Liderii UE, împărțiți în două tabere, amână negocierile pentru buget, dar se tem de alegerile din 2027: „Este o distribuire a sărăciei”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Negocierile pentru viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene intră într-o fază critică. Președintele Consiliului European, António Costa, a decis convocarea unui summit suplimentar al liderilor europeni pentru data de 26 noiembrie, într-o tentativă de a debloca divergențele majore dintre statele membre și de a pregăti terenul pentru o decizie finală în luna decembrie. Miza este uriașă: noul buget pe șapte ani trebuie să devină operațional la 1 ianuarie 2028, iar orice întârziere legislativă va paraliza direct fluxul de fonduri europene către economiile naționale, relatează Politico.
Cuprins:
Avertismentul a fost formulat tranșant încă din prima zi a summitului de la Bruxelles. Costa le-a atras atenția șefilor de stat și de guvern că ratarea termenului de la finalul acestui an va amâna plățile directe către fermieri și proiectele de cercetare dincolo de data programată a intrării în vigoare a bugetului.
Mai mult, dacă acordul politic nu este parafat în decembrie, suprapunerea calendarului electoral din marile capitale ar putea împinge decizia până în mai sau chiar octombrie 2027, punând în pericol continuitatea programelor europene.
Pentru a facilita o apropiere între tabere, António Costa urmează să înainteze statelor membre un nou set de cifre și proiecții bugetare înaintea reuniunii extraordinare din noiembrie.
Efectul de domino al alegerilor din Franța, Italia și Polonia
Calendarul politic din 2027 reprezintă principalul factor de presiune care forțează liderii de la Bruxelles să ajungă la o înțelegere până la Revelion.
Un impuls decisiv a venit din partea președintelui francez Emmanuel Macron, care le-a transmis omologilor săi europeni că Parisul nu va dispune de capitalul politic necesar pentru a semna un astfel de compromis financiar în buza alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru luna aprilie 2027.
Poziția lui Macron marchează o turnură importantă pentru Franța, care refuzase anterior să se angajeze într-un calendar atât de strâns. Presiunea internă este însă uriașă la Paris.
Lidera opoziției de extremă dreapta, Marine Le Pen, a cerut public înjumătățirea contribuției Franței la bugetul blocului comunitar în cazul unei victorii la prezidențiale și a catalogat orice tentativă de forțare a unui acord bugetar înaintea scrutinului drept un „scandal democratic”.
Pe lângă Franța, scrutinuri electorale majore sunt programate în 2027 și în alte state cu greutate financiară și demografică, precum Italia și Polonia, fapt ce ar putea bloca definitiv orice negociere la nivelul celor 27 de state membre.
„Frugalii” cer tăieri de la regiunile sărace, Spania și Italia spun un „nu” categoric
În spatele ușilor închise, António Costa navighează între interese naționale profund divergente.
Pe de o parte se află blocul statelor „frugale” — Germania, Olanda, Austria, Suedia, Danemarca și Finlanda —, cărora li s-a alăturat prim-ministrul belgian Bart De Wever.
Aceste țări susțin o disciplină bugetară strictă și consideră insuficientă propunerea de compromis venită din partea Irlandei, care include deja tăieri totale în valoare de 159 de miliarde de euro.
Cu toate acestea, tonul cancelarului german Friedrich Merz, liderul informal al acestei coaliții, s-a dovedit mai nuanțat în cadrul discuțiilor confidențiale.
Merz a arătat deschidere pentru ajustări pornind de la baza irlandeză, dar a indicat drept țintă a reducerilor fondurile de coeziune destinate regiunilor mai puțin dezvoltate, protejând în schimb subvențiile agricole acordate fermierilor.
La polul opus, țările din sudul continentului resping categoric ideea unor noi diminuări de fonduri. Premierul spaniol Pedro Sánchez, el însuși aflat în fața unui test electoral decisiv pe 29 noiembrie, a avertizat că volumul propus „este o „distribuire a sărăciei”.
În acest demers, Sánchez a găsit un aliat neașteptat în șefa guvernului de la Roma, Giorgia Meloni. În ciuda distanței doctrinare care îi separă, ambii lideri fac front comun la masa negocierilor și insistă că nu vor accepta noi sacrificii aplicate anvelopelor naționale.
Soluția de avarie: taxe comune pe criptomonede, jocuri de noroc și tehnologie 6G
Pentru a împăca cerințele de austeritate ale statelor din nord cu nevoile de finanțare ale țărilor din sud și est, președinția Consiliului European încearcă să găsească noi surse de venituri proprii care să reducă povara contribuțiilor naționale vărsate direct din trezoreriile statelor.
António Costa explorează pachetul de resurse proprii propus inițial de Parlamentul European, care vizează introducerea unor taxe comunitare aplicate companiilor din industria criptomonedelor, platformelor de jocuri de noroc online și corporațiilor din sectorul tehnologic.
Totodată, pe masa de lucru se află și o inițiativă formulată de Grecia, care propune ca viitoarele venituri generate din vânzarea licențelor naționale pentru spectrul mobil 6G să fie direcționate direct în bugetul Uniunii Europene.
Rămâne însă de văzut dacă aceste instrumente fiscale vor convinge capitalele europene, reticente istoric la ideea transferării dreptului de taxare către Bruxelles.
Summitul convocat la finele lunii noiembrie va constitui momentul adevărului pentru planul financiar al Uniunii, înainte ca presiunile politice interne să blocheze mecanismul de finanțare europeană pentru următorul deceniu.
