La peste 5.000 km depărtare, soția și copiii nepalezului mort după explozia de la Crevedia rămân fără sprijin, dar cu datorii. Cum i-a tratat Guvernul României
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În dimineața de 5 septembrie, Ministerul Sănătății a anunțat decesul unui cetățean nepalez rănit în urma exploziilor de pe 26 august, de la Crevedia, cu arsuri pe 90% din corp. Cetățeanul nepalez era Bhakta Bahadur Sunuwar. Inițial Guvernul a transmis, la solicitarea ziarului, că familia din Nepal nu poate beneficia de ajutorul de 7.500 de lei pe care l-a promis familiilor celor decedați. „Se aplică doar cetățenilor români”. S-au răzgândit, după „finalizarea anchetei”.
Cuprins:
- O lumânare aprinsă din ziua morții
- Peste 100 de persoane, vătămate în urma exploziilor
- Ajutorul promis familiilor victimelor, doar pentru „cetățenii români”
- Guvernul s-a răzgândit
- „Ne cerem scuze că vă deranjăm”
- Bhakta și Susila erau din același sat
- Neregulile dinaintea exploziei
- Avocatul firmei: „Nu pot să fac nicio declarație oficială la acest moment”
- Bhakta s-a întors acasă
„Înainte să plece în România, l-am întrebat de ce se duce acolo. A spus că trebuie să plece pentru ca fiul, fiica, familia lui să aibă o viață mai bună”, povestește Susila Sunuwar, soția lui Bhakta.
Femeia de 30 de ani, născută într-un sat din Nepal, a devenit văduvă după tragedia care a avut loc la peste 5.500 de kilometri de locuința lor.
Soțul ei, Bhakta Bahadur Sunuwar (34 de ani), a murit în urma exploziei de la Crevedia, Dâmbovița, de la o stație GPL ce funcționa ilegal. Alături de alți trei cetățeni nepalezi, era angajat al firmei Flagas SRL, dar toți patru figurau scriptic la un alt punct de lucru decât cel în care se aflau, conform procurorului general Alex Florența.
Ultimele imagini cu Bhakta în viață sunt din seara exploziei. Într-una din ele, hainele îi sunt arse, are corpul plin de arsuri și sânge.
Potrivit certificatului medical de constatare a decesului, Bhakta a avut arsuri pe aproximativ 95% din suprafața corpului. A murit ca urmare a „insuficienței multiple de organe” la Spitalul Bagdasar Arseni din București.
O lumânare aprinsă din ziua morții
La mai bine de o săptămână de când a primit vestea pierderii, Susila încă nu poate să creadă ce s-a întâmplat. Cu greu spune câteva cuvinte, mai degrabă ajutată de Khadga, fratele mai mic al lui Bhakta. Pare în stare de șoc.
Într-un apartament modest din Bhaktapur, oraș la 13 kilometri de capitala Nepalului, Khadga, Susila și cei doi copii, de 2, respectiv 5 ani, încă așteaptă, la jumătatea lunii septembrie, ca Bhakta să fie repatriat. Femeia și copiii stau cu chirie într-o locuință cu două camere.
Pe 5 septembrie, când a aflat că soțul ei a murit, Susila a așezat pe o etajeră din camera lor cu pereți turcoaz trei fotografii cu Bhakta și un diyo, o candelă din cupru, cu scop ritualic. Una dintre imagini îl arată pe soțul ei zâmbind, în fața unui copac înflorit.
Familia spune că a rămas cu un împrumut de 610.000 de rupii nepaleze, adică 4.300 de euro, datorie făcută la bancă pentru ca Bhakta să poată plăti agenția de recrutare din Nepal care i-a găsit locul de muncă din România. Majoritatea muncitorilor asiatici care vin să muncească la noi le plătesc mii de euro agențiilor de recrutare din țările lor, arată documentarea Libertatea din ultimele luni.
Ca să fiu sinceră, situația mea financiară este foarte grea. Pentru că soțul meu a plecat la muncă în România, avem foarte, foarte multe datorii. Am doi copii mici. El era cel care susținea familia, dar acum el nu mai este. Vă rugăm să ne sprijiniți. Guvernul României nu ne-a trimis deloc mesaje legate de Bhakta.
„Numărul văduvelor din societatea nepaleză este în creștere din cauza deceselor lucrătorilor migranți din străinătate”, explică Hari Krishna Neupane, un activist din Nepal care luptă pentru drepturile muncitorilor. „Acestea nu sunt sprijinite de societate.”
Până acum, familia nu a primit vreun sprijin financiar de la guvernele din Nepal și din România, relatează aceasta.
Peste 100 de persoane, vătămate în urma exploziilor
Bhakta Sunuwar a fost una dintre cele peste 100 de persoane vătămate identificate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe parcursul urmăririi penale, într-unul dintre dosarele deschise în urma exploziilor de la Crevedia.
Calitatea de persoană vătămată a încetat pe 5 septembrie, când Bhakta a decedat, a spus Parchetul pentru Libertatea. Familia se poate constitui însă parte civilă.
