Laura Codruța Kovesi: „Corupția în sănătate se traduce prin costuri în sarcina pacientului”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi a spus, marți, în cadrul unei dezbateri, că flagelul corupției în sănătate românească este proeminent, că studiile relevă o constantă în săvârșirea acestui gen de fapte în sănătate și că fenomenul nu trebuie doar cercetat și combătut prin aplicarea unor mecanisme eficiente de prevenție.
Cuprins:
DNA susține, marți, o dezbatere cu tema Corupția în sistemul românesc de sănătate la care sunt prezenți între alții vicepreședintele CSM , Codruț Olaru, procurorul general, Augustin Lazăr și reprezentanți ai unor instituții din sănătate.
„Recent am prezentat un studiu privind frauda din domeniul public și anunțam atunci că vom da un studiu și privind domeniul sănătății. Practic avem aceleași mecanisme infracționale care se repetă. Deși avem funcționari judecați și condamnați constatăm că faptele se repetă. Problema corupției nu se va rezolva doar prin investigații penale, ci prin educare și prevenție”, a explicat șefa DNA în deschiderea dezbaterilor.
Ce spun studiile de specialitate
„Studiul pleacă din dispozițiile legale, una dintre atribuțiile DNA fiind aceea de a identifica cauzele ce generează corupție. Studiul are la bază dosarele DNA din această arie de cercetare. Este vorba despre dosare soluționate definitiv. Plec de la exemplul unui manager de spital județean. În 2016 a fost trimis în judecată pentru sume pretinse și primite de 10 sau 15 la sută din costul unor contracte. El a primit 1,2 milioane de euro. Același manager a fost trimis în judecată pentru că a pretins și primit comisioane de 18 la sută. În al treilea dosar a fost trimis în judecată pentru activitatea defectuoasă de manager. A fost condamnat la șase ani și opt luni de închisoare.
Arătăm astfel că în trei ani un manager a produs profit de milioane, am văzut că faptele sunt repetitive, iar unica concluzie e că atunci când nu se schimba mecanismele de prevenire vom avea în continuare corupție în sănătate”, a explicat șefa DNA.
„Corupția în sănătate se traduce prin costuri în sarcina pacientului”
„Am văzut că mita din mediul privat de sănătate se reflectă direct în sarcina cheltuielilor pacientului. Un raport Eurobarometru din 2017, arată că 68% dintre români arată că viața le este afectată de corupție zilnic. În România 58% din români au apreciat că sistemul de sănătate e printre primele sisteme afectate de fapte de corupție.
O primă responsabilitate o au procurorii prin investigațiile lor. Nu este de ajuns totuși. Sperăm ca făcând publice aceste concluzii și rapoarte să putem să determinăm o schimbare și să stopăm acest gen de fapte. Sunt cinci domenii de manifestare a faptelor de corupție în sănătate. În achiziții, în bugetarea sistemului medical, în accesul cetățenilor la actul medical...
Când vorbim de achiziții publice, concluziile sunt că s-au cerut procente de mită între 5 și 20 la sută din valoare unor achiziții sau lucrări. De obicei, mita se dă direct managerului sau este mascată prin servicii fictive de consultanță de managerii de spital”, a mai spus Laura Kovesi.
Își fac off-shore ca să ascundă mitele
„Constantăm că sunt înființate firme off-shore pentru a primi foloasele sau valoare mitei.
Un alt exemplu din dosar al DNA s-a reținut că acesta timp de șapte ani a folosit bugetul spitalului în interesul personal, a profitat de faptul că mecanismul de control nu funcționa, falsifica acte și a prejudiciat spitalul cu două milioane de euro.
O altă concluzie e că bugetul spitalului este fraudat de persoana care asigură managementul unității.
Într-un alt caz am constatat că un contract a fost stabilit în 2010, cu derularea între 2010 și 2012, iar Curtea de Conturi a verificat în 2017. Este greu de crezut că mai putem recupera vreun prejudiciu.
Au fost identificate mecanisme de corupție în toate etapele ce țin de procedurile de achiziție publică”, a mai avertizat șefa DNA.
Mita convenită ante-contract, cu managerul, în rate
„Când vorbim de domeniul corupției în actul medical, este vorba de ritmicitatea primirii de foloase necuvenite. Sumele sunt mari și în această arie.
Mai sunt situații în care s-a discutat și convenit cum să se plătească mita, în tranșe, astfel de discuții având loc cu managerii spitalelor.
Pentru un post de infirmier se cer 1500 de euro, pentru asistent, 2500 de euro, 1500 de euro pentru funcția de registrator medical. Investigațiile noastre au vizat și persoane juridice, firme, ce au dat mită sau au instigat la fapte de abuz în serviciu. Comisionul general al firmelor private era de 10% ca mită dată.
Putem lua exemplul ipotetic al unei companii care vrea introducerea unui medicament pe piață. Ea de regulă plătește mita înainte de contract. Dă banii înainte și face evaziuni, delapidări sau alte fapte de estorcare de bani.
Compania după ce încheie contractul vrea recuperarea pagubei, și cum face? Evident mărește prețul, afectează și diminuează calitate serviciilor, sau astfel de metode pentru amortizarea rapidă a sumei date drept mită”, a încheiat șefa DNA.
