Război în Ucraina, ziua 26 | Convoi cu civili plecat din Mariupol, bombardat în Zaporojie. Sunt copii printre răniți, doi în stare gravă

Într-un nou mesaj video transmis luni seară, președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut ucrainenilor să alunge forțele ruse, potrivit New York Times.

„Fac apel la toți ucrainenii, oriunde ne-am afla, să facă totul pentru a ne proteja statul”, a spus Zelenski. „Alungați ocupanții, astfel încât Ucraina să trăiască, astfel încât să trăim cu toții în ea.”

Oliver Dowden, lider al Partidului Conservator britanic, a susținut că prim-ministrul britanic Boris Johnson este „disperat să meargă în Ucraina” și are „o legătură emoțională reală” cu poporul ucrainean, potrivit The Guardian.

Informația că Boris Johnson a vrut să meargă la Kiev a apărut prima dată în weekend, dar luni surse din Downing Street au indicat că este puțin probabil să se întâmple.

„Cred că prim-ministrul este disperat să meargă în Ucraina și a simțit pe timpul conflictului, așa cum a făcut-o poporul britanic, o legătura emoțională reală cu suferința poporului ucrainean și pentru necesitatea ca Occidentul să se unească pentru a face față acestei amenințări din partea Rusiei”, a afirmat Dowden.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Departamentul Apărării din Statele Unite a acuzat forțele ruse că au comis crime de război în Ucraina și a spus că va ajuta la strângerea de dovezi pentru tragerea la răspunde a vinovaților, acuzând Kremlinul că a desfășurat atacuri fără discriminare, ca parte a unei strategii intenționate, relatează Reuters.

„Cu siguranță vedem dovezi clare că forțele ruse comit crime de război și ajutăm la colectarea dovezilor în acest sens”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, într-o conferință de presă.

„Dar există procese de investigare care vor continua și vom lăsa asta să se întâmple. Vom contribui la acest proces de investigare. Cât despre ce concluzii vor rezulta, aceasta nu este o decizie pe care conducerea Pentagonului o ia”, a mai afirmat Kirby.

Miercurea trecută, președintele american Joe Biden a declarat unui reporter la un eveniment la Casa Albă că președintele rus Vladimir Putin este „un criminal de război”, ceea ce l-a determinat pe Putin să amenințe că va întrerupe legăturile dintre Rusia și SUA.

21 mart. 2022 - Acum 3 ani

21-03-2022

Interfax: Trupele ruse „rețin oficiali ucraineni”

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Cinci cazuri de reținere a oficialilor locali de către forțele ruse au fost înregistrate în Cernihiv, din nordul Ucrainei, relatează agenția de presă Interfax-Ucraina.

Citând site-ul parlamentului ucrainean, agenția relatează că forțele ruse au reținut primarii a două sate și un consilier local, în timp ce doi oficiali ai guvernului local au fost, de asemenea, răpiți.

Între timp, în estul Ucrainei, rușii l-au răpit pe șeful unui sat din Harkov, potrivit agenției de presă UNIAN.

Ziarul pro-Kremlin Komsomolskaya Pravda (KP) a publicat un articol care citează ministerul rus al Apărării care spune că 9.861 de militari ruși au murit, o cifră care depășește chiar și estimările serviciilor de informații americane cu privire la decesele rușilor. Numărul răniților raportat a fost de 16.153.

Câteva minute mai târziu, această parte a articolului a dispărut de pe pagină, dar capturi de ecran ale paragrafelor relevante au apărut în mediul online.

I couldn’t believe this was not a faked screenshot, but indeed, it’s not. https://t.co/APYgX7gfUn

— Christo Grozev (@christogrozev) March 21, 2022

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Editorul KP Vladimir Sungorkin a declarat ulterior pentru BBC că informația a fost rezultatul unui atac cibernetic și a spus că ziarul va posta o explicație mai târziu.

SUA trimit în Ucraina o parte din echipamentele sovietice de aparăre antiaeriană pe care le-a achizitionat în secret cu zeci de ani, relatează The Wall Street Journal, citând o sursă din administrația americană.

Pentagonul a achiziționat echipamentele sovietice ca parte a unui program secret, astfel încât să poată examina tehnologia folosită de armata rusă.

Armamentul, care are o vechime de câteva decenii, este familiar armatei ucrainene, care a moștenit acest tip de echipament după destrămarea Uniunii Sovietice.

Pentagonul a refuzat să comenteze oficial informația, dar decizia anunțată pe surse se înscrie în seria de decizii ale președintelui Joe Biden de a spori capacitate de apărare a Ucrainei în fața atacurilor aeriene ale Rusiei.

Realizarea unui bilanț al victimelor celor 26 de zile de război este dificil de realizat, subliniază BBC, întrucât informațiile sunt incomplete și greu de verificat. În plus, ambele părți tind să exagereze numărul de decese din partea opusă și să minimalizeze propriile pierderi.

Surse militare ucrainene spun că până acum au fost uciși până la 15.000 de soldați ruși. Rusia nu a dat o cifră pentru pierderile sale din 2 martie, când a spus că 498 de soldați au fost uciși. Cea mai recentă estimare a serviciilor de informații militare americane, citată de New York Times, estimează cifra la aproximativ 7.000.

Serviciul rus al BBC a întocmit o listă cu 557 de decese confirmate din Rusia, pe baza rapoarte care conțin informații specifice despre decesele persoanelor.

Iar din partea ucraineană, în urmă cu mai bine de o săptămână, președintele Zelenski a spus că 1.300 de soldați ucraineni au fost uciși, dar Ucraina nu a dat cifre de atunci.

Luni, oficialii ucraineni au declarat că 115 copii au fost uciși în conflict și 140 au fost răniți, în timp ce biroul ONU pentru drepturile omului a declarat că 925 de civili au fost uciși și 1.496 au fost răniți.

Cu toate acestea, autoritățile dini Mariupol estimează că doar în acest oraș din sudul țării au murit 2.500 de oameni.

În timpul unui apel telefonic cu mai mulți lideri occidentali, președintele american Joe Biden și-a exprimat „îngrijorări serioase cu privire la tacticile brutale ale Rusiei în Ucraina, inclusiv atacurile sale asupra civililor”, potrivit unui comunicat al Casei Albe.

În apelul cu liderii Franței, Germaniei, Italiei și Regatului Unit, Joe Biden a discutat și despre furnizarea de securitate și asistență umanitară ucrainenilor.

Liderul delegației de negociatori ai Ucrainei, Mihailo Podoliak, a spus că rezistența Ucrainei a forțat Rusia „să evalueze mai adecvat realitatea” situației, ceea ce a condus la „un fel de dialog” în discuțiile de pace dintre cele două națiuni.

Într-un interviu pentru BBC, Podoliak a spus că Kievul nu va face niciun compromis cu privire la integritatea teritorială sau suveranitatea Ucrainei, principiu subliniat anterior și de președintele Zelenski.

Podoliak a subliniat că orice decizie privind un acord de pace va fi luată între Zelenski și președintel rus Vladimir Putin, fără a precizat când o astfel de întâlnire poate avea loc.

21 de salvatori ucraineni au fost uciși și 47 au fost răniți, de la începutul invaziei și până în prezent, de bombardamentele trupelor ruse, a declarat luni adjunctul șefului Serviciului de Stat de Urgență al Ucrainei, Roman Primush, în timpul unei conferințe de presă, relatează Ukrinform, preluat de CNN.

