La centrala nucleara se lucreaza cu detectoare de radiatii la piept.

Salariatii de la Centrala Nuclearo-electrica Cernavoda lucreaza iar in ritm normal. De marti, de la ora 14.00, au inceput manevrele de pornire a reactorului.
Carmen Stancu munceste de 15 ani aici ca inginer de sistem. In 1988, dupa ce a absolvit Facultatea de Energetica din Bucuresti, sectia Centrale Nucleare, a fost repartizata alaturi de alti 39 de colegi la reactorul nuclear de la Cernavoda. „Eram toti foarte curiosi sa vedem daca realitatea corespundea cu ceea ce invatasem. Raspunsul a fost nu. La un an dupa ce am ajuns acolo, ne-a vizitat un profesor din facultate si chiar ne-am plans lui ca nimic din ceea ce ne predase nu regaseam in activitatea de zi cu zi. Incet-incet, insa, ne-am adaptat. Dar nu toti, intrucat in cativa ani jumatate dintre colegii mei au renuntat. Imi amintesc ca primul lucru pe care mi l-am cumparat din salariu au fost niste cizme de cauciuc. Mi-a placut ceea ce faceam si am mers mai departe. Nu m-am temut niciodata ca voi fi iradiata, pentru ca sistemul de securitate canadian este unul dintre cele mai sigure”, ne-a povestit Carmen.
Subiectul iradierii salariatilor care lucreaza la Unitatea 1 de la Cernavoda (in jur de 1.300) este tratat cu detasare de administratie. Vasile Simionov, director al Directiei de Radio-Protectie de la Cernavoda, spune chiar ca „angajatii nostri sunt mai sanatosi decat restul populatiei pentru ca in fiecare an sunt obligati sa-si faca testele medicale si sa ia masuri daca ceva nu e in regula. Fiecare a absolvit un curs de radio-protectie si este constient de riscul la care s-ar supune daca n-ar respecta anumite proceduri”. Studiile care s-au facut asupra mediului din 1984 pana in 1994 au aratat ca impactul negativ al functionarii centralei este neglijabil. Salariatii poarta la halat un dozimetru electronic care declanseaza o alarma sonora si luminoasa in cazul in care nivelul de radiatii creste.
Prezent la pornirea centralei nucleare, ministrul economiei a spus ca pretul energiei electrice (care s-a majorat de la 1 septembrie) nu va scadea o data cu reluarea activitatii centralei care asigura 10% din productia totala de energie. „Suntem interesati acum sa acoperim costurile care au crescut din cauza secetei”, a spus Dan Ioan Popescu. Oprirea singurului grup al centralei, cu o putere instalata de 706,5MW, a cauzat Societatii Nationale Nuclearelectrica pierderi de peste 270 miliarde lei (7,2 milioane euro), in conditiile in care, potrivit directorului general al companiei, Ioan Rotaru, pierderile zilnice au fost de 12 miliarde lei

Urmărește-ne pe Google News