La Baia Mare se experimentează o tehnologie inedită în minerit | Vom folosi bacterii pentru extragerea aurului

Biosolubilizarea a fost introdusă oficial în minerit abia în 1950, iar primul brevet al acestei tehnologii datează din 1958. Prima exploatare minieră prin tehnologia bacteriană a fost deschisă la mina de cupru Pudahuel, în Chile, în 1985. În acest moment sunt cunoscute bacterii care în metabolismul lor folosesc metale, precum fierul, cuprul, aurul sau chiar uraniul.
“Tehnologia, care poate fi folosită pentru orice metal, este ieftină şi ecologică. Să dăm un exemplu pentru aur: într-o cuvă plină cu minereu conţinând acest metal preţios se toarnă o soluţie cu bacterii care se hrănesc cu aur, acestea «pasc» metalul pentru metabolismul propriu – chiar aşa se spune, «păscut » -, apoi lichidul care conţine bacteriile «hrănite » este trecut în altă cuvă, unde se depune sub formă de structuri formate din microorganisme moarte – pentru că ele au o viaţă foarte scurtă şi un ritm de înmulţire foarte rapid – pline cu aur. Astfel se obţine minereu pur în a doua cuvă, care poate fi turnat în lingouri”, ne-a spus dr. Gheorghe Popescu, profesor la catedra de mineralogie a Facultăţii de Geologie din Bucureşti.
Microorganismele «pasc» metalul
În ţara noastră s-a pus problema folosirii bacteriilor, pentru prima dată, la minele de cupru şi la exploatarea zăcămintelor de fier din Dobrogea, dar aceste proiecte din anii 80 nu s-au materializat.
“Recent, la minele din Baia Mare, acolo unde s-a produs dezastrul în anul 2000, a început experimentarea extracţiei urmelor de metal din steril prin intermediul a trei tipuri de bacterii: pentru aur, cupru şi arseniu. Desigur, detaliile tehnologice sunt secrete. Dacă metoda se va arăta eficientă din punct de vedere economic, atunci exploatarea resurselor minerale din ţara noastră ar putea cunoaşte o dezvoltare excepţională”, a adăugat profesorul Gheorghe Popescu.

Aşa arată structurile de aur rezultate din mineritul cu bacterii	Așa arată bacteriile care “se hrănesc” cu metal

Resturile miniere pe care bacteriile “pasc” aur la Baia Mare, provin din exploatările vechi, de unde s-au scos doar bucăţile vizibile de metal, restul fiind depozitat sub formă de steril. Acest steril poate fi stors de aurul fin pe care îl conţine prin cianurare – care este o metodă periculoasă pentru mediu – sau prin acest procedeu nou, cu ajutorul bacteriilor.
Microbii ar putea fi trimişi pentru biominerit şi pe Marte
Biomineritul, sau biosolubilizarea aurului, a fost pus la punct în anul 2009, de un grup de oameni de ştiinţă din Australia, condus de cercetătorul Frank Reith. Australienii au descoperit că metabolismul bacteriei Cupriavidus metallidurans poate fi folosit în mineritul aurului. Anul trecut, un lot de microorganisme a fost trimis pe Staţia Orbitală Internaţională pentru a se verifica dacă rezistă în condiţii extraatmosferice. “Dacă vom construi, la un moment dat, baze pe Lună şi pe Marte, vom putea folosi bacteriile pentru biominerit ”, a declarat pentru BBC cercetătorul dr. Karen Olsson-Francis, de la Universitatea Open din Milton Keynes, Anglia.
Viceprimarul din Baia Mare: «Urmărim rezultatele biosolubilizării»
În ianuarie 2000, peste 100.000 de metri cubi de ape reziduale cu cianuri s-au deversat din bazinul de decantare al unei mine de aur din Baia Mare în bazinul hidrografic al Tisei. Ca urmare a dezastrului ecologic, exploatarea a fost închisă, iar tehnologia cianurilor a fost interzisă. “Deocamdată nu vom redeschide această unitate, dar urmărim rezultatele experimentului cu biosolubilizarea”, ne-a declarat István Ludescher, viceprimarul municipiului Baia Mare.
Nu s-a exploatat nici 40% din subsol
“S-a spus de nenumărate ori că zăcămintele de toate tipurile din ţara noastră sunt pe sfârşite. Fals! Plecând de la petrol şi terminând cu metalele, trebuie spus că nu s-a exploatat nici 40 la sută din ceea ce există în subsol, pentru că prin tehnologiile vechi nu se putea face acest lucru. Acum însă există metode care permit redeschiderea eficientă a vechilor mine sau a sondelor de petrol”, ne-a spus prof. dr. Gheorghe Popescu (foto).
Aurul dacic a provocat prima criză economică
În lucrarea “Geologia economică a aurului”, profesorul Gheorghe Popescu arată că mineritul metalului preţios se practică pe teritoriul României, neîntrerupt, încă din epoca neolitică – cu aproximativ 6.000 de ani în urmă. În Antichitate, dacii erau cunoscuţi pentru cantităţile imense de aur pe care le deţineau, fapt pentru care au fost atacaţi de romani în anul 101 d.Hr. Cele 165,5 tone de aur dacic capturate de împăratul Traian au provocat prima criză economică din lume, în Imperiul Roman. În anul 1600, din minele de aur ale Munţilor Apuseni şi din zona Baia Mare se extrăgea 20% din producţia mondială, iar zăcămintele nu sunt nici astăzi epuizate.
← Aici se experimentează biosolubilizarea aurului la Baia Mare

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro