea sprijinului militar, financiar și umanitar pentru Ucraina”, a adăugat acesta.

Adjunctul secretarului general al NATO precizat că nu se pune problema instituirii uneu linii de excludere aeriană („no-fly zone”) pentru că asta ar înseamna “un conflict direct între o alianță militară nucleară și o țară nucleară”.

„Au fost foarte multe discuții, solicitări din Ucraina, ale liderilor din state NATO care spun că ar trebui să facem mai mult pentru Ucraina. O linie de demarcație aeriană înseamnă că trebuie să bombardăm aeronave rusești, aeroporturi rusești, înseamnă un conflict direct cu Federația Rusă. Înțelegem foarte mult emoția și dramatismul situației”, a mai declarat Mircea Geoană.

O sută treizeci de persoane au fost salvate până acum de sub dărâmăturile teatrului din Mariupol atacat miercuri, a anunțat comisarul ucrainean pentru drepturile omului, potrivit BBC.

Sute de oameni se adăposteau în subsol când teatrul a fost bombardat de forțele ruse, distrugând clădirea, potrivit autorităților ucrainene.

Într-un discurs televizat, comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Lyudmyla Denisova, a declarat că operațiunile de salvare sunt încă în desfășurare la fața locului și că mai sunt 1.300 de oameni în subsolul teatrului.

It is impossible to get people out from under the rubble of the theater in Mariupol because of constant shelling. On March 16, the Russian Armed Forces bombed the Drama Theatre in Mariupol. It was an air-raid shelter and had „children” written around it on the concrete. pic.twitter.com/WoYAXjGbVH

— Franak Viačorka (@franakviacorka) March 18, 2022

Forțele aeriene ucrainene anunță că uzina de reparații de avioane din Liov, atacată vineri dimineață, a fost lovită de rachete de croazieră trase din direcția Mării Negre, relatează The Guardian.

De asemenea, alte două rachete rusești au fost doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană înainte de a-și atinge ținta, au precizat forțele aeriene.

Russian missiles hit aviation repair plant in #Lviv, a few miles from city centre. #Ukraine #war #Russia #Invasion #Putin pic.twitter.com/CNsOMQ1Rxw

— Lorenzo Tondo (@lorenzo_tondo) March 18, 2022

Activitatea uzinei era oprită în momentul atacului și până acum nu au fost raportate victime, a anunțat primarul orașului Liov, Andriy Sadovy.

Potrivit oficialilor ucraineni, rachetele – probabil Kh-555 lansate de bombardiere grele – nu au lovit direct aeroportul internațional Danylo Halytskyi din Liov. De pe acest aeroport, înainte de a se închide din cauza invaziei ruse, pasagerii puteau zbura către peste 50 de destinații internaționale, inclusiv Madrid, Londra, Paris, Milano, Veneția, Catania și Barcelona.

Cel mai recent bilanț al bombardamentelor asupra Kievului indică faptul că persoană a murit, iar alte 19 fost rănite, inclusiv patru copii, potrivit portalului Nexta TV, care anunță că primarul capitalei ucrainene, Vitali Klitschko, s-a deplasat la locul exploziilor, în districtul Podilsky.

Șase clădiri rezidențiale, o grădiniță și o școală au fost lovite de atacul forțelor ruse, a precizat Vitali Klitschko.

#Kyiv‘s mayor #Klitschko arrived at the scene of explosion in #Podilsky district.

According to preliminary information one person was killed and 19 injured, including four children.

Six residential buildings, a kindergarten and a school were damaged. pic.twitter.com/Yo1ER5c8MD

— NEXTA (@nexta_tv) March 18, 2022

Nouă coridoare pentru evacuarea civililor din orașele afectate masiv de atacurile rusești au fost convenite pentru vineri, a anunțat guvernul ucrainean, potrivit CNN.

Pentru a doua zi consecutiv, unul dintre coridoarele convenite leagă orașul-port asediat Mariupol, din sud-estul țării, de Zaporojie, care se află în continuare sub controlul ucrainean.

Viceprim-ministrul Iryna Vereshchuk a declarat că există planuri de a furniza ajutor umanitar orașelor Balakleia și Izium din sud-estul Harkovului.

Potrivit Irynei Vereshchuk, aproape 800 de mașini private au părăsit Mariupolul joi, peste 2.000 de oameni traversând teritoriul ocupat de ruși și ajungând în orașul Zaporojie, până seara.

Joi a fost pentru prima dată în ultimele zile când a fost convenit un coridor de evacuare din Mariupol, deși Vereșciuk nu a menționat dacă forțele ruse au permis convoiului umanitar care fusese planificat și trebuia să ajungă în orașul asediat să plece din Berdiansk.

Într-o altă parte a țării, 36 de tone de alimente și medicamente au fost livrate în orașele Hostomel și Bucha din nord-vestul Kievului, precum și în trei sate din nord-estul capitalei – zone în care s-au înregistrat unele dintre cele mai importante tiruri de artilerie și rachete rusești.

Un coridor de evacuare planificat între Harkov și Vovchansk, aproape de granița cu Rusia, nu a funcționat din cauza bombardamentelor forțelor ruse, a precizat Vereshchuk.

Președintele rus Vladimir Putin i-a spus vineri cancelarului german Olaf Scholz, în timpul unei discuții telefonice, că Ucraina „încearcă să oprească negocierile de pace” cu Rusia, dar că Moscova este în continuare dispusă să poarte tratative, relatează The Guardian.

„S-a remarcat faptul că regimul de la Kiev încearcă în toate modurile posibile să întârzie procesul de negociere, venind cu propuneri din ce în ce mai nerealiste”, a transmis Kremlinul, într-o informare privind discuția celor doi lideri.

„Cu toate acestea, partea rusă este pregătită să continue să caute o soluție în conformitate cu abordările sale de principiu bine-cunoscute”, a precizat Moscova.

Autoritatea de reglementare a presei din Marea Britanie, Ofcom, a revocat vineri, cu efect imediat, licența canalului de televiziune Russia Today (RT), post de propagandă al Kremlinului, informează BBC și CNN.

„Nu considerăm că ANO TV Novosti (deținătorul licenței RT, n.r.), este apt și adecvat pentru a deține o licență din Marea Britanie și suntem nemulțumiți că nu poate fi un radiodifuzor responsabil”, a anunțat Ofcom, pe Twitter.

„RT este finanțat de statul rus, care a invadat recent o țară suverană vecină. De asemenea, am luat notă de noile legi din Rusia care incriminează efectiv orice formă de jurnalism independent care se delimitează de narațiunile știrilor difuzate destat rus, în special cele despre invadarea Ucrainei. Considerăm că, având în vedere aceste constrângeri, pare imposibil ca RT să respecte regulile de imparțialitate din Codul nostru audiovizual în aceste circumstanțe”, a precizat Ofcom.

Emisia RT a fost suspendată în Marea Britanie în urmă cu două săptămâni, după ce Londra și Uniunea Europeană au impus sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei.

Guvernatorul regiunii Luhansk din estul Ucrainei spune că bombardamentele frecvente şi pe scară largă ale forţelor ruse împiedică evacuarea în siguranţă a civililor din oraşele şi satele aflate pe linia frontului, relatează Reuters.

Guvernatorul regional Serhii Gaidai a declarat că 59 de civili au fost ucişi în regiune de la începutul războiului, precizând că bombardamentele au distrus complet unele zone rezidenţiale.

„Nu există nicio comunitate care să nu fi fost atacată”, a spus el la televiziunea naţională ucraineană, arătând că Severodoneţk, Rubijne şi Popasna sunt orașele care au fost cel mai mult bombardate.

Eforturile de a evacua civili au fost zădărnicite de lupte, însă autorităţile speră că un acord temporar de încetare a focului ar putea fi încheiat sâmbătă, pentru a le permite camioanelor să distribuie mâncare, medicamente şi alte ajutoare pentru oamenii care au cel mai mult nevoie.

Învecinându-se cu Rusia, Luhansk se află în vasta regiune Donbas, bogată în cărbune, care este controlată parţial de separatiştii proruşi începând din 2014. Guvernatorul Gaidai este şeful administraţiei ucrainene a regiunii.

Rusia a negat, încă de la declanșarea invaziei, că vizează ţinte civile.

Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat, în actualizarea sa zilnică de pe Facebook, că aproximativ 14.200 de soldați ruși au fost uciși de la începutul războiului, scrie BBC.

Printre alte daune cauzate armamentului și vehiculelor rusești, Ucraina susține că forțele sale au doborât și:

• 450 tancuri
• 93 avioane
• 112 elicoptere
• 1.448 de vehicule blindate
• 205 de sisteme de artilerie
• 72 de lansatoare multiple de rachete
• 879 de vehicule
• 3 nave
• 12 drone
• și a dezactivat 43 de sisteme de apărare antiaeriană.

Stabilirea numărului exact de victime înregistrat de fiecare parte s-a dovedit o provocare serioasă, atât Rusia, cât și Ucraina anunțând cifre ale pierderilor extrem de diferite, notează BBC, precizând că nu a reușit să verifice în mod independent informațiile prezentate Ministerul ucrainean al Apărării.

Într-o rară actualizare, făcută pe 3 martie, Rusia a susținut că 498 dintre trupele sale au fost ucise în luptă și a preferat, de atunci, să nu mai publice alte cifre privind pierderile sale.

Între timp, oficialii americani au anunțat, joi, că numărul militarilor ruși uciși ar putea fi de peste 7.000, în timp ce alți 14.000 ar fi fost răniți.

Nori denși de fum negru au fost văzuți ridicându-se, vineri dimineață, la orizontul orașului Liov, din vestul Ucrainei, scrie The Guardian.

Potrivit primarului orașului, Andriy Sadovy, mai multe rachete au lovit o fabrică de reparații de avioane din complexul aeroportuar al orașului, distrugând o clădire.

Edilul a precizat că activitatea uzinei era oprită și că s-au înregistrat victime în urma bombardamentului.

Două milioane de ucraineni și-au părăsit țara și au fugit în Polonia de la începutul războiului, a anunțat Poliția poloneză de Frontieră, potrivit BBC. Cei mai mulți refugiați sunt femei și copii.

Pragul de două milioane de oameni a fost atins vineri dimineață, la ora 08:00 GMT, a precizat poliția poloneză pe Twitter.

Peste jumătate de milion de oameni au părăsit deja Polonia, potrivit profesorului Maciej Duszczyk, cercetător în domeniul migrației al Universității din Varșovia.

Majoritatea refugiaților ucraineni au plecat să locuiască în orașele mari, inclusiv Varșovia și Cracovia, ai căror oficiali se plâng că și-au atins capacitatea de a-i găzdui.

Conform Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), peste 3,2 milioane de persoane au fugit din Ucraina de la ănceputul invaziei rusă, pe 24 februarie.

Serviciul de stat de urgență al Ucrainei a anunțat că o clădire de învățământ cu mai multe etaje a fost bombardată vineri dimineață în orașul Harkov, din estul țării. În urma atacului, o persoană a murit, alte 11 au fost rănite, iar o persoană a fost blocată sub dărâmături, informează Reuters.

Obuzele au lovit vineri și orașul Kramatorsk, situat tot în estul Ucrainei, ucigând doi oameni și rănind alți șase, a anunțat guvernatorul Pavlo Kyrylenko, într-o postare online.

O persoană a murit și alte patru au fost rănite, după ce o rachetă a rușilor a lovit un bloc de 5 etaje în partea de nord a Kievului, potrivit Departamentului ucrainean pentru Situații de Urgență, citat de BBC.

Autoritățile mai transmit că 98 de oameni au fost evacuați în siguranță, iar 12 au fost scoși de sub dărâmături

Fotografiile publicate de serviciile de urgență arată cum pompierii se luptă pentru a ține sub control un incendiu, în mijlocul clădirilor grav avariate, vehiculelor arse și a unui crater mare. Eforturile de salvare sunt în încă în desfășurare, au transmis aceștia.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 7

Încă nu este clar dacă toți cei care s-au adăpostit în teatrul din Mariupol au supraviețuit și nu a fost prezentat niciun bilanț al victimelor.

Fostul lider al regiunii Donețk, Serghei Taruta, a declarat joi ca 1.300 de persoane se aflau în clădire când a fost bombardată și 130 au fost salvate până acum, potrivit CNN.

Potrivit autorităților, buncărul teatrului a rezistat, iar salvatorii încearcă să curețe dărâmăturile pentru a scoate supraviețuitori. În tot acest timp, forțele ruse bombardează orașul, relatează BBC.

Mai multe informații: Soarta a sute de civili, încă necunoscută la două zile după bombardarea teatrului din Mariupol. Eforturile de salvare, îngreunate de atacurile rusești

Rusia a stabilit o zonă de excludere aeriană deasupra regiunii Donbas a Ucrainei, potrivit unui oficial separatist din autoproclamata republică Donețk, relatează agenția de știri Interfax. Prin această măsură este interzis zborului oricărui avion deasupra regiunii.

