„L-am răpit pe regele înghețatei”, a mărturisit după 44 de ani teroristul pe care poliția nu l-a identificat și nu l-a prins vreodată

Detalii surprinzătoare ale răpirii

Răpirea lui Suñer a avut câteva aspecte neobișnuite. Victima a fost aleasă din reviste cu vedete, iar unii dintre răpitori erau un cuplu homosexual care nu făcea parte din ETA (Euskadi Ta Askatasuna, care în bască înseamnă Pământul Basc și Libertate sau Țara Bascilor și Libertate, grup terorist basc din Spania și Franța care milita pentru formarea unui stat socialist în Țara Bascilor). Ascunzătoarea inițială se afla chiar în regiunea Valencia.

Povestea nespusă a răpirii lui Luis Suñer, așa cum a mărturisit unul dintre răpitorii săi, a fost preluată de cotidianul spaniol El Mundo din cartea lui Moyano. Bărbatul nu a fost niciodată identificat de poliție și nimeni nu l-a legat vreodată de gruparea teroristă. Acum pensionar, își spune Xavi și a rupt tăcerea pentru a dezvălui secretul pe care l-a ținut ascuns timp de patru decenii. Infracțiunile sale sunt acum prescrise.

Moyano a aflat povestea aproape întâmplător, când a întâlnit o femeie care pretindea că este prietena unuia dintre răpitori. Jurnalistul avea deja legături cu familia Suñer, fiind originar din Alzira, orașul natal al omului de afaceri.

„Cea mai mică mătușă a mamei mele s-a născut în ziua în care Suñer a fost răpit, marți, 13 ianuarie 1981. A fost o coincidență despre care s-a vorbit la mesele de duminică în familie”, a declarat Moyano pentru El Mundo.

Recomandări

Ion Iliescu are cancer pulmonar și a fost operat la spitalul Agrippa Ionescu, sub anestezie generală

Mărturisirea unui răpitor

Un fost membru al grupului de răpitori, care se prezintă sub numele Xavi, a acceptat să vorbească cu jurnalistul, sub condiția anonimatului. Acesta a oferit informații detaliate despre planificarea și desfășurarea răpirii.

„Conversația noastră a devenit confesiunea lui”, a spus jurnalistul valencian. „A fost un fel de catharsis pentru amândoi, pentru că el renunța la cel mai important secret al vieții sale, iar eu primeam o cantitate copleșitoare de informații.”

Xavi provenea dintr-o familie burgheză din Madrid cu origini republicane. S-a radicalizat treptat, ajungând să creadă că „fasciștii puteau fi învinși doar cu aceleași arme pe care le foloseau: sub amenințarea armei”, explică Moyano.

Planificarea răpirii

Grupul de comando a ales ținta după ce a aflat că Luis Suñer era omul de afaceri care plătea cele mai mari impozite din Spania. În 1978, din cele 448 de milioane de pesetas câștigate, Suñer a plătit statului 178 de milioane.

Moyano îl descrie pe Suñer ca pe „Juan Roig al vremii”. În a doua jumătate a secolului XX, familia Suñer era foarte influentă în Alzira: „Suñer era șeful tău, constructorul casei tale, proprietarul școlii la care au mers copiii tăi, cel care ți-a vândut mașina, cel care ți-a finanțat falla și confreria…”

Recomandări

Paradoxul pieței imobiliare românești: tranzacțiile scad, prețurile cresc. Locuințele costă acum mai mult ca în 2008, când România era în plină bulă imobiliară. Care sunt cauzele

Răpirea propriu-zisă

Răpitorii au pătruns în fabrica Avidesa, acolo unde se producea înghețata cea mai vândută în Spania, sub pretextul că îl caută pe „domnul Rodríguez”, o referire ironică la naturalistul Félix Rodríguez de la Fuente. Suñer, care avea 70 de ani atunci, a crezut inițial că totul era o farsă a nepoților săi, însă a fost injectat cu 20 de miligrame de Valium în fund, până când și-a pierdut cunoștința.

Omul de afaceri a fost ținut apoi captiv într-o groapă de doi metri pătrați, cu o înălțime de 1,60 metri. Avea doar un pat de campanie, un sac de dormit și o găleată folosită ca toaletă.

Pe parcursul captivității, Suñer a dezvoltat o relație apropiată cu răpitorii săi, un fenomen cunoscut ca sindromul Stockholm. Xavi îi pregătea adesea mâncăruri speciale: „Îi pregătea niște cordon bleu cu carne pane, cu brânză înăuntru, niște sanjacobos, pe care le adora. I-au plăcut atât de mult, încât i-a asigurat pe răpitori că, atunci când va fi eliberat, le va încorpora în alimentele congelate pre-gătite produse de Avidesa”.

Eliberarea și consecințele

Suñer a fost eliberat pe 14 aprilie 1981, după plata unei răscumpărări de 325 de milioane de pesetas. După eliberare, și-a respectat promisiunile făcute răpitorilor: „Dacă suntem arestați într-o zi, ne-ai putea trimite niște desert, din moment ce servesc mâncare foarte proastă în închisoare.”, i-ar fi spus răpitorii.
„Da, desigur, spune-mi unde și îți trimit jumătate de camion cu produse Avidesa.”, a promis Suñer.

Recomandări

Cine sunt „unioniștii” lui George Simion din Basarabia: plătiți de oligarhii Șor și Plahotniuc, urmăriți penal sau arestați pentru cultivare de marijuana

Banii din răscumpărare, cunoscuți ca «suñerdolari», au circulat în toată Spania și chiar au finanțat producția filmului „La fuga de Segovia”, al lui Imanol Uribe.

Povestea răpirii lui Luis Suñer rămâne un capitol controversat în istoria recentă a Spaniei, ilustrând complexitatea perioadei de tranziție și impactul acțiunilor teroriste asupra societății.