„Conform Convenției de la Geneva, bombardamentele sau alte amenințări la adresa salvatorilor în momentul operațiunilor de salvare sunt considerate o crimă de război. Înregistrăm toate aceste cazuri, informațiile despre fiecare sunt transferate organelor competente, care vor oferi o evaluare juridică a unor astfel de acțiuni și va identifica autorii implicați”, a spus Primush.

El a menționat că arestarea salvatorilor de către forțele ruse este, de asemenea, o încălcare a Convenției de la Geneva.

Guvernatorul regiunii Zaporojie, Oleksandr Starukh, a anunțat că vehiculele care evacuau astăzi civili din zonele din prima linie a frontului au fost lovite de bombardamentele rusești. Patru copii au fost răniți în urma atacurilor și au nevoie de spitalizare, potrivit oficialului citat de Reuters.

Reuters nu a verificat independent afirmațiile guvernatorului ucrainean.

Vehiculele au plecat din orașul-port Mariupol, asediat de peste două săptămâni de ruși, cu civili, printre care numeroși copii.

Potrivit CNN, doi copii sunt într-o stare critică după ce vehiculele care transportau familii au fost sub focul de artilerie pe drumul dintre Mariupol și Zaporojie.

Trei copii din Mariupol care scăpaseră din orașul asediat împreună cu familia au fost atacați în timp ce călătoreau prin districtul Polohivsky, a spus Starukh, unul dintre copii fiind într-o stare critică.

Un al doilea copil care călătorea cu familia este, de asemenea, într-o stare critică, după ce mașina lor a fost atacată în satul Kamianske.

Belarus, un aliat apropiat al Rusiei, ar putea ataca în curând Ucraina și se pregătește să lase Rusia să poziționeze arme nucleare pe teritoriul său, potrivit unui înalt oficial al serviciilor secrete NATO care a vorbit sub protecția anonimatului, relatează The Guardian.

„Guvernul belarus pregătește motivul pentru a justifica o ofensivă belarusă împotriva Ucrainei și desfășurarea iminentă a armelor nucleare rusești în Belarus”, a declarat oficialul.

Oficialii ucraineni au avertizat public că Belarus s-ar putea alătura războiului. Chiar dacă Belarus a permis trupelor ruse să-i folosească teritoriul pentru a lansa operațiuni terestre și aeriene, până în acest moment nu au existat dovezi ale implicării trupelor belaruse.

Ucraina nu va ceda niciodată în fața ultimatumurilor Rusiei, iar orașe precum Kiev, Mariupol sau Harkov nu vor accepta ocupația rusă, a declarat președintele Voldimir Zelenski într-un interviu acordat presei ucrainene.

„Avem un ultimatum cu solicitări în el în care spun că dacă le urmăm vor pune capăt războiului. Ucraina nu poate îndeplini ultimatumul”, spune Zelenski într-un interviu publicat de societatea ucraineană de radiodifuziune Suspilne, citată de Reuters.

Rusia a stabilit Ucrainei în această dimineață un termen limită pentru a se preda în orașul-port Mariupol, spunând că civilii și forțele ucrainene vor avea voie să iasă în siguranță din oraș atâta timp cât vor renunța la arme.

Dar Ucraina a respins acel ultimatum, spunând că predarea nu este o opțiune.

Forțele ruse au răpit patru jurnalişti ucraineni din casele lor din Melitopol luni dimineață, a anunțat Uniunea Națională a Jurnaliştilor din Ucraina. Ei au fost eliberați după câteva ore, după ce au fost ținuți într-o locație necunoscută. Uniunea nu are informații despre starea lor de sănătăte, relatează The Guardian

Toate cele patru persoane sunt asociate cu Melitopolskie Vedomosti, un ziar cu sediul în orașul Melitopol ocupat de forțele ruse, relatează CNN. Și primarul din Melitopol a fost răpit pentru aproximativ o săptămână de forțele ruse care au dorit să-l convingă să colaboreze cu forțele ocupante.

Cei patru nu sunt singurii jurnaliști răpiți de forțele ruse. Vineri, publicația ucraineană Hromadske a dezvăluit că unul dintre jurnaliștii săi, Victoria Roșchina, a dispărut din 15 martie. Potrivit Hromadske, Roșchina plănuia să meargă în Mariupol.

Șeful administrației militare regionale din Donețk a anunțat luni că orașul Avdiivka, aflat încă sub controlul ucrainenilor, și zonele sale învecinate au fost bombardate de artileria și avioanele rusești, relatează CNN.

Într-o declarație publicată pe contul său de Telegram, Pavlo Kyrylenko a spus că cel puțin un civil a fost ucis, iar alți doi au fost răniți în urma acestor atacuri. Potrivit acestuia, 15 locuințe au înregistrat pagube din cauza bombardamentelor și a incendiilor care au izbucnit ulterior.

De asemenea, Kyrylenko a publicat mai multe fotografii care arată rezultatele bombardamentelor rusești, inclusiv daunele produse monumentelor din cel de-Al Doilea Război Mondial și mormintelor soldațiilor Armatei Roșii care au luptat, în apropierea orașului Toretsk, împotriva Germaniei naziste.

Rusia l-a convocat luni pe ambasadorul american John Sullivan pentru explicații, după ce Joe Biden l-a numit pe Vladimir Putin “criminal de război” și „veritabil ucigaș” pentru a trimis zeci de mii de soldați în Ucraina, informează Reuters.

Mai mult, Ministerul rus de Externe a avertizat că legăturile cu SUA sunt „pe punctul de a fi rupte” din cauza acestor remarci.

“Asemenea afirmații din partea președintelui SUA, nejustificate din partea unui om de stat de rang atât de înalt, duc relațiile ruso-americane pe punctul de a fi rupte”, a transmis ministerul rus.

Anterior, Kremlinul a catalogat comentariile lui Biden drept „insulte personale” la adresa lui Putin.

Ministerul rus de Externe i-a mai transmis ambasadorului Sullivan că acțiunile ostile împotriva Rusiei vor primi un „răspuns decisiv și ferm”.

Mai multe detalii: Rusia amenință că relațiile cu SUA sunt ”pe punctul de a fi rupte”, după ce Biden l-a numit pe Putin ”dictator criminal”

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a cerut Chinei să joace un „rol important” în eforturile de rezolvare a conflictului din Ucraina, relatează The Guardian.

„Timp de decenii, relațiile ucraineano-chineze s-au bazat pe respect reciproc și înțelegere. Împărtășim poziția Beijingului privind necesitatea găsirii unei soluții politice la războiul împotriva Ucrainei și facem apel la China, ca putere mondială, să joace un rol important în cadrul acestui efort”, a scris Dmitro Kuleba, într-un mesaj publicat pe contul său de Twitter.

For decades, the Ukrainian-Chinese relations have been based on mutual respect, understanding and benefit. We share Beijings position on the need to find a political solution to the war against Ukraine and call on China as a global power to play an important role in this effort.

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) March 21, 2022

Sâmbătă, negociatorul și consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak a cerut Chinei să se alăture Occidentului pentru condamnarea „barbarismului rusesc”.

🇨🇳 can be the global security systems important element if it makes a right decision to support the civilized countries coalition & condemn 🇷🇺 barbarism. It is a chance to sit at the table as equals. The West must explain to Beijing how $1.6 trillion differs from $150 billion

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) March 19, 2022

Apelul lui Podoliak a venit după ce președintele american Joe Biden a discutat vineri timp de două ore, prin videoconferință cu omologul său chinez, Xi Jinping.