De asemenea, agenția de stat rusă Tass relatează că zona de excludere a zborurilor din sudul țării a fost extinsă până pe 26 martie, citând o sursă din Ministerul Transporturilor.

„Aeroportul Krasnodar a confirmat prelungirea închiderii aeroporturilor din sudul Rusiei până la ora 3.45, ora Moscovei, pe 26 martie”, a informat Tass.

Salvatorii și echipele medicale intervin în zona Podil din Kiev, după un atac asupra cartierului rezidențial din nordul capitalei, care a avut loc vineri dimineață, a anunțat consiliul orașului.

Pentru moment, nu există informații despre victime sau daune aduse clădirilor.

Mai multe rachete au lovit vineri dimineață o fabrică de reparații de avioane din orașul Liov, din vestul Ucrainei, distrugând clădirea acesteia, a declarat primarul orașului Andriy Sadovy.

Pentru moment nu există informații despre victime, Activitatea în fabrică era oprită dinainte de momentul atacului.

Atacul de vineri dimineață este cel mai aproape de distanță de orașul Liov de când a început războiul. Partea de vest a Ucrainei a fost scutită de atacuri, până în urmă cu câteva zile, și a fost zona în care s-au refugiat mare parte din ucrainenii fugiți din orașele vizate în prima parte a invaziei rusești.

Peste trei milioane de oameni au părăsit Ucraina de la începutul invaziei rusiei, estimează ONU.

Zeci de mii de oameni ies zilnic din țara afectată de război, unii dintre ei ajungând în România.

Vedeți mai jos imagini de la vama Isaccea, realizate de fotoreporterul Dumitru Angelescu:

FOTOREPORTAJ. Bacul și vama de la Isaccea au ajuns Ellis Island pentru refugiații ucraineni: „Trimiteți pe-ai voştri sărmani, oropsiţi, de-acasă goniți!”

Președintele american Joe Biden îl va avertiza vineri pe omologul său chinez, Xi Jinping, că se va confrunta cu „represalii”, dacă Beijingul salvează Rusia de la efectele sancțiunile occidentale intense menite să pedepsească invazia Ucrainei de către Moscova, în prima conversație dintre cei doi șefi de stat de la începutul războiului, relatează The Guardian.

Este „o oportunitate pentru președintele Biden de a evalua unde se situează președintele Xi”, a spus secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki.

Conversație telefonică, care va începe la ora 15 (ora României), vine după ce un oficial occidental și un diplomat american au declarat pentru CNN la începutul acestei săptămâni că SUA au informații care sugerează că China și-a exprimat o oarecare deschidere de a oferi Rusiei asistența militară și financiară, ca parte a războiului său împotriva Ucrainei. Aceste informații au fost respinse atât de China, cât și de Rusia.

Mai multe informații: Joe Biden și Xi Jinping discută azi, pe fondul temerilor că Beijingul ar putea ajuta Moscova

Mai multe explozii au avut loc în orașul Liov, aflat la aproximativ 80 de kilometri de frontiera cu Polonia, la doar câteva minute după ce sirenele antiaeriene au început să răsune, relatează televiziunea ucraineană Ukraine 24, citată de BBC.

Pe rețelele de socializare au apărut filmări cu un nor de fum uriaș, cel mai probabil în urma bombardamentelor. Jurnalistul BBC aflat în Liov a relatat că norul de fum se vede în direcția aeroportului din oraș, fiind informații neconfirmate că aeroportul a fost ținta atacului.

BREAKING: Explosion in Lviv, Western Ukraine #UkraineRussianWar pic.twitter.com/lSBSLPbkCC

— Yalda Hakim (@BBCYaldaHakim) March 18, 2022

Până acum, vestul Ucrainei a fost relativ ferit de atacuri, amintește BBC. Duminică, cel mai grav atac din vest a avut loc asupra unei baze militare aflate în apropiere de granița cu Polonia, provocând moartea a 35 de oameni.

Explozii au avut, vineri dimineață, și în Dnipro și Harkov, potrivit presei ucrainene.

Sirenele antiaeriene au răsunat, vineri dimineață, în mai zone din vestul Ucrainei, relatează presa ucraineană.

Rivne, Volîn, Liov, Ternopil și Ivano-Frankivsk sunt cele aflate sub amenințare iminentă unor noi bombardamente, potrivit agenției Ukrinform.