- „Cu privire la informarea membrilor familiei acestuia despre dispozițiile procesual penale aplicabile în cauză, referitor la calitățile procesuale de persoană vătămată şi parte civilă, organele de urmărire penală au solicitat Consulatului statului Nepal din Bucureşti să întreprindă măsurile necesare până la data de 18 septembrie 2023”, a mai precizat instituția.
- Nepalul are însă doar un consul onorific la București, ambasada responsabilă fiind în Berlin, ceea ce face situația mai complicată din punct de vedere procedural.
Ajutorul promis familiilor victimelor, doar pentru „cetățenii români”
Conform unei Hotărâri a Guvernului României, familiile celor care au murit din cauza accidentului de la Crevedia, de pe 26 august 2023, beneficiază de un ajutor în valoare de 7.500 de lei.
Actul normativ prevede că, pentru obținerea sumei, rudele trebuie să depună o solicitare la agenţia judeţeană pentru plăţi şi inspecţie socială, „în a cărei rază teritorială locuieşte însoţitorul sau rănitul”. Se poate face fizic sau online. Bhakta avea domiciliul chiar în Crevedia, arată certificatul medical constatator al decesului.
Libertatea l-a întrebat pe Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului, dacă și familia cetățeanului nepalez Bhakta Sunuwar, angajat cu contract de muncă în România, este eligibilă pentru a primi ajutorul de 7.500 de lei.
Acesta a spus că nu.
„HG-ul menționat se aplică doar cetățenilor români. Cetățeanul nepalez a beneficiat de acoperirea costurilor aferente tratamentului medical. Regretăm decesul”, a răspuns purtătorul de cuvânt.
HG-ul nu precizează însă nicăieri că se aplică doar cetățenilor români, iar Bhakta, deși de cetățenie nepaleză, lucra în România legal și plătea taxe statului român.
Întrebat de ce nu au fost luate în considerare și familiile cetățenilor străini, purtătorul de cuvânt a transmis că nu are informațiile. Am trimis alte întrebări pe această temă către Guvernul României.
Guvernul s-a răzgândit
În urma solicitării ziarului, Ministerul Muncii a transmis un răspuns pe 21 septembrie, prin care spune că familia lui Bhakta poate beneficia de cei 7.500 de lei.
„După finalizarea anchetei efectuate după exploziile care au avut loc în Crevedia, în data de 26 august, și clarificarea aspectelor legate de situația domnului Bahadur Sunuwar, familia acestuia va putea solicita ajutorul de urgență acordat, potrivit prevederilor HG nr.782/2023, familiilor persoanelor decedate în tragicul eveniment. Solicitarea se poate depune electronic, în secțiunea special creată pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, împreună cu o copie a actului de identitate al solicitantului, copia certificatului de deces și un extras de cont.”
„Ne cerem scuze că vă deranjăm”
Până în ziua decesului, medicii români au ținut familia la curent cu starea lui Bhakta. Susila a aflat însă de la o româncă despre moartea soțului, la câteva ore după, și atunci a contactat personalul medical.
„Bună ziua, domnule! De ieri nu am mai primit informații despre Bhakta Sunuwar. Ne cerem scuze că vă deranjăm”, a trimis Susila un mesaj, pe 5 septembrie, la 14:02, ora Nepalului (ora 11.17, ora României) către unul dintre medicii care îl îngrijea pe pacientul nepalez.
Decesul soțului ei fusese anunțat oficial de către Ministerul Sănătății de aproximativ patru ore și publicat de toată presa românească.
După aproape 60 de minute a venit și răspunsul: „Ne pare rău să vă informăm că domnul Sunuwar a murit în această dimineață. Vă asigurăm că am făcut tot ce am putut ca să-l salvăm pe soțul dumneavoastră.”
Susila i-a scris medicului la scurt timp: „Domnule, nu-mi spuneți asta, nu pot să trăiesc fără el.”
În ziua decesului, managerul Spitalului de Urgență Bagdasar-Arseni a declarat pentru Libertatea că medicii au contactat familia, fără să precizeze la ce oră au făcut asta. Și un consilier al ministrului sănătății ne-a transmis că familia a fost informată, de dimineață.
Bhakta și Susila erau din același sat
Bhakta și Susila s-au cunoscut în satul unde locuiau amândoi, Keshar Damar, din districtul Dhanusha – printre cele mai populare destinații de pelerinaj din Nepal pentru hinduși. S-au căsătorit acum 13 ani și au o fiică și un fiu.
În fotografiile de la nunta lor, ambii au în jurul gâtului ghirlande făcute din flori portocalii, iar pe frunte au o tika, un semn rotund, din pulbere roșie, care marchează un nou început.
„Era un om care ajuta pe toată lumea”, povestește Khadga, fratele mai mic, despre Bhakta. S-a împrietenit repede și cu un coleg român de la stația GPL, despre care știe că a fost, de asemenea, rănit în urma exploziei, adaugă fratele.
„Când a avut loc explozia, în loc să fugă, i-a ajutat pe cei de lângă el. Credem că de aceea a murit”, spune el.