Biden i-a prezentat președintelui chinez „implicațiile și consecințele în cazul în care China oferă sprijin material Rusiei în timp ce aceasta organizează atacuri brutale împotriva orașelor și civililor ucraineni”, a precizat Casa Albă, după discuția dintre cei doi lideri.

Duminică, ambasadorul Chinei în SUA, Qin Gang, a declarat că țara sa nu va trimite arme Rusiei pentru a fi folosite în Ucraina, dar nu a exclus definitiv posibilitatea ca Beijingul să facă acest lucru în viitor.

Șeful departamentului de știri al principalului canal de televiziune de stat din Rusia, Pervîi Kanal (Canal 1), a condamnat protestul jurnalistei Marina Ovsiannikova, care a întrerupt un buletin de știri difuzat în direct și a afișat un banner împotriva războiului declanșat de Moscova, catalogând gestul acesteie drept „trădare”, relatează BBC.

Ovsiannikova a intrat pe platou, pe 14 martie, cu o banner pe care scria „Nu războiului”, fiind ulterior reținută și amendată cu 30.000 de ruble (219 lire sterline sau 288 de dolari).

Vorbind la Canal 1, șeful departamentului de știri al postului, Kirill Kleymenov, a afirmat că „o izbucnire emoțională este una, dar trădarea este cu totul altă chestiune”.

Marina Ovsiannikova i-a avertizat pe telespectatori, prin intermediul mesajului scris pe bannerul afișat, că li se spune minciuni despre războiul din Ucraina. Protestul jurnalistei a generat un interes global enorm.

„Conform informațiilor noastre, (Ovsiannikova, n.r.) a vorbit cu ambasada britanică” cu puțin timp înainte de protest, a susținut Kirill Kleymenov, care a precizat că avocatul acesteia și-a făcut apariția pe neașteptate la studiourile TV și că totul a fost „o acțiune planificată”.

Jurnalista nu a menționat nimic despre o eventuală contactare a ambasadei britanice, notează BBC.

Kirill Kleymenov a mai afirmat că Marina Ovsiannikova „ne-a trădat pe toți… în mod rece, duplicitar, pentru un bonus”.

Forțele ruse de ocupație ruse au deportat ilegal în Rusia 2.389 de copii din teritoriile estice ocupate temporar, Donețk și Luhansk, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, potrivit publicației Ukrainska Pravda.

„Potrivit informațiilor primite pe 19 martie, forțele de ocupație ruse au deportat ilegal pe teritoriul Federației Ruse 2.389 de copii care se aflau în districtele ocupate ale regiunilor Donețk și Luhansk. Strămutarea forțată a civililor pe teritoriul statului agresor, inclusiv a copiilor, se seamănă foarte mult cu răpirea. Astfel de acțiuni reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional, în special a dreptului internațional umanitar”, a transmis Ministerul ucrainean de Externe, într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook a instituției.

„Prin distrugerea caselor și uciderea părinților acestora, Federația Rusă îi privează pe copiii ucraineni de îngrijirea părintească și le pune viața în pericol și mai mult în Rusia. Facem apel la comunitatea internațională să reacționeze la deportarea copiilor, să crească presiunea asupra Rusiei pentru ca aceasta să oprească războiul barbar împotriva poporului ucrainean”, a adăugat ministerul.

„Răpirea copiilor, precum și alte crime ale ocupanților ruși împotriva civililor din Ucraina sunt investigate de instituțiile de aplicare a legii. Autorii acestor crime vor fi aduși în fața justiției”, a precizat Ministerul ucrainean de Externe.

Uniunea Europeană va spori ajutorul financiar și livrarea de arme către Ucraina, a declarat luni ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, înaintea unei ședințe speciale a Consiliului pentru Afaceri Externe de la Bruxelles, informează CNN.

„Vom crește mijloacele financiare pentru achiziționarea de bunuri militare la 1 miliard de euro, pentru a fi clar că suntem, în deplină solidaritate, de partea Ucrainei și că susținem protejarea populației civile din Ucraina”, a declarat Baerbock.

Germania se va asigura, de asemenea, că vânzările de arme de la producătorii germani vor fi efectuate cât mai repede posibil. „Ucraina are nevoie de alte arme”, a spus Annalena Baerbock, fără a oferi alte detalii din motive de securitate.

„Este o chestiune de viață și moarte, suntem în mijlocul unui război și, prin urmare, este nevoie de precauție absolută în a spune ce arme urmează să fie livrate și unde”, a adăugat Baerbock.

„Vedem că guvernul rus continuă să-și intensifice retorica cu privire la armele nucleare, precum și la teritoriul NATO”, a mai spus ministrul german de Externe.

Baerbock a mai subliniat că Alianța Nord-Atlantică trebuie să împiedice răspândirea războiului în alte țări. „Avem o responsabilitate față de ucraineni, dar avem o responsabilitate și față de 450 de milioane de europeni și de aceia care sunt membri NATO”, a adăugat Baerbock. „Nu ne putem asuma responsabilitatea că vor exista mai multe acte de război și în alte țări”, a continuat oficialul german.

„În consecință, lucrăm pentru a înlătura lacunele sancțiunilor. Cei care beneficiază de pe urma acestui război“ trebuie sancționați, inclusiv membrii familiilor lor, a precizat Annalena Baerbock.

Un supraviețuitor al lagărelor de concentrare naziste, în vârstă de 96 de ani, a fost ucis în urma unui bombardament în orașul ucrainean Harkov, relatează presa germană, potrivit The Guardian.

Boris Romantschenko a murit vineri dupa ce casa sa a fost lovită de un proiectil, potrivit nepoatei sale. Romantschenko a fost un supraviețuitor al lagărelor de concentrare Buchenwald, Peenemünde, Mittelbau-Dora și Bergen-Belsen.

Într-o declarație emisă luni, Fundația Memorialelor Buchenwald și Mittelbau-Dora s-a declarat „profund consternată” de această veste.

Romantschenko a militat „intens” pentru memoria crimelor naziste și a fost vicepreședinte al Comitetului Internațional Buchenwald-Dora, a adăugat fundația.

1/2
Wie wir von Angehörigen erfahren haben, wurde unser Freund Boris Romantschenko, der die KZs #Buchenwald, #Peenemünde, #Dora und #BergenBelsen überlebt hatte, am vergangenen Freitag bei einem Bombenangriff auf sein Wohnhaus in #Charkiw getötet. Wir sind zutiefst bestürzt. pic.twitter.com/SOMAdpQn35

— Stift. Gedenkstätten Buchenwald und Mittelbau-Dora (@Buchenwald_Dora) March 21, 2022

Mai multe detalii: Un supraviețuitor al lagărelor naziste a fost ucis în Harkov, în urma unui bombardament al rușilor. Bărbatul avea 96 de ani

Un tribunal rus a ordonat companiei Meta să oprească imediat activitățile Facebook și Instagram în Rusia, pe motiv de „activitate extremistă”, informează The Guardian.

Agenția rusă de presă TASS a relatat anterior că un tribunal din Moscova nu a acceptat solicitarea Meta Platforms ca acuzațiile de extremism împotriva acesteia să fie respinse.

TASS a precizat că Meta a cerut mai mult timp pentru a-și pregăti poziția juridică și a pus sub semnul întrebării autoritatea instanței de a-i interzice activitățile la cererea procurorilor de stat.

Mai multe detalii: Rusia interzice Facebook și Instagram. Compania Meta, declarată ”extremistă”

Biroul ONU pentru drepturile omului (OHCHR) a anunțat luni că a înregistrat 2.421 de victime civile în Ucraina – 925 de morți și 1.496 de răniți -, de la începutul conflictului militar și până pe data de 20 martie, la miezul nopții, relatează Reuters și The Guardian.

