Karl Bushby avea 29 de ani când a plecat din extremitatea sudică a statului Chile cu un plan aproape imposibil: să ajungă acasă, în Anglia, fără să folosească vreun mijloc de transport pentru a avansa. Au trecut 28 de ani, britanicul are acum 57 de ani și a parcurs aproximativ 50.000 de kilometri. Între el și ultima parte a drumului spre casa mamei sale din Hull se mai află însă un obstacol uriaș: Canalul Mânecii, relatează Financial Times.
Cuprins:
Fostul parașutist britanic a pornit din Punta Arenas în noiembrie 1998. Credea atunci că aventura va dura aproximativ 12 ani. Problemele cu vizele, frontierele, pandemia și situațiile politice întâlnite pe traseu au transformat-o însă într-o călătorie de aproape trei decenii.
Bushby și-a impus de la început două reguli simple: să nu folosească niciun mijloc de transport pentru a înainta și să nu se întoarcă în Marea Britanie înainte de a ajunge acolo prin propriile puteri. Tocmai aceste reguli au făcut călătoria atât de complicată. A traversat regiunea Darién, dintre Columbia și Panama, unde s-a confruntat cu pericole reprezentate de grupări de gherilă, traficanți de droguri și șerpi veninoși.
În 2006 a trecut Strâmtoarea Bering mergând pe gheața instabilă dintre Alaska și Extremul Orient rus. Odată ajuns în Rusia, a fost reținut pentru că nu intrase în țară printr-un punct oficial de frontieră. Situația s-a deblocat după intervenția lui John Prescott, vicepremierul britanic de la acea vreme, care a discutat inclusiv cu Roman Abramovici, atunci guvernator al regiunii Ciukotka. Ani mai târziu, Bushby avea să treacă și printr-o altă încercare greu de imaginat: aproximativ 300 de kilometri prin Marea Caspică, parcurși înot.
Britanicul a ajuns în Europa și se apropie acum de coasta de nord a Franței. Dincolo de Canalul Mânecii se află țara în care nu s-a mai întors de 28 de ani. Inițial, Bushby spera să treacă pe jos prin galeria de serviciu a Tunelului Canalului Mânecii. Nu a primit însă permisiunea. A luat apoi în calcul să ajungă în Anglia înot, dar nici această variantă nu este simplă. Franța impune restricții pentru traversările Canalului care pornesc de pe țărmul francez, iar obținerea aprobărilor s-a dovedit complicată.
Bushby nu a dezvăluit toate variantele pe care le are în calcul, dar spune că nu intenționează să renunțe atât de aproape de final.
„Mergi până la capăt, indiferent de cât de mult durează”, spune el, potrivit Financial Times.
Ținta lui este să ajungă în Hull, în nordul Angliei, până la începutul lunii noiembrie.
Călătoria care trebuia să dureze 12 ani i-a ocupat aproape întreaga viață adultă. Bushby a fost nevoit să facă pauze lungi atunci când nu putea continua din cauza vizelor sau a frontierelor închise. Pandemia l-a oprit din nou. De fiecare dată însă s-a întors la punctul în care își întrerupsese traseul și a continuat de acolo. După aproximativ 50.000 de kilometri, corpul începe să-i transmită că aventura trebuie să se termine. Britanicul șchiopătează ușor și nici nu mai știe câte perechi de bocanci a distrus pe drum.
„Corpul îmi spune că este timpul să închei călătoria”, mărturisește el.
Dar tocmai finalul îl sperie. După aproape trei decenii în care viața sa a avut o singură direcție, întoarcerea acasă înseamnă că totul se va schimba brusc.
„Acolo, totul se va opri brusc”, spune Bushby.
La 57 de ani, după jungle, gheață, frontiere închise, Marea Caspică și aproximativ 50.000 de kilometri, casa mamei sale din Hull este mai aproape ca niciodată. Karl se apropie acum de sfârșitul Expediției Goliat, una dintre cele mai improbabile călătorii umane încercate vreodată, iar între el și Anglia mai stă doar Canalul Mânecii.