Opt din cele nouă coridoare de evacuare convenite au funcționat conform acordului joi, 17 martie, inclusiv unul din Mariupol, anunță guvernul ucrainean, citat de CNN.

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a declarat că aproape 800 de mașini private au părăsit Mariupol joi, cu peste 2.000 de oameni care au trecut prin teritoriul ocupat de Rusia până în orașul Zaporojie în timpul serii.

În același timp, 36 de tone de alimente și medicamente au fost livrate orașelor Hostomel și Bucha, la nord-vest de Kiev, precum și în trei sate din nord-estul capitalei, zone în care s-au înregistrat unele dintre cele mai grave tiruri de artilerie și rachete rusești.

Un coridor planificat, între Harkov și Vovchansk, aproape de granița cu Rusia, nu a funcționat din cauza bombardamentelor forțelor ruse, a mai precizat Vereșciuk.

Potrivit Serviciului de Stat al Grănicerilor din Ucraina, peste 320.000 de cetățeni ucraineni s-au întors acasă pentru a ajuta țara să lupte de când Rusia a început invazia, relatează CNN. Cei mai mulți dintre ei sunt bărbați.

„Băieții noștri nu renunță, așa că trebuie să ajutăm, trebuie să luptăm pentru țara noastră. Ucraina trebuie să fie liberă, ca toți oamenii”, a transmis Serviciul de Stat al Grănicerilor, joi, într-un mesaj pe Twitter.

Viktor Tereșcenko, primarul localității Velykoburlutska din regiunea Harkov, din nord-estul Ucrainei, a fost capturat de forțele ruse, potrivit unui mesaj video transmis joi de Oleh Syniehubov, șeful Administrației Regionale de Stat Harkov, relatează CNN.

„Astăzi avem știri că (rușii – n.r.) l-au capturat pe șeful comunității Velykoburlutska, Viktor Nikolaevici Tereșcenko. Astfel de oameni trebuie să beneficieze de securitate. Victor Nikolaevici a fost răpit pur și simplu de la locul său de muncă și dus la secția de poliție locală. Îl țin acolo și nu-l vor elibera”, a spus Syniehubov.

Deși forțele ruse nu au cucerit Harkovul, ele „continuă teroarea împotriva populației civile, în special împotriva șefilor comunităților teritoriale din regiune”, a mai spus Syniehubov.

Anunțul oficialului local vine la o zi după ce primarul din Melitopol, Ivan Fedorov, care fusese capturat de forțele ruse, a fost eliberat în cadrul unui schimb de prizonieri.

Vorbind despre situația în care se află Rusia în acest moment al războiului din Ucraina, un înalt oficial din cadrul Departamentului de Apărare al SUA spune că „în mod clar, nu erau pregătiți să fie în poziția în care se află trei săptămâni – practic înghețați în țară pe mai multe linii, luptându-se să se alimenteze, să-și hrănească trupele și să le aprovizioneze cu arme și muniție și întâlnind o rezistență ucraineană foarte hotărâtă”, relatează BBC.

Cel mai recent succes înregistrat de forțele ruse a fost capturarea orașului Izium din estul Ucrainei.

Dar Pentagonul crede că moralul trupelor Moscovei este scăzut în unele unități, din cauza conducerii slabe și a lipsei de informații.

Jurnalista care a protestat în direct la televiziunea națională Pervîi Canal (Canal 1) din Rusia, afișând un banner cu mesajul ”Nu războiului”, a anunțat că va părăsi postul tv, relatează France 24, potrivit Agerpres.

”Astăzi m-am dus la Ostankino (sediul canalului – n.r.), am predat toate documentele pentru demisia mea din proprie dorinţă”, a declarat Marina Ovsianikova într-un interviu pentru France 24.

Ea a precizat că și alți jurnaliști care se opun războiului din Ucraina demisionează, în timp ce alții nu au putut face acest lucru din cauza situației economice.

Ovsianikova, mamă a doi copii, a dezvălut și că fiul ei a crezut că le-a „distrus” viața de familie cu protestul ei.

„Dar i-am explicat că în viață trebuie să reacționezi și să iei decizii care sunt adesea complicate”, a adăugat ea.

„Mai presus de toate, trebuie să punem capăt acestui război fratricid. Trebuie să oprim această nebunie înainte de a ajunge la ceva asemănător războiului nuclear. Așa că cred că, atunci când fiul meu va fi puțin mai mare, va putea înțelege gestul meu”, a conchis Marina Ovsianikova.