Cel mai probabil, numărul real de civili uciși până acum în războiul din Ucraina este considerabil mai mare, pentru că OHCHR, care are o echipă de monitorizare în țară, nu a putut încă să primească sau să verifice rapoartele privind victimele din mai multe orașe grav afectate de conflict, cum ar fi Mariupolul.

Negociatorii de pace ruși și ucraineni au avut luni o videoconferință de 90 de minute, iar grupurile de lucru vor continua să dialogheze pe tot parcursul zilei, a declarat un membru al delegației ucrainene, potrivit Reuters.

„Astăzi lucrăm toată ziua”, a declarat delegatul și parlamentarul ucrainean David Arakhamia, citat de presa ucraineană.

Ambasadorul SUA la Națiunile Unite, Linda Thomas-Greenfield, a avertizat duminică că există șanse mici de progres în discuțiile de pace dintre Rusia și Ucraina.

„Am susținut negocierile pe care președintele Zelenski le-a încercat cu rușii și folosesc cuvântul «încercat» pentru că negocierile par a fi unilaterale, rușii nefiind interesați de nicio posibilă soluție negociată și diplomatică. Am încercat (pe calea diplomației, n.r.) înainte ca Rusia să decidă să avanseze în acest atac brutal asupra Ucrainei, iar aceste eforturi diplomatice nu au primit un răspuns pozitiv din partea rușilor, după cum aceștia nu răspund nici acum. Dar încă avem speranța că efortul ucrainean va pune capăt acestui război brutal”, a afirmat Linda Thomas-Greenfield, potrivit The Guardian.

Atacul asupra unui centru comercial din cartierul Podilskîi din capitala ucraineană Kiev a provocat moartea a cel puțin opt persoane, a confirmat procurorului general ucrainean, potrivit CNN.

Centrul comercial Retroville și mașinile aflate într-o parcare de lângă acesta au luat foc în urma bombardamentului rusesc, flăcările ajungând până la etajele trei și patru ale mall-ului, a anunțat duminică noapte Serviciul de Urgență al Ucrainei.

Iată cum arăta mall-ul Retroville înainte și după ce a fost bombardat:

O înregistrare video publicată pe rețelele de socializare arată cum trupele ruse aruncă grenade și deschid focul asupra unei mulțimi pașnice în orașul-port Herson, din sudul Ucrainei, scrie The Guardian.

Hersonul este ocupat de forțele ruse, dar aici au avut loc proteste civile repetate de când a devenit primul oraș important care a căzut în mâinile rușilor.

Centrul de comunicații strategice al Ucrainei a anunțat că forțele ruse au aruncat grenadele asupra persoanelor care participau la un miting proucrainean. Unele grenade au explodat sub picioarele protestatarilor, a susținut Centrul de comunicații strategice al Ucrainei.

Cel puțin două persoane au fost rănite în timpul protestului.

Abhorrent. Disgusting. Inhumane. Unlawful.

Russian soldiers firing at civilians in #Kherson.

Source: https://t.co/uOu4YVJR73 pic.twitter.com/Woxxy3I2Oe

— Oksana Pokalchuk (@OPokalchuk) March 21, 2022

Actorii Mila Kunis și Ashton Kutcher au strâns donații de peste 30 de milioane de dolari pentru refugiații ucraineni care și-au părăsit țara din cauza războiului, informează CNN.

Cei doi, care sunt căsătoriți, au promis anterior că vor dona și ei 3 milioane de dolari.

Într-un mesaj video distribuit pe contul de Instagram al lui Ashton Kutcher, cuplul le-a mulțumit celor care au făcut donații. „Peste 65.000 dintre voi au donat. Suntem extrem de recunoscători pentru sprijin”, a spus Kunis.

Actrița, originară din Cernăuți, a subliniat că, deși donațiile nu vor rezolva criza, „efortul nostru comun va oferi o «aterizare» mai blândă pentru atât de mulți oameni, pe măsură ce vor păși mai departe în viitorul lor plin de incertitudine”.

Regiunea Jîtomîr, din nord-estul Ucrainei, a fost bombardată pentru prima dată de la începutul războiului, a anuțat guvernatorul regional Vitalii Bunechko, potrivit publicației Ukrainska Pravda.

Vitalii Bunechko a precizat, pe contul său de Telegram, că trei soldați și un civil au fost uciși duminică, 20 martie, în satul Selets, în ceea ce a fost probabil primul atac cu lansatoare de rachete Grad al Rusiei asupra acestei regiuni.

Bursa de la Moscova s-a redeschis parțial luni, pentru prima dată începând din 25 februarie (a doua zi după ce Rusia a început războiul în Ucraina), anunță BBC.

Tranzacționarea obligațiunilor și acțiunilor pe piețele financiare din Rusia a fost suspendată după ce acțiunile au scăzut cu 33%.

Sancțiunile internaționale sunt resimțite la nivelul economiei întregii țări, unele supermarketuri raționalizând vânzările de bunuri de bază, precum sarea și uleiul de gătit.

Piața bursieră s-a redeschis la ora 13:00 (10:00 GMT) doar pentru unele obligațiuni de împrumut emise de guvernul rus.

În predeschidere, randamentele obligațiunilor de stat au crescut cu aproape 20% – cea mai mare creștere înregistrată -, înainte de a scădea puțin. Un randament mai mare înseamnă că Guvernul va trebui să plătească mai mult pentru a se împrumuta, indicând faptul că investiția este mai riscantă.

Dolarul american era evaluat la 105 ruble rusești. Moneda Rusiei a scăzut cu aproximativ un sfert de la începutul invaziei.

Patru jurnaliști din orașul ocupat Melitopol ar fi fost, luni, răpiți de forțele ruse, anunță publicația Ukrainska Pravda.

Mai mulți bărbați înarmați au intrat la casele jurnaliștilor Iulia Olhovskaia și Liubov Ciaika, a editorului pensionat Mihailo Kumok și a redactorului-șef al ziarului Melitopolski Vedomosti (Gazeta de Melitopol, n.r.), Ievhen Borian, „i-au luat și i-au dus într-o direcție necunoscută”.

„Tata a fost răpit de ocupanți, în această dimineață… Până acum nimeni nu a putut lua legătura cu ziariștii răpiți. Eu sunt în siguranță”, a transmis Tatiana, fiica lui Mihail Kumok, într-o postare de pe pagina sa de Facebook.

Mai multe detalii: Un trust de presă din Melitopol a anunțat că redactorul-șef și trei jurnaliști au fost răpiți

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, a anunțat, luni, că la Moscova nu există discuții despre o încetare a focului în timpul negocierilor cu Ucraina, „naționaliștii folosind aceste pauze pentru a se regrupa”, relatează agenția rusă de stat TASS.

„Nu, din punct de vedere faptic orice pauză în operațiune, orice pauză, este folosită de unitățile naționaliste pentru a se regrupa și a continua atacurile asupra militarilor ruși”, a declarat Peskov.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a subliniat că „acest lucru s-a întâmplat de mai multe ori și, prin urmare, complică procesul”.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anunțat luni că poluarea aerului a crescut în capitală, în urma atacului forțelor ruse asupra centrului comercial din cartierul Podilskîi, care a provocat decesul a opt persoane, relatează CNN.

Într-o declarație publicată pe canalul său de Telegram, Klitschko a spus că incendiile izbucnite în urma atacului au distrus centrul comercial și au avariat șase clădiri de apartamente, dintre care trei nu mai pot fi locuite. Între timp, au fost afectate și terenurile pe care se află două școli și două grădinițe din Kiev, a adăugat edilul.

„Din cauza incendiilor izbucnite după loviturile aeriene din capitală și din regiune, a fost detectată poluare atmosferică. Așa că nu deschideți ferestrele. Iar când ieșiți afară – protejați-vă plămânii purtând o mască medicalăm chiar și una de tip FFP2″, a scris Vitali Klitschko.

Primarul i-a îndemnat, de asemenea, pe locuitorii capitalei să nu filmeze sau să posteze pe rețelele de socializare puncte de control militare, convoaie de vehicule sau fortificațiile din jurul instalațiilor strategice. „Nu ajutați inamicul!”, a punctat Klitschko.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut luni Uniunii Europene, mai ales Germaniei, să înceteze orice formă de comerţ cu Rusia şi în special să refuze resursele energetice ale acesteia, transmite AFP, preluată de Agerpres.

„Niciun euro pentru ocupanţi, închideţi toate porturile, nu le mai trimiteţi bunurile voastre, refuzaţi-le resursele energetice”, a afirmat liderul de la Kiev, într-un nou mesaj publicat pe conturile sale de socializare.

„Fără comerţ cu voi, fără companiile şi băncile voastre, Rusia nu ar mai avea bani pentru acest război”, a adăugat Zelenski.

Intervenţia liderului ucrainean survine în contextul în care luni are loc la Bruxelles o reuniune a miniştrilor de externe şi ai apărării din UE pentru a analiza posibile noi sancţiuni împotriva Moscovei, la aproape o lună de la începutul invaziei, pe 24 februarie.

Statele din UE, extrem de dependente de hidrocarburile ruseşti, au exclus până acum sancţionarea acestui sector, foarte important pentru economia Rusiei.

„Vă rog, nu mai sponsorizaţi armele de război ale acestei ţări, Rusia”, a spus Zelenski, înainte de a se adresa apoi direct Germaniei: „Aveţi forţă, Europa are forţă”.

Germania a fost criticată pentru opoziţia faţă de un embargou imediat asupra hidrocarburilor din Rusia, de care este extrem de dependentă.

Kremlinul a transmis luni că un potenţial embargou european asupra petrolului rus ar afecta „întreaga lume”, mai ales Uniunea Europeană.

Forțele ruse vor acorda prioritate, în următoarele săptămâni, încercării de a încercui Kievul, a transmis luni Ministerul Apărării din Regatul Unit, în cea mai recentă actualizare a informațiilor sale privind situația militară din Ucraine, informează CNN.

„În ciuda lipsei continue de progres, Kievul rămâne obiectivul militar principal al Rusiei”, consideră ministerul britanic, precizând că „la nord de Kiev continuă să se dea lupte grele”.

Forțele ruse care înaintează spre capitală dinspre nord-est au stagnat, în timp ce trupele care avansează din direcția orașului Hostomel, la nord-vest, au fost respinse de „rezistența ucraineană feroce”, a adăugat ministerul Apărării de la Londra.

Potrivit instituției britanice, majoritatea forțelor ruse rămân la mai mult de 15 mile (25 de kilometri) de centrul Kievului.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 21 March 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/o31FnBRw3w

🇺🇦 #StandWithUkraine pic.twitter.com/reAkTEnHFj

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) March 21, 2022

Ministrul de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a avertizat luni că nu trebuie să existe nicio încetinire a eforturilor de a impune sancţiuni Rusiei pentru invadarea Ucrainei, relatează agenția germană DPA, citată de Agerpres.

Senzaţia că Uniunea Europeană ar vrea o pauză pentru a mai respira ar fi „un mesaj foarte prost pentru cei care se luptă efectiv în Ucraina”, a spus şeful diplomaţiei lituaniene la o reuniune la Bruxelles a miniştrilor de externe din UE.

Landsbergis a declarat că este nevoie de mai multe acţiuni pentru a pedepsi Rusia pentru agresiunea împotriva Ucrainei, deoarece „în joc este credibilitatea Occidentului”.

Acesta a îndemnat din nou UE să interzică importurile de energie din Rusia, începând cu petrolul.

„Cred că este inevitabil să începem să vorbim despre sectorul energetic”, a punctat ministrul lituanian de Externe.

Lituania, care se învecinează cu Polonia, Letonia, Belarus și regiunea rusă Kaliningrad, s-a numărat printre cele mai intransigente și mai vocale națiuni în ceea ce privește impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei, notează BBC.

Un lider separatist prorus din estul Ucrainei a declarat că va fi nevoie de mai mult de o săptămână pentru a prelua controlul asupra orașului-port asediat Mariupol, transmite agenția rusă de știri Interfax, potrivit The Guardian.

„Nu sunt atât de optimist că două sau trei zile ,sau chiar o săptămână, vor fi suficiente pentru închide problema. Din păcate, nu, orașul este mare”, a spus Denis Pushilin, șeful așa-numitei „Republici Populare Donețk”.

Autorităţile din Odessa acuză forţele ruse că au efectuat, luni dimineaţă, un atac asupra clădirilor rezidenţiale de la periferia oraşului ucrainean, informează The Guardian. Dacă informația se va confirma, acesta este primul atac asupra oraşului-port de la Marea Neagră.

Consiliul local a anunțat că nu s-au înregistrat victime, deși atacul a provocat un incendiu. „Acestea sunt clădiri rezidențiale în care locuiesc oameni pașnici”, a spus primarul orașului Odessa, Gennadiy Trukhanov, citat de Reuters. Rusia neagă faptul că, de la începutul confictului, atacurile sale au vizat civili.

Mai multe înregistrări video publicate în mediul online îi arată pe civilii ucraineni din orașul Herson, din sudul țării, cum determină un camion rusesc să se retragă din fața lor, scrie BBC.

Vehiculul, obligat de protestatari să dea înapoi, era marcat cu litera „Z”, care a devenit un simbol al sprijinului pentru invazia Rusiei în Ucraina.

BBC precizează că a verificat și geolocalizat aceste imagini, dar sursa lor este necunoscută.

Orașul-port Mariupol a fost supus, în cursul nopții de duminică spre luni, unui nou bombardament puternic, povestește un ofițer ucrainean din interiorul orașului.

„Bombele cad la fiecare 10 minute; Navele de război ale marinei ruse bombardează. Ieri (duminică, n.r.), soldații au oprit patru tancuri, precum și vehicule blindate și trupe ruse. Încă avem nevoie de muniție, arme antitanc și apărare aeriană”, a declarat căpitanul Svyatoslav Palamar, din cadrul Regimentului Azov al Gărzii Naționale din Mariupol, pentru CNN.

Palamar a adăugat că el și colegii săi de luptă din Mariupol nu se vor preda.

Moscova a cerut, duminică, forțelor ucrainene din Mariupol să depună armele și să plece din oraș, anunțând că așteaptă un răspuns până luni, la ora 4 dimineață, ora României. Ultimatumul a fost respins de autoritățile ucrainene.

Orașul-port Mariupol, care înainte de război avea aproximativ 450.000 de locuitori, a fost atacat aproape constant de forțele ruse de la începutul lunii martie, imaginile din satelit surprinzând distrugerea semnificativă a zonelor rezidențiale.