Precizările inițiale ale procurorului general arată că, după izbucnirea primelor flăcări, un angajat al firmei de la stația ilegală le-a cerut celor patru nepalezi să iasă din clădirea de birouri unde se aflau, să meargă cu el în stradă și să oprească traficul rutier, temându-se de un potențial incident major. La scurt timp, a avut loc prima explozie, în care Bhakta și un alt nepalez au fost grav răniți.
Khadga, fratele mai mic cu cinci ani decât Bhakta, a copilărit la oraș, cu un alt frate mai mare. Au fost șase copii în total, trei băieți și trei fete. Toți au rămas în Nepal, cu excepția lui Bhakta, care visa la noi oportunități și la un viitor mai bun pentru familia lui.
Înainte să ajungă în România, în martie anul acesta, cu câțiva prieteni, Bhakta a muncit ca zugrav. În trecut, a mai lucrat o perioadă și în Dubai.
Neregulile dinaintea exploziei
„Să ai o călătorie sigură spre România”, i-a scris Susila pe Facebook în martie, când Bhakta a plecat din Nepal.
În loc să muncească la o spălătorie auto, cum i-a promis în Nepal agenția de recrutare, bărbatul a ajuns să muncească la o stație de gaz, povestește familia.
Pe avizul lui de muncă emis de Ministerul Muncii din Nepal apare „general worker”/ „muncitor general”. Urma să muncească doi ani în România, pe un salariu de 550 de dolari pe lună (2.550 lei), 8 ore pe zi, 6 zile pe săptămână. Agenția de recrutare din România, trecută și ca angajator, este Work Inn Locations SRL. Agenția din Nepal este S.N. RECRUITING SERVICE PVT LTD.
- Agențiile din România găsesc angajatori ce vor să lucreze cu muncitori din afara țării, iar cele din Nepal găsesc muncitorii ce își doresc să vină să muncească în România.
În România, Bhakta și alți trei nepalezi, angajați ai firmei Flagas SRL, figurau scriptic la alte puncte de lucru decât cele în care se aflau. Bhakta îi povestea soției că a întrebat firma de recrutare din Nepal de mai multe ori de ce nu a primit ce i s-a promis, însă nu a primit niciun răspuns.
Acum, pe lângă împrumutul la bancă de 4.300 de euro luat de Bhakta ca să plătească firma de recrutare, Susila trebuie să achite lunar chiria pentru apartamentul cu două camere în care locuiește cu cei doi copii mici. Femeia a spus că nu are deocamdată un job din care să își întrețină familia.
„Familia trebuie să plătească toate datoriile, chiar dacă persoana iubită moare în străinătate. Acesta este motivul pentru care atât de multe familii și-au pierdut pământul și au migrat în alte părți ale țării”, spune activistul din Nepal Hari Krishna Neupane.
Avocatul firmei: „Nu pot să fac nicio declarație oficială la acest moment”
La puțin timp după explozie, firma Flagas SRL, la care Bhakta era angajat, a dat un comunicat în care a anunțat că îi va ajuta pe toți cei afectați de explozie.
„Urmare a tragediei cauzate prin incendiul din localitatea Crevedia, în reprezentarea societății Flagas SRL, ne găsim cu prioritate preocupați în aceste zile de situația victimelor și a tuturor persoanelor care au avut și au de suferit în orice mod din pricina acestui accident”, transmiteau patronii după accident, pe 28 august.
La mai mult de două săptămâni de la declarații, l-am contactat pe avocatul firmei, Leonardo Florin Cojocaru, pentru a-l întreba dacă a fost ajutată și familia din Nepal.
„Nu pot să fac nicio declarație oficială la acest moment. Vă rog să mă înțelegeți”, a răspuns avocatul.
Bhakta s-a întors acasă
Pe 15 septembrie, la zece zile de la moartea lui Bhakta, trupul bărbatului a fost repatriat în Nepal.
Corpul neînsuflețit, acoperit de ghirlande de flori portocalii, ca acelea pe care le-a purtat la nuntă, a fost așezat pe un suport făcut din scânduri, pe malul apei, și incinerat. Ritualul este unul hindus.
„La revedere. Chiar dacă trupul fizic nu mai este cu noi, amintirea ta va rămâne «nemuritoare». Fie ca sufletul tău să se odihnească în pace”, a scris cumnatul lui pe Facebook.
bituca 24.09.2023, 10:06
O familie distrusa si care a ramas si cu multe datorii.
lipanileana 24.09.2023, 10:27
Pacat de el ,sper că autoritatile din Romania sa ajute familia și așa lovită de soartă.
durban22 24.09.2023, 10:34
Nenorocitii de patroni sa fie obligati sa plateasca cu varf si indesat familiei din NEPAL ,pe care au nenorocit-o !.
AlexandraMilu 24.09.2023, 10:36
Cum asa nu beneficieze familia? Săracul om, atât cât a muncit în România, a plătit taxe la fel ca noi toți!
Vrajitoarea 24.09.2023, 10:50
După cât se fură în țara asta, să nu-i fi dat familiei decedatului măcar 7.500 lei este de necrezut! Nu mai vorbesc de despăgubirile pe care trebuie să le plătească patronii vinovați!???