Prim-ministrul Petr Fiala spune că Cehia nu mai poate accepta refugiați ucraineni, în condițiile în care se luptă să facă față unui aflux foarte mare de civili care fug din calea războiului din țara lor, relatează Associated Press, potrivit BBC.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, aproximativ 270.000 de refugiați ucraineni au ajuns în Republica Cehă, iar guvernul de la Praga a rămas deja fără resurse, potrivit declarațiilor lui Fiala.

”Trebuie să recunoaștem că suntem chiar la limita la care putem accepta (acești refugiați – n.r.) fără probleme”, a spus prim-ministrul ceh.

Mai multe detalii: Cehia anunță că nu mai poate primi refugiați din Ucraina

Șeful diplomației americane, Antony Blinken, a declarat că Bejingul are „responsabilitatea” de a-și folosi influența asupra președintelui rus Vladimir Putin pentru a opri războiul din Ucraina. În același timp, însă, secretarul de stat american a precizat că SUA sunt îngrijorate că Rusia ar putea fi ajutată în mod direct de China cu echipamente militare, relatează CNN.

„Continuăm să cerem tuturor națiunilor, în special celor cu influență directă asupra Rusiei, să folosească orice pârghie pe care o au pentru a obliga Moscova să pună capăt acestui război. Credem că în special China are responsabilitatea de a-și folosi influența asupra președintelui Putin și de a apăra regulile și principiile internaționale pe care pretinde că le susține”, a declarat Blinken.

Totodată, secretarul de stat al SUA a afirmat că, în schimb, ”se pare că China se îndreaptă în direcția opusă, refuzând să condamne această agresiune în timp ce încearcă să se prezinte drept un arbitru neutru”.

”Suntem îngrijorați că se gândesc să ajute direct Rusia cu echipamente militare pe care să le folosească în Ucraina”, a adăugat Antony Blinken în ajunul convorbirii dintre Joe Biden și omologul său chinez Xi Jinping.

Vineri, 18 martie, liderul de la Casa Albă ”va clarifica faptul că China va fi responsabilă pentru orice acțiuni pe care le va face pentru a sprijini agresiunea Rusiei”, a mai precizat Blinken, adăugând că ”nu vom ezita să impunem costuri”.

Un înalt oficial american din domeniul apărării a declarat sub protecția anonimatului că SUA au indicii privind scăderea moralului trupelor rusești în unele unități din Ucraina, relatează Reuters.

”Cu siguranță am cules indicii anecdotice că moralul nu este ridicat în unele unități”, a spus oficialul fără a cita dovezi în acest sens.

El a vorbit despre o conducere slabă, o lipsă de informații despre misiune și obiective și despre o deziluzie a soldaților ruși legată de faptul că ucrainenii au rezistat în fața lor până acum.

Reuters notează că informațiile nu au putut fi confirmate independent.

SUA au mai observat că armata rusă mută unele forțe „din spate pentru a se alătura elementelor lor în avans”. Pe baza acestor informații, oficialul a precizat că se pare că forțele ruse „continuă să își dorească să conducă un asediu asupra Kievului”.

Putin este un „dictator criminal, un veritabil ucigaș, care poartă un război imoral împotriva poporului Ucrainei”, a declarat președintele american Joe Biden despre omologul său rus, în timpul conferinței anuale de Ziua Sfântului Patrick, potrivit CNN.

În urmă cu o zi, liderul de la Casa Albă l-a numit pentru prima dată pe Vladimir Putin ”criminal de război”, în contextul în care forțele ruse intensifică atacurile asupra Ucrainei.

Într-o declarație de joi, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a spus că este de acord cu remarcile președintelui Joe Biden conform cărora președintele rus Vladimir Putin este un „criminal de război”, deoarece forțele ruse continuă să atace zonele civile din Ucraina.

Mai multe detalii: Joe Biden l-a numit pe Putin „un dictator criminal” și „un veritabil ucigaș”: Poartă un război imoral împotriva poporului Ucrainei

”Ei și-au intensificat bombardamentele cu scopul de a încălca voința poporului. Ieri, președintele Biden a spus că, în opinia sa, crime de război au fost comise în Ucraina. Personal, sunt de acord. A viza în mod intenționat civilii este o crimă de război. După toate distrugerile din ultimele trei săptămâni, îmi este greu să trag concluzia că rușii fac altceva. Consecințele războiului de la Moscova sunt resimțite în întreaga lume”, a declarat șeful diplomației americane.