Kremlinul a anunțat luni că discuţiile de pace dintre Moscova şi Kiev nu au produs deocamdată niciun progres major, şi a cerut statelor care pot exercita o influenţă asupra Ucrainei să recurgă la aceasta pentru a determina Kievul să adopte o poziţie mai constructivă la negocieri, informează Reuters, preluată de Agerpres.

Vorbind cu reporterii prin teleconferinţă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că mai trebuie făcute încă progrese semnificative la negocieri pentru a exista o bază pentru o posibilă întâlnire între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul ucrainean Volodimir Zelenski.

„Pentru ca noi să vorbim despre o întâlnire între cei doi președinți, trebuie ca «temele» să fie făcute. Trebuie să fie purtate negocieri și să se convină asupra rezultatelor acestora”, a spus Peskov. „Nu s-a înregistrat niciun progres semnificativ până acum”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Peskov a reiterat, de asemenea, afirmațiile conform cărora Rusia dă dovadă de mai multă disponibilitate decât negociatorii ucraineni de a ajunge la un acord în cadrul discuțiilor.

Cu aceeaşi ocazie, Peskov a spus că Europa va fi lovită puternic în eventualitatea unui embargou asupra petrolului rusesc, care va dezechilibra din punct de vedere energetic continentul, dar nu va afecta şi Statele Unite, mai relatează Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a adăugat că subiectul oricărui embargou petrolier este unul foarte complex.

Guvernele din ţările membre ale Uniunii Europene vor analiza un posibil embargou asupra petrolului rusesc în contextul în care liderii europeni se vor întâlni săptămâna aceasta cu preşedintele american Joe Biden pentru o serie de summituri concepute să întărească răspunsul Occidentului la invazia Rusiei.

Statele UE vor începe luni discuţiile la nivel de miniştri de externe, iar surse diplomatice au dezvăluit pentru Reuters că ţările baltice susţin un embargou pentru petrolul rusesc ca următorul pas logic, în timp ce Germania afirmă că nu trebuie luate măsuri pripite având în vedere preţul şi aşa ridicat al energiei în Europa.

Mai multe detalii: Kremlin: Progresele în negocieri nu sunt suficiente pentru o întâlnire între președinți. Ce spune secretarul de presă al lui Putin despre o încetare a focului

O nouă interdicție de circulație, de 35 de ore, a fost instituită în Kiev, anunță corespondentul BBC din capitala Ucrainei. Interdicția intră în vigoare luni seară, la ora 20.00, și va fi valabilă până miercuri dimineață, la ora 7.00

Autoritățile din Kiev, prin vocea primarului Vitali Klitschko, au transmis că oricine va fi surpins pe străzi, fără permis special sau care nu se îndreaptă spre un adăpost, în acest interval, va fi considerat un inamic.

„Rog pe toată lumea să stea acasă sau în adăposturi când sună alarma”, a scris Vitali Klitschko.

A new 35 hour curfew has been announced in Kyiv.

Running from 8pm tonight until 7am on Wednesday.

Authorities say anyone seen on the streets (without a special pass or not making their way to a shelter) will be considered an enemy.

— James Waterhouse (@JamWaterhouse) March 21, 2022

Noua Zeelandă anunță că va oferi Ucrainei alte 5 milioane de dolari neozeelandezi (3,46 milioane de dolari), ajutor care va consta în fonduri și asistență militară neletală, informează Al Jazeera.

Prim-ministrul Jacinda Ardern a declarat că banii vor fi direcționați în principal către un Fond fiduciar al NATO pentru furnizarea de combustibil, rații, echipamente de comunicare și truse de prim-ajutor în Ucraina.

De asemenea, armata Noii Zeelande va furniza forțelor ucrainene echipamente tactice, precum veste antiglonț și căști de protecție, a adăugat Jacinda Ardern.

Armata Ucrainei a anunțat luni, în cea de-a 26 zi a războiului, că totalul piederilor provocate Rusiei se ridică la peste 15.000 de militari – morți, răniți sau capturați, potrivit publicației Pravda Ucrainska.

Cea mai recentă actualizare, publicată pe pagina de Facebook a Forțelor Armate ucrainene, arată că alte pagube provocate trupelor ruse sunt:

• 97 avioane
• 121 elicoptere
• 498 tancuri
• 1.535 de vehicule blindate
• 240 de sisteme de artilerie
• 45 de sisteme de apărare aeriană
• 80 de lansatoare multiple de rachete
• 60 de tancuri de alimentare
• 24 drone
• 3 nave
• 969 de vehicule militare.

Un nou atac a lovit un centru comercial din capitala Kiev, în cursul nopții de duminică spre luni, în cartierul Podilskîi. Bilanțul victimelor, încă provizoriu, a crescut la opt morți, informează BFM TV, citând AFP.

O explozie uriașă a zguduit orașul în timpul atacului și mai multe incendii au izbucnit deasupra dărâmăturilor mall-ului Retroville.

⚡️The video from a security camera of the Retroville shopping mall in Kyiv allegedly shows the recent attack in the capital’s Podil district.

Video: Proof of war in Ukraine/Telegram pic.twitter.com/6vTiQKhXOW

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 20, 2022

Salvatorii încearcă în continuare să găsească supraviețuitori sub dărâmăturile mall-ului.

Aftermath of the attack in Kyiv#StopRussia #ClosetheSkyoverUkraine #ProtectUASky pic.twitter.com/P5ZAFJH3pw

— Stratcom Centre UA (@StratcomCentre) March 21, 2022

China va oferi un nouă tranșă de ajutor umanitar Ucrainei, în valoare de 10 milioane de yuani (1,57 milioane dolari), ca urmare a „evoluției situației și a nevoilor reale”, a anunțat luni Ministerul chinez de Externe, potrivit CNN.

„China va continua să joace un rol constructiv în promovarea detensionării situației din Ucraina și este dispusă să depună propriile eforturi pentru a depăși criza umanitară”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Wang Wenbin, în timpul unui briefing de presă.

China a oferit Ucrainei prima sa tranșă de asistență umanitară – în valoare de 5 milioane de yuani (790.000 de dolari) – la începutul acestei luni.

Ministerul rus al Apărării a confirmat că Rusia a lovit cu rachete de croazieră un centru militar din regiunea ucraineană Rivne, relatează Interfax, citat de The Guardian.

„Rachete de croazieră de înaltă precizie lansate din aer au lovit un centru de antrenament pentru mercenari străini și formațiuni naționaliste ucrainene”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului Apărării, Igor Konașenkov.

Anterior, guvernatorul regiunii Rivne, Vitaliy Koval, a declarat într-un mesaj video că forțele ruse au lovit cu două rachete terenurile de antrenament militar din oraș. Deocamdată nu există informații privind victimele sau pagubele. Orașul Rivne este situat la 300 km vest de Kiev.

De asemenea, Interfax relatează că ministerul rus al Apărării afirmă că Rusia nu intenționează să lovească și nu a lovit nicio instalație a industriei chimice din Ucraina, după ce în această dimineață a fost raportată o scurgere de amoniac.

Mai multe detalii: Rușii au atacat cu rachete de croazieră o instalație militară ucraineană din regiunea Rivne

Un număr de 2.114.000 de refugiaţi ucraineni au intrat în Polonia de la începutul războiului, declanşat de Rusia, anunțat luni Poliția de Frontieră poloneză, potrivit BBC. Totuși, numărul celor care ajung în ţara vecină este în scădere. Numai duminică, 33.800 de persoane au trecut granița, a scris agenția pe Twitter, cu 16% mai puțin decât sâmbătă.

Luni, până la ora 06:00 GMT, au trecut 5.700 de persoane, ceea ce reprezintă o scădere de 17% față de aceeași perioadă a zilei de sâmbătă. Unele dintre persoanele care fug au părăsit deja Polonia pentru alte țări de destinație.

Cercetătorul în domeniul migrației de la Universitatea din Varșovia, prof. Maciej Duszczyk estimează că au rămas în Polonia aproximativ 1,2 milioane de persoane. De asemenea, 264.000 s-au întors în Ucraina via Polonia de la începutul războiului.

Opt coridoare umanitare au fost convenite pentru ca oamenii să părăsească luni orașele ucrainene, a declarat vicepremierul ucrainean Iryna Vereshchuk, potrivit The Guardian.

Cordioarele nu includ şi oraşul Mariupol, aflat în conflict. Ea a spus că eforturile de a ajunge la Mariupol cu provizii umanitare au eşuat.

Războiul din Ucraina, declanşat de Rusia, ar putea duce la o criză alimentară „la scară mondială”, a declarat luni, la Bruxelles, ministrul francez al agriculturii, Julien Denormandie, înainte de o reuniune a UE pe tema agriculturii, notează The Guardian.

Miniștrii UE vor discuta situația alimentară cu omologul lor ucrainean în cadrul unei videoconferințe, a adăugat el, potrivit Reuters.

Un oficial al Programului Alimentar Mondial (PAM) a declarat vineri că lanțurile de aprovizionare cu alimente din Ucraina se prăbușesc, în condițiile în care podurile și trenurile au fost distruse de bombe, iar multe magazine alimentare și depozite sunt goale.

Cel puțin șase persoane au fost ucise în urma bombardamentelor care au avut loc în cursul nopții într-un centru comercial din Kiev, potrivit unui jurnalist al agenției France-Presse, transmite The Guardian. Cadavrele au fost așezate în fața centrului comercial Retroville din cartierul Podilskyi din nord-vestul capitalei, potrivit jurnalistului.

Clădirea de 10 etaje a fost afectată de o explozie puternică care a pulverizat vehiculele din parcarea și a lăsat un crater de câțiva metri lățime.

Mall-ul incendiat încă fumega luni dimineață. Toată partea sudică a fost distrusă. Serviciile de urgență ale statului ucrainean au declarat că au primit un apel la ora 22.48 că „bombardamentele inamice” au provocat incendii la mai multe etaje și au incendiat mai multe mașini.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a confirmat, de asemenea, informațiile, spunând că s-au auzit „mai multe explozii”.

Друзі! Кілька вибухів у Подільському районі столиці. Зокрема, з інформації на даний момент,деякі будинки та на території одного з торгових центрів. Рятувальники, медики і поліція вже на місці. pic.twitter.com/qDjaEhGyj9

— Віталій Кличко (@Vitaliy_Klychko) March 20, 2022

Vecinii dintr-un bloc de locuințe, ale căror geamuri au fost sparte de explozie, au declarat că au văzut un lansator mobil de rachete în apropierea mall-ului cu câteva zile înainte. Salvatorii continuă să caute prin dărâmături alte victime.

„Iadul pe pământ” este descrierea lui Yaroslav Zhelezniak, un parlamentar ucrainean din Mariupol, despre situația din orașul său natal, scrie BBC. Mariupol a fost înconjurat de trupele ruse, care au împiedicat crearea de coridoare pentru a permite distribuirea de ajutoare umanitare.

Aproximativ 300.000 de locuitori sunt blocați în oraş, fără electricitate, apă curentă sau încălzire. Și, pe măsură ce alimentele și proviziile medicale se epuizează, criza s-ar putea agrava, iar oamenii ar putea suferi de foame și bolile s-ar putea răspândi.

Locuitorii își petrec cea mai mare parte a timpului în adăposturi și subsoluri, în timp ce Rusia continuă atacul neîncetat asupra orașului, de pe uscat, din aer și de pe mare, transmit oficialii, mai notează sursa citată

Cadavrele sunt lăsate pe străzi, deoarece este prea periculos să fie luate. Când sunt ridicate, unele ajung să fie îngropate în gropi comune, un simbol al ororii de acolo. Chiar și un general rus a recunoscut că în oraș se desfășoară o catastrofă umanitară teribilă, însă nu a recunoscut că propriile sale forțe sunt responsabile pentru asta.

Kievul, capitala Ucrainei, rămâne prioritatea Rusiei și se așteaptă o nouă ofensivă în următoarele câteva săptămâni, anunţă ministerul Apărării din Marea Britanie, potrivit BBC.

Potrivit sursei citate, luptele grele continuă la nord de capitală, dar că avansurile trupelor ruse din această direcție au fost blocate. Cea mai mare parte a trupelor ruse se află la peste 25 de kilometri de centrul Kievului, a adăugat ministerul britanic.

„În ciuda lipsei continue de progrese, Kievul rămâne principalul obiectiv militar al Rusiei și este probabil ca ei să acorde prioritate încercării de a încercui orașul în următoarele săptămâni”.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 21 March 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/o31FnBRw3w

🇺🇦 #StandWithUkraine pic.twitter.com/reAkTEnHFj

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) March 21, 2022

„Nu există nicio amenințare pentru populația orașului”, a transmis Serviciul de Urgență de Stat, într-o actualizare a situației de la uzina Sumîhimprom, privind scurgerea de amoniac.

Anterior, guvernatorul regiunii Dmitro Jiviţk avertizase că persoanele aflată pe o rază de 5 kilometri de uzina Sumîhimprom trebuie să părăsească zona, deoarece gazul este periculos.

Conform administrației regionale, zona a fost bombardată, la ora 3.55, și, în urma raidului, un rezervor cu amoniac a fost avariat. Începând cu ora 5.00, a existat „o ușoară scurgere de amoniac”.

Mayor of #Sumy: the ammonia leak is under control with only 1 injured person pic.twitter.com/JIQBWY8mip

— Stratcom Centre UA (@StratcomCentre) March 21, 2022

Uzina chimică din Sumi a fost bombardată luni dimineaţă în jurul orei 03:55, potrivit autorităţilor militare din oraş, transmite The Guardian.

„Ca urmare a bombardamentului, un rezervor cu amoniac a fost avariat”, au declarat serviciile de urgență ale statului ucrainean într-o actualizare pe contul de Telegram, adăugând că începând cu ora 5 dimineața exista o ușoară scurgere de amoniac.

Potrivit celor mai recent informaţii, un angajat al uzinei a fost rănit, iar echipele de salvare repară o conductă avariată.

Guvernatorul regiunii Dmitro Jiviţki a declarat că deversarea afectează o zonă pe o rază de 2,5 km de la locul deversării, potrivit unei postări de pe pagina oficială de Telegram.

La câteva zile după vizita-surpriză la Kiev, premierul Sloveniei, Janez Jansa, a anunţat revenirea diplomaţilor din ţara sa în capitala ucraineană, transmite luni dpa, conform Agerpres.

Ucraina are nevoie de sprijin diplomatic şi diplomaţii Sloveniei se vor întoarce în curând la Kiev, a declarat şeful executivului sloven duminică seară într-un tweet prin care şi-a anunţat decizia. „Acţionăm să convingem #UE să facă acelaşi lucru”, a adăugat el.

Slovenia @vladaRS will send its diplomats back to #Kyiv soon. They are volunteers. We are working to make #EU do the same. 🇺🇦needs direct diplomatic support. @SLOinUKR @ukraineoffice @Kabmin_UA_e @ua_parliament @ZelenskyyUa @Denys_Shmyhal #defendUkraine @KyivPost @visegrad24

— Janez Janša (@JJansaSDS) March 20, 2022

Ambasadorul Sloveniei şi personalul ambasadei care au părăsit Kievul împreună cu diplomaţii multor altor ţări atunci când a izbucnit războiul din Ucraina se vor întoarce în capitala Kiev săptămâna aceasta, a relatat şi postul de televiziune sloven.

Jansa a călătorit la Kiev marţea trecută, în cadrul unei vizite-surpriză alături de omologii săi din Polonia şi Republica Cehă. Cei trei s-au întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu premierul Denis Şmîhal pentru a-şi arăta solidaritatea faţă de Ucraina după invazia rusă începută în 24 februarie.

Noua Zeelandă s-a angajat să ofere Ucrainei fonduri suplimentare de 3,46 milioane de dolari, precum și echipamente neletale, transmite BBC.

Prim-ministrul Jacinda Ardern a declarat că banii vor fi direcționați către un fond NATO care furnizează combustibil, echipamente de comunicații și truse de prim ajutor forțelor ucrainene.

De asemenea, va sprijini Ucraina cu alte echipamente tactice. Noua Zeelandă a trimis până în prezent asistență de aproximativ 7,6 milioane de dolari către Ucraina.

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat duminică că Israelul face multe eforturi pentru a organiza discuţii de pace la nivel înalt între Ucraina şi Rusia şi a sugerat că acestea ar putea avea loc la Ierusalim, informează Reuters, potrivit Agerpres.

După ce s-a adresat parlamentului israelian, în intervenţia sa video zilnică către ucraineni preşedintele Zelenski a declarat că prim-ministrul Naftali Bennett încearcă să acţioneze ca unintermediar între Kiev şi Moscova.

„Desigur, Israelul are interesele sale, strategia sa de a-şi proteja cetăţenii. Înţelegem totul”, a spus Zelenski, aşezat la birou, în tricoul său kaki.

Prim-ministrul Israelului, domnul Bennett, încearcă să găsească o modalitate de a organiza discuţii. Şi suntem recunoscători pentru asta. Suntem recunoscători pentru eforturile lui, astfel încât mai devreme sau mai târziu vom începe să avem discuţii cu Rusia, eventual la Ierusalim. Este locul potrivit pentru a găsi pacea. Dacă este posibil.

Volodimir Zelenski:

În ultima săptămână, premierul Naftali Bennett şi-a intensificat eforturile de a aduce cele două părţi împreună şi a vorbit în mai multe rânduri atât cu Volodimir Zelenski, cât şi cu Vladimir Putin. Săptămână trecută, premierul israelian a zburat în secret la Moscova pentru a se întâlni cu liderul de la Kremlin.

Mai multe informații: Zelenski consideră Ierusalimul ca fiind „locul potrivit” pentru discuții între Ucraina și Rusia

Cel puțin patru persoane au murit și alte șase au fost rănite în atacurile ruse din noaptea de duminică spre luni, în cartierele Podilskîi și Sviatoșinskîi din Kiev, a anunțat primarul Vitali Kliciko și Administrația de Stat a capitalei Ucrainei, informează BBC și publicația ucraineană Ukrainska Pravda.

Iniţial, primarul Kievului anunțase că o persoană a murit.

Mai multe informații: Cel puțin patru morți și mai mulți răniți, după bombardamentele de la Kiev, din cursul nopții

Preşedintele american Joe Biden va călători vineri în Polonia pentru a discuta răspunsul internaţional la invazia Rusiei în Ucraina care a declanşat o „criză umanitară şi a drepturilor omului”, a anunţat duminică seara purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Vizita în Polonia va avea loc la o zi după ce preşedintele american se va întâlni la Bruxelles cu aliaţii NATO, liderii G7 şi liderii Uniunii Europene pentru a discuta eforturile internaţionale de sprijinire a Ucrainei după invazia Rusiei.

Mai multe informații: Joe Biden va merge vineri în Polonia, după întâlnirea NATO de la Bruxelles

O scurgere de amoniac a fost raportată azi la uzina chimică din orașul Sumi, din nord-estul Ucrainei, a transmis guvernatorul regiunii Dmitro Jiviţki, informează Ukrainska Pravda și The Guardian.

Oficialul a avertizat că persoanele aflată pe o rază de 5 kilometri de uzină trebuie să părăsească zona, deoarece gazul este periculos. „Atenție! 21 martie 2022. 04.30. Scurgere de amoniac Sumihimprom !”, a transmis guvernatorul.

De asemenea, el a îndemnat populația să se adăpostească în subsoluri și etaje inferioare ale blocurile, pentru a se proteja împotriva amoniacului, un gaz incolor cu miros înțepător de sufocare, bine solubil în apă, exploziv, toxic.

Mai multe informații: „Folosiți subsolurile pentru protecție”. Scurgere de amoniac la o uzină de produse chimice din Sumi

„Nu va exista nicio predare, nicio depunere a armelor”, a declarat viceprim-ministrul Irina Vereşciuk pentru Ukraîinska Pravda la primele ore ale zilei de luni, potrivit The Guardian.

„În loc să pierdeți timpul cu opt pagini de scrisori, deschideți un coridor (nr. umanitar)”, a mai spus oficialul ucrainean, care a adăugat că răspunsul Ucrainei a fost deja comunicat părţii ruse.

Piotr Andriușenko, consilier al primarului din Mariupol, a întărit că orașul nu va înceta să se apere. „Vom lupta până la ultimul dintre soldații noștri”, a declarat el, pentru BBC.

Moscova a cerut, duminică, forțelor ucrainene din Mariupol să depună armele și să plece din oraș, anunțând că așteaptă un răspuns până luni, 21 martie, la ora 4 dimineață, ora României.

În ultimatumul transmis forțelor ucrainene, generalul-colonel rus Mihail Mizintsev, directorul Centrului Național rus pentru Managementul Apărării, a condamnat „catastrofa umanitară teribilă” din orașul aflat de două săptămâni sub asediul forțelor ruse.

Mai multe informații: Rusia dă ultimatum Ucrainei să predea Mariupolul asediat, invocând „catastrofa umanitară teribilă”. „Depuneți armele”

Primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, anunță că duminică seara au avut loc explozii în districtul Podolski din Kiev, relatează Ukrainskaia Pravda.

”Prieteni! Mai multe explozii în cartierul Podilski al capitalei. Conform informațiilor din acest moment, la unele case și într-unul dintre centrele comerciale. Salvatorii, medicii și poliția sunt deja la fața locului”, a anunțat edilul pe Telegram.

O persoană a fost ucisă în urma bombardamentelor din Kiev, potrivit CNN.

Ministerul rus al Apărării s-a oferit să deschidă luni dimineață coridoare umanitare de la Mariupol, mergând spre est și vest, relatează BBC.

Generalul Mihail Mizintsev a propus deschiderea coridoarelor de la ora 10:00, ora Moscovei (9:00, ora Bucureștiului – n.r.), inițial pentru ca trupele ucrainene și „mercenarii străini” să depună armele și să plece.

Apoi, de la ora 12:00, convoaielor umanitare cu alimente, medicamente și alte provizii vor avea acces în oraș din ambele direcții, după stabilirea traseelor, a mai spus generalul rus.

Mizintsev a mai precizat că este așteptat un răspuns pozitiv din partea Kievului până luni dimineață la ora 5:00, ora Moscovei.

Urmărește-ne pe Google News