Blinken a adăugat că experții americani sunt în proces de documentare și evaluare a potențialelor crime de război din Ucraina.

De altfel, Rusia a fost acuzată de Regatul Unit, SUA, Franța, Albania, Irlanda și Norvegia de crime de război în Ucraina. Parisul a susținut că Vladimir Putin doar pretindea că este interesat de negocierea unui acord de pace, potrivit The Guardian.

Mai multe detalii: Rusia, acuzată de șase state că a comis crime de război în Ucraina: ”Vladimir Putin este în spatele lor”

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american a confirmat joi decesul unui cetățean din SUA, fără a da detalii despre circumstanțele morții acestuia, relatează The Guardian.

Potrivit informațiilor locale, un american a fost ucis în timpul unui atac rusesc în orașul Cernihiv, din nordul Ucrainei.

Poliția regională din Cernihiv a declarat că autoritățile „documentează consecințele bombardamentelor inamice asupra civililor din centrul Cernihivului”.

„Astăzi, invadatorii au lansat din nou un atac de artilerie grea asupra civililor neînarmați. Sunt morți și răniți. Printre morți există un cetățean american”, a transmis poliția.

Peste 50 de persoane au murit în atacul de la Cernihiv, potrivit parchetului general ucrainean.

Anterior, guvernatorul Cernihivului, Viacheslav Chaus, a declarat că orașul a suferit „pierderi și distrugeri colosale”.

Mai multe detalii: „Artileria inamică a tras asupra oamenilor neînarmați care așteptau să ia apă”. Poliția din Cernihiv transmite că a murit și un american

53 de femei și copii care fugeau de războiul din Ucraina se aflau în autobuzul care s-a răsturnat în apropierea orașului Pasvalys din Lituania, potrivit unor informații citat de BBC.

Autocarul plecase de la granița dintre Polonia și Ucraina și se îndrepta către Finlanda, când s-a produs accidentul, în jurul orei locale 6:00, potrivit canalului național de televiziune lituanian LRT.

Cel puțin 10 persoane, inclusiv copii, ar fi fost rănite și transportate la spitale din apropiere.

„În momentul în care am adormit și autobuzul s-a răsturnat, fiica mea a început să țipe și am început să o căutăm pe nepoata mea. A căzut de pe scaun și a ajuns lângă șofer. Slavă Domnului că nu a fost rănită”, a declarat unul dintre pasageri pentru postul citat.

Un copil de doi ani a murit și patru persoane au fost rănite după ce trupele ruse au bombardat satul ucrainean Novi Petrivtsi, la nord de Kiev, a anunțat poliția regională, citată de The Guardian.

Potrivit poliției, forțele ruse au tras cu artilerie grea în casele rezidențiale din districtul Vîșhorod, distrugînd un bloc de apartamente și avariind clădirile rezidențiale învecinate.

Informațiile nu au putut fi verificate independent.

⚡️Two-year-old killed, 4 people injured in Russian artillery attack in Novi Petrivtsi village, Kyiv Oblast.

The March 17 strike destroyed a multistoried building and damaged multiple houses, Kyiv Oblast Police reported.

Photo: Kyiv Oblast Police/Facebook pic.twitter.com/VpA6kRIkDc

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 17, 2022

Serhiy Taruță, fostul șef al Administrației Regionale de Stat Donețk, a declarat că estimează că 1.300 de persoane se aflau în teatrul din Mariupol atunci când clădirea a fost bombardată și că 130 au fost salvate până acum, relatează The Guardian.

Eforturile pentru găsirea supraviețuitorilor au fost îngreunate de distrugerea completă a serviciilor sociale din oraș, a explicat Taruță.

”Oamenii fac totul singuri. Prietenii mei au mers să ajute, dar din cauza bombardamentelor constante nimic nu e sigur. Oamenii curăță ei înșiși dărâmăturile. Nu există nicio operațiune de salvare, pentru că toate serviciile care ar trebui să salveze oameni, să-i trateze, să-i îngroape nu mai există”, a declarat fostul guvernator.

Aproximativ 30.000 de civili au reușit să plece din orașul Mariupol, au declarat autoritățile locale, potrivit AFP, relatează The Guardian.

Într-un anunț publicat pe contul de Telegram, Primăria din orașul sudic precizează că „aproximativ 30.000 de persoane au plecat folosind mijloace proprii de transport”, adăugând că ”80% dintre locuințe au fost distruse”.

Anterior, autoritățile locale anunțaseră că până la 90% dintre clădirile din oraș au fost devastate de bombardamente.

Oficialii „clarifică încă informațiile despre victimele” bombardamentului rusesc asupra teatrului din Mariupol, se mai precizează în comunicatul primăriei.

Ucraina a acuzat Rusia că a bombardat teatrul unde se refugiau sute de oameni, în ciuda unui mesaj cu textul „copii” gravat în pământ de ambele părți ale clădirii.

Aproximativ 350.000 de locuitori se ascund în adăposturi și subsoluri din Mariupol, au spus oficialii, calificând situația ca fiind „critică”.

Un depozit din districtul Svyatoshinsky din Kiev a luat foc în urma bombardamentelor de joi ale trupelor ruse, relatează publicația locală Ukrainskaia Pravda.

Două mașini din apropiere au fost cuprinse de flăcări.

„Pe 17 martie, în jurul orei 16.30, Serviciul de Salvare 101 a primit simultan mai multe mesaje despre incendiile din cartierul Svyatoshinsky al capitalei. În urma loviturilor de obuze, două mașini au luat foc. La ora 17:04 incendiul a fost stins”, anunță autoritățile ucrainene.

Un alt incendiu a avut loc în apropiere pe o suprafață de 5 mii de metri pătrați.

Două persoane au murit, potrivit sursei citate.

In one of the districts of #Kyiv, a strong fire. pic.twitter.com/ueNYLh1BWM

— NEXTA (@nexta_tv) March 17, 2022

Noi bombardamente au loc asupra orașului Harkov, al doilea ca mărime din Ucraina. Martorii oculari, citați de publicația Obozrevatel, relatază că una dintre piețele orașului este în flăcări în urma atacului de joi, 17 martie.

Cerul de deasupra Harkovului este acoperit de un fum negru, potrivit imagnilor publicate pe Twitter de canalul Nexta, care notează că piața Barabashovo este una dintre cele mai mari din estul Europei.

În unele zone ale orașului din estul Ucrainei este aproape imposibil să respiri din cauza fumului cu miros înțepător, spun martori, citați de Obozrevatel.

Un angajat al Serviciului de Stat de Urgență a murit în timp ce încerca să stingă incendiul din piață prm-adjunctul ministrului Afacerilor Interne, Evgeni Enin.

#Kharkiv in black smoke from a burning market pic.twitter.com/GXIaJ0PzoK

— NEXTA (@nexta_tv) March 17, 2022

Organizația nonguvernamentală precizează că a intervievat șase martori și a verificat zeci de filmări de pe rețelele sociale și astfel a reieșit că zonele rezidențiale din Mykolaiv au fost lovite pe 7, 11 și 13 martie, relatează CNN.

Potrivit Human Rights Watch (HRW), în imaginile analizate apar cadavre și rămășițe ale armelor folosite, inclusiv rachete cu muniții cu dispersie Uragan și Smerch – stocate atât de Rusia, cât și de Ucraina – precum și rămășițe și submuniții de fragmentare 9N210 neexplodate. Atacurile „ar putea echivala cu crime de război”, precizează reprezentanții organizației.

Din cauza pagubelor majore pe care le provoacă, munițiile cu dispersie sunt interzise conform dreptului internațional.

„Munițiile cu dispersie reprezintă o amenințare imediată pentru civili în timpul conflictului, împrăștiind aleatoriu submuniții sau bombe pe o zonă largă. Ele continuă să reprezinte o amenințare după conflict, lăsând rămășițe, inclusiv submuniții care nu reușesc să explodeze la impact, devenind de facto mine terestre”, potrivit la HRW.

Organizația precizează că a geolocalizat o imagine distribuită de un martor care a plasat un atac în cartierul Inhulski pe 11 martie la aproximativ 1,7 kilometri de o fabrică unde se produc turbine cu gaz pentru tehnologie de apărare și nave.

„Este posibil ca fabrica să fi fost identificată ca o potențială țintă militară, dar distanța semnificativă dintre fabrică și obiectele civile avariate sugerează, de asemenea, că atacurile au fost fără discriminare”, raportează Human Rights Watch.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE