Război în Ucraina, ziua 27 | Mariupol, bombardat de forțele ruse dinspre Marea Azov. În Luhansk a fost lovit de obuze un spital de copii

Spațiul aerian al Ucrainei rămâne „disputat” în a patra săptămână a invaziei ruse, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

Spațiul aerian este contestat parțial pentru că „ucrainenii fac să fie așa”, a mai spus Kirby. Forțele ruse sunt dominante în unele zone ale spațiului aerian, a adăugat el.

„Este disputat pentru că ucrainenii procedează astfel și sunt foarte deștepți în ceea ce privește modul în care își organizează și își folosesc resursele de apărare aeriană pe care continuă să le zboare”, a spus Kirby.

O hartă prezentată de BBC arată că rușii au înconjurat pe toate laturile orașul Mariupol, port la Marea Azov, pe care îl asediază de peste două săptămâni.

Forțele ruse au înregistrat inițial câștiguri rapide în sudul Ucrainei, obiectivul lor principal fiind crearea unui coridor terestru între Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, și zonele deținute de separatiștii susținuți de ruși în Donețk și Luhansk.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

În calea acestui obiectiv se află orașul-port Mariupol, care a fost încercuit de forțele ruse de la începutul lunii martie. Oficialii ucraineni spun că aproximativ 300.000 de civili rămân prinși în oraș.

Forțele armate ucrainene au transmis că rușii au suferit pierderi mai mari în 26 de zile de război în Ucraina decât în cei 10 ani de invazie sovietică în Afganistan.

Potrivit ultimei estimări a armatei ucrainene, circa 15.300 de soldați ruși au fost uciși, inclusiv 6 generali. De asemnea, forțele ruse au pierut 509 tancuri, 99 de avioane și 123 de elicoptere.

According to the Armed Forces of #Ukraine, the losses of the #Russian army in Ukraine in 26 days of the war exceed the losses of the #Soviet army for 10 years of the war in #Afghanistan. pic.twitter.com/CIieerad5I

— NEXTA (@nexta_tv) March 22, 2022

Mai multe despre acest subiect, aici.

Nu există niciun arministițiu la orizont pentru o încetare a focului în Ucraina, a transmis Palatul Elysée într-un comunicat de presă la finalul discuțiilor avute marți de Emmanuel Macron cu președinții din Rusia și Ucraina.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

„Deocamdată nu există un acord, dar președintele [Macron] rămâne convins de necesitatea de a-și continua eforturile”, se arată în comunicatul de presă. „Nu există altă cale de ieșire decât o încetare a focului și negocieri de bună-credință între Rusia și Ucraina”.

Convorbirea dintre Macron și președintele rus Vladimir Putin a durat o oră, potrivit Palatului Élysée. De când războiul a izbucnit pe 24 februarie, Macron a menținut deschisă o linie de comunicare atât cu Putin, cât și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Macron a vorbit cu Putin de opt ori și cu Zelenski de 17 ori de la începutul invaziei Rusiei, potrivit CNN.

Imagini care au apărut online arată atacuri aeriene asupra orașului ucrainean Kramatorsk, situat în estul Ucrainei, potrivit The Guardian.

Russian strikes in Kramatorsk. https://t.co/sVPmVAAdcE pic.twitter.com/GPygZuzwfe

— Rob Lee (@RALee85) March 22, 2022

Au apărut, de asemenea, alte relatări despre forțele ruse care ar folosi muniție cu fosfor, care este interzisă.

Oleksiy Biloshitskiy reports that the #Russian occupiers had recorded another use of banned phosphorus ammunition in #Kramatorsk. pic.twitter.com/h2A8YZz7wQ

— NEXTA (@nexta_tv) March 22, 2022

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa, prin videoconferință, la un summitul NATO de joi pentru a discuta despre războiul cu Rusia, dar detaliile exacte sunt încă în curs de elaborare, a declarat marți purtătorul de cuvânt al lui Zelenskii, citat de Interfax Ucraina și Reuters.

Sergii Nykyforov a transmis că Zelenski va avea cel puțin un mesaj video, dar ar pute la parte la discuția integrală din cadrul summitului.

Presa rusă relatează că Vladimir Putin a vorbit la telefon cu președintele francez Emmanuel Macron. Conversația a fost inițiată de Franța, a relata agenția de presă de stat Ria Novosti. Agenția de presă Interfax a declarat că cei doi lideri au discutat despre restabilirea păcii între Rusia și Ucraina.

Nu a existat nicio confirmare din partea guvernului francez privind această conversație, dar cei doi lideri au avut mai multe apeluri telefonice lungi atât înainte, cât și după invazia rusă a Ucrainei.

De altfel, Emmanul Macron a fost criticat în presa internațională pentru numeroasele discuții avute cu Vladimir Putin.

Citești și: „Ce naiba crede Emmanuel Macron că face discutând cu Vladimir Putin?”. O întrebare din presa internațională și câteva răspunsuri

Rusia va folosi arme nucleare doar dacă însăși existența sa ar fi amenințată, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează agenția de presă de stat rusă, citată de Reuters.

Kremlinul a declarat marți că ar dori ca discuțiile în curs de desfășurare dintre Rusia și Ucraina să fie mai „active și mai substanțiale”, pe măsură ce luptele dintre forțele ruse și ucrainene continuă.

Dmitri Peskov a declarat luni că nimeni nu s-a gândit vreodată că „operațiunea militară specială” din Ucraina va dura doar câteva zile și a reiterat, de asemenea, că ea se desfășurare întocmai cum a fost planificată.

O rachetă rusă a lovit și distrus o gară din Pavlohrad, regiunea Dnipropetrovsk, a tranmis Valentin Reznichenko, șeful regional al administrației civile.

Atacul a ucis o persoană, a deraiat 15 vagoane de marfă și a distrus o porțiune de cale ferată, a spus Reznichenko. Toate operațiunile din gară au fost suspendate pe termen nelimitat, a adăugat el.

Pavlohrad este o răscruce importantă pentru sistemul feroviar al Ucrainei. Este un nod feroviar de marfă și o legătură de transport către mai multe regiuni din est aflate în prima line a războiul Rusiei cu Ucraina.

Incendiile forestiere au izbucnit în vecinătatea reactorului nuclear de la Cernobîl, Ucraina susținând că prezența trupelor ruse, care au cucerit centrala abandonată, îngreunează eforturile de gestionare a incendiilor, relatează The Guardian.

Cel puțin șapte incendii au fost depistate în zona de excludere a Cernobîlului prin intermediul imaginilor prin satelit realizate de Agenția Spațială Europeană, potrivit unui comunicat al parlamentului ucrainean.

Incendiile au fost probabil aprinse de „agresiunea armată a Federației Ruse”, transmit oficialii ucraineni, deși nu este clar dacă au fost bombardamente, incendiere sau vreun alt factor care au pornit flăcările.

Incendiile la o rază de 10 km de centrală sunt „deosebit de periculoase”. Ucraina susține că pompierii ucraineni nu sunt în măsură să abordeze incendiile din cauza prezenței forțelor ruse.

Forțele ruse au capturat centrala de la Cernobîl în primele zile ale invaziei din Ucraina. Zona este cunoscută pentru o explozie din 1986 și un incendiu care a provocat un dezastru nuclear major, răspândind contaminarea radioactivă în toată Europa. Centrala și zona înconjurătoare au fost în mare parte închise de atunci, dar aproximativ 200 de tone de combustibil nuclear rămân în partea de jos a reactorului care este relativ neprotejat.

Mai multe despre acest subiect, aici.

Consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, a anunțat că SUA și aliații vor anunța joi un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

Într-o conferință de presă susținută înainte de plecarea lui Joe Biden în turneul european care îl va duce la Bruxelles și Varșovia, Sullivan nu a oferit detalii despre noile sancțiuni, dar a subliniat că „un element cheie” este să impiedice „orice încercare a oricărei țări de a ajuta Rusia, practic, să submineze, să slăbească sau să ocolească sancțiunile”.

„Am aplicat o cantitate enormă de presiune economică și, pentru a susține și a crește această presiune în timp, o parte din noul pachet se referă la noi desemnări, noi ținte, dar o mare parte este despre aplicarea eficientă”, explică Jake Sullivan.

Rusia a început să tragă asupra orașului Mariupol din Marea Azov, potrivit unui înalt oficial american din domeniul apărării, folosind un grup de aproximativ șapte nave pentru a lansa atacuri asupra orașului.

„Continuăm să observăm o serie de forțe ruse în interiorul orașului”, a spus oficialul. „Credem că cel puțin unii dintre ei sunt forțe separatiste care au venit din Donbas și, din nou, ucrainenii luptă foarte, foarte intens pentru a împiedica căderea orașului”.

Orașul se află deja sub bombardamentul rușilor care au folosit de la lansatoare de rachete cu rază lungă de acțiune până la artilerie în afara orașului.

Separat, rușii au în total aproximativ 21 de nave în Marea Neagră, a spus oficialul.

Acoperișul unui spital de copii din Severodonețk, regiunea Lugansk, a luat foc după ce a fost bombardat de forțele ruse, a anunțat serviciul de stat de urgență al Ucrainei.

Șapte copii și 15 adulți au fost evacuați din spital.

Locuitorii din Herson au ieșit din nou pentru a protesta pașnic împotriva ocupației rusești. Potrivit „Suspilne Kherson”, armata rusă a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mitingul, relatează platforma Nexta.

Residents of #Kherson once again came out for a peaceful protest rally. According to „Suspilne Kherson”, Russian military used tear gas to disperse the rally. pic.twitter.com/1cBRXuZX2i

— NEXTA (@nexta_tv) March 22, 2022

Herson a fost unul din primele orașe care a căzut sub controlul forțelor ruse, după declanșarea invaziei pe 24 februarie.

La mai bine de două săptămâni de când au căzut sub ocupație rusă, locuitorii din Herson se luptă cu lipsa acută de medicamente și protestează zilnic împotriva forțelor Kremlinului.

Și luni, un protest pașnic a fost dispersat cu focuri de armă și gaze lacrimogene.

Unele forțe ruse, inclusiv separatiști pro-ruși veniți din Donbas, se află acum în interiorul orașului asediat Mariupol, a declarat un înalt oficial american al apărării pentru jurnalistul Jack Detsch de la Foreign Policy.

Mariupol se află sub un asediu constat al forțelor ruse de mai bine de 2 săptămâni.

Peste 200.000 de oameni sunt prinși în Mariupol, unde situația a fost descrisă drept „un iad înghețat, plin de cadavre și clădiri distruse”, potrivit Human Rights Watch.

„Este clar că ocupanții nu sunt interesați de orașul Mariupol, ei vor să-l râdă la pământ, să-l transforme în scrum”, spune autoritățile locale.

Trupele ruse au eliberat-o pe jurnalista Viktoriya Roshchyna după ce au pus-o „sub presiune” să îi laude într-un mesaj video că i-au salvat viața, relatează publicația ucraineană Ukrayinska Pravda (UP).

Presa pro-rusă și canalele Telegram au publicat un videoclip în care reporterul ucrainean spune că trupele ruse i-au salvat viața și au tratat-o bine în captivitate.

Roshchyna se îndreaptă acum spre Zaporojie, în sud-estul Ucrainei, potrivit UP.

Ea este jurnalist la Hromadsk TV și de la începutul invaziei ruse și înainte de a fi capturată, a relatat din estul și sudul Ucrainei.

Cel puțin o persoană a murit după ce dronele au atacat marți un institut științific din capitala Ucrainei, Kiev, relatează AFP. Salvatorii militari au fost văzuți îndepărtând de la fața locului un cadavru acoperit cu o folie de plastic neagră, în timp ce fumul se ridica din clădirea cu șapte etaje din nord-vestul Kievului.

Un oficial rus din serviciul e informații a Ministerului Apărării a declarat că trei persoane au fost ucise, dar nu a existat nicio altă confirmare a bilanțului.

„În timpul raidului aerian de astăzi, forțele armate ale Federației Ruse au folosit drone Orlan, dintre care una a aruncat o bombă, în urma căreia sediul a luat foc. Ulterior, au apărut încă două drone și au încercat să arunce bombe, dar au fost doborâte. Aici era un atelier industrial, o instituție civilă, fără militari”, a explicat oficialul sub protecția anonimatului.

Illia Ponomarenko, jurnalist la Kyiv Independent, a anunțat că nu se mai știe nimic de fotojurnalistul Maksim Levin din 13 martie, iar ultima dată se știa că este pe linia frontului în apropiere de Kiev.

„Bunul nostru prieten, talentatul fotoreporter de război Maks Levin, a dispărut. Era pe teren într-o zonă de luptă din afara Kievului, pe 13 martie. De atunci, nimeni nu a mai avut niciun contact cu el”, a scris Ponomarenko pe Twitter.

Our good friend, talented war photojournalist Maks Levin, has gone missing.
He had yet another field day in a combat zone outside Kyiv on March 13. Ever since then, no one has had any contact with him.
If you follow this war, you have definitely seen a lot of his works. pic.twitter.com/ILjrt6LofO

— Illia Ponomarenko 🇺🇦 (@IAPonomarenko) March 22, 2022

Prietenul lui Levin, Markiyan Lyseiko, a declarat publicației ucrainene Ukrinform că fotoreporterul se afla în districtul Vyshhorod, după ce își lăsase mașina lângă satul Guta Mezhyhirsk. Zona în care s-a îndreptat a fost scena unor lupte intense.

Polonia a declarat că a primit un „răspuns pozitiv” la sugestia conform căreia Rusia ar trebui să fie exclusă din grupul G20 (al celor mai dezvoltate economii) în cadrul reuniunii de la Washington de săptămâna trecută.

Potrivit Reuters, ministrul polonez al Dezvoltării Economice și Tehnologiei, Piotr Nowak, a transmis că problema a fost discutată și că „în timpul întâlnirilor am făcut o propunere de excludere a Rusiei din G20, care a fost primită cu un răspuns pozitiv, iar problema urmează să fie prezentantă președintelui Biden”.

Reuters relatează că nu a existat un răspuns imediat din partea Departamentului de Comerț al SUA. Nowak a spus că secretarul american pentru comerț, Gina Raimondo, a fost la întâlnire.

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a cerut încetarea „războiului absurd” din Ucraina care provoacă „suferințe umane îngrozitoare” care s-au „intensificat” și devin „mai imprevizibile din oră în oră”, relatează CNN.

Guterres a numit războiul „imposibil de câștigat” și a cerut marți negocieri serioase pentru oprirea lui. „Chiar dacă va cădea Mariupol, Ucraina nu poate fi cucerită oraș cu oraș, stradă cu stradă, casă cu casă”, a spus el.

„Din contactul meu cu diverși actori, ies în vedere elemente ale progresului diplomatic în mai multe probleme cheie”, a spus el.

Guterres a spus că „poporul ucrainean trăiește ca în iad” și că, în special pentru țările în curs de dezvoltare care se chinuie să revină după efectele Covid-19, „reverberațiile sunt resimțite în întreaga lume, cu creșterea vertiginoasă a prețurilor la alimente, energie și îngrășăminte care amenință să se transforme într-o criză a foametei globale.”

Ucraina a demonstrat o rezistenţă „eroică” împotriva invaziei ruse, a declarat marţi premierul italian Mario Draghi, în faţa parlamentului, potrivit BBC.

Potrivit lui Draghi, Italia va sprijini cererea Kievului de a adera la Uniunea Europeană.

„Aroganţa guvernului rus a intrat în coliziune cu demnitatea poporului ucrainean, care a reuşit să frâneze obiectivele expansioniste ale Moscovei şi să impună un cost uriaş armatei invadatoare”, a mai spus premierul italian.

Declarațiile lui Mario Draghi vin la puțin timp după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a rostit un discurs în faţa parlamentului italian în contextul invaziei Rusiei în Ucraina.

Sistemul umanitar din Ucraina este ”ruinat complet”, avertizează marți agenția umanitară Mercy Corps, adăugând că în unele orașe ale țării, resursele de hrană mai ajung pentru trei sau patru zile, relatează CNN.

„Una dintre cele mai mari preocupări ale noastre în acest moment este vulnerabilitatea lanțului de aprovizionare. Știm că majoritatea municipalităților din zonele în care se desfășoară cele mai intense lupte nu au produse esențiale, precum hrana, pentru de mai mult de trei-patru zile”, a declarat Steve Gordon, consilier de răspuns umanitar la Mercy Corps, care se află în Harkov, al doilea cel mai mare oraș din Ucraina, unde se dau unele dintre cele mai grele lupte de la începutul invaziei ruse.

Gordon estimează că cel puțin 70% din populația orașelor Harkov și Sumî este în întregime dependentă de ajutorul umanitar.

„Sunt zone precum Sumî, cu 800.000 de oameni, care se bazează aproape în totalitate pe ajutoarele livrate zilnic. Orașele au nevoie de alimente pentru cel puțin o lună, care să fie păstrate în diferite depozite în cazul în care sunt atacate”, a spus Gordon.

„Realitatea este că în acest moment sistemul umanitar este complet ruinat. Nu vedem un efort de ajutor internațional coordonat și funcțional care să acopere întreaga Ucraină, așa cum vedem adesea în alte zone de conflict. În timp ce Națiunile Unite duc ajutoare în unele zone, am văzut, prin eșecul coridoarelor umanitare, că mulți oameni supraviețuiesc doar prin sprijinul venit de la mici organizații ale societății civile ucrainene, cum ar fi grupurile bisericești, care coordonează livrările de produse esențiale, precum alimentele și medicamentele. Aceste rețele uimitoare de voluntari muncesc cât de mult pot, dar sunt solicitate la maximum”, a mai spus reprezentantul Mercy Corps.

Explozii puternice au putut fi auzite în capitala Ucrainei, marți, în timp ce în oraș este în vigoare o interdicție de circulație, care a fost instituită luni seară la ora 20.00 și se va încheia miercuri, 23 februarie, la ora 7.00 (aceeași oră la București – n.r.).

Una dintre explozii a fost atât de puternică încât a declanșat alarmele mașinilor în centrul orașului, relatează echipa CNN de la Kiev.

Consilierul Ministerului ucrainean Afacerilor Interne, Anton Gerașchenko, a declarat că apărarea antiaeriană ucraineană a distrus o rachetă rusească Tochka și că rămășițele proiectilului au căzut în râul Nipru.

În ultimele ore, s-au auzit, de asemenea, intermitent focuri de armă de calibru mic, mai notează sursa citată.

Forțele ruse au deportat 2.389 de copii din Donețk și Luhansk ducându-i în Rusia, a anunțat luni Ministerul ucrainean de Externe într-un comunicat, notează CNN și The Guardian.

„Asemenea acțiuni reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional, în special a dreptului internațional umanitar”, se precizează în comunicat.

”Aceasta nu este asistență. Este o răpire”, au transmis reprezentanții Ambasadei SUA în Ucraina pe Twitter, citând datele anunțate de Minister ucrainean.

According to the Ukrainian Foreign Ministry, Russian forces have illegally removed 2,389 Ukrainian children from Donetsk and Luhanks oblasts to Russia. This is not assistance. It is kidnapping.

— U.S. Embassy Kyiv (@USEmbassyKyiv) March 22, 2022

Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică, 20 februarie, că 16.434 de persoane, inclusiv 2.389 de copii, au fost evacuați din diferite locuri, inclusiv din Republica Populară Donețk și Republica Populară Luhansk, susținute de Rusia, iar oamenii au plecat din proprie voință.

Comentând aceste informații, pe care precizează că nu a putut să le verifice în mod independent, purtătorul de cuvânt al UNICEF, James Elder, a avertizat că ”răpirea copiilor în timpul războiului (…) este interzisă de dreptul internațional umanitar”.

”Fiți deștepți și părăsiți orașul dacă puteți”, este apelul primarului din Borispol, Volodimir Borisenko, la rezidenții din orașul său, aflat la est de capitala ucraineană, relatează CNN.

”Nu este nevoie urgentă să fiți în oraș în acest moment. Luptele sunt deja declanșate în regiune. Fac un apel la populație, fiți deștepți și părăsiți orașul dacă puteți”, le-a transmis Borisenko cetățenilor printr-un mesaj publicat pe Facebook.

Primarul a precizat că autoritățile vor ajuta la evacuarea celor care nu au propriile vehicule, adăugând că există transferuri aproape zilnice către vestul Ucrainei, unde atacurile rusești au fost mult mai reduse.

„După cum arată practica, cu cât sunt mai puțini civili în orașele în care au loc lupte, cu atât este mai ușor pentru forțele armatei Ucrainei să opereze”, a explicat edilul.

Potrivit Organizației Națiunilor Unite, cel puțin 10 milioane de oameni și-au părăsit casele în urma invaziei Rusiei, care a început acum aproape patru săptămâni. Este vorba despre aproape un sfert din populația Ucrainei, care a fost calculată la 44 de milioane de Banca Mondială, în 2020.

Dintre cei care și-au părăsit locuințele, cei mai mulți – 6,48 milioane, la 16 martie, conform cifrelor furnizate vineri de Organizația Internațională pentru Migrație – au fost strămutați în interiorul granițelor Ucrainei.

De când Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie, 10 spitale din țară au fost distruse complet de bombardamente, a declarat ministrul ucrainean al sănătății, Viktor Liașko, la televiziunea națională, potrivit Reuters. În același timp, alte unități medicale nu pot fi aprovizionate cu medicamente din cauza luptelor din apropiere.

Informațiile nu au putut fi verificate independent.

Între timp, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a raportat marți că până acum au avut loc 62 de atacuri asupra unor unități medicale din Ucraina, relatează BBC. Potrivit datelor OMS, 15 persoane au murit în urma acestor atacuri, iar cel puțin alte 37 au fost rănite.

Totodată, oficialii OMS din Polonia spun că după o evaluare rapidă s-a constatat că aproximativ jumătate de milion de refugiați care au sosit în această țară suferă de probleme de sănătate mintală, în principal din cauza unor traume.

În plus, lucrătorii din domeniul sănătății de la frontiere raportează că sosesc copii și mame din Ucraina care suferă de epuizare și deshidratare, în timp ce mulți oameni în vârstă ajung la granițe după ce au călătorit zile întregi fără să aibă medicamente pentru afecțiunile de care suferă, cum ar fi diabetul și hipertensiunea arterială.

Incendiile de vegetație au izbucnit în pădurea care înconjoară centrala nucleară de la Cernobîl, o zonă controlată acum de armata rusă, a transmis marți presa ucraineană. Informațiile stârnesc îngrijorarea că radiațiile s-ar putea răspândi pe scară largă prin fum dacă incendiile ar arde necontrolat, relatează New York Times.

Incendiile de pădure sunt frecvente primăvara și vara în zona abandonată din jurul centralei de la Cernobîl, unde nivelurile de radiații sunt considerabil mai mici acum decât erau imediat după accidentul din 1986, dar încă prezintă riscuri.

De obicei, Ucraina trimitea zeci de autospeciale și sute de pompieri în zonă pentru a stinge incendiile cât mai repede posibil. Dar în acest an, armata rusă ocupă zona Cernobîl. Astfel, orice efort de stingere a incendiilor ar trebui să vină din Rusia sau Belarus, cu excepția cazului în care pompierilor ucraineni li s-ar permite să intervină în zonă, o variantă puțin probabilă, potrivit sursei citate.

Șapte mici incendii există acum în pădure, a informat Ukrainska Pravda, citând un comunicat al Parlamentului. Focurile ar fi izbucnit în urma bombardamentelor, informații care nu au putut fi verificate independent.

De obicei, incendiile din această perioadă a anului apar din cauza fulgerelor sau a faptului că fermierii ard câmpurile înainte de a începe însămânțările de primăvara.

Potrivit autorităților ucrainene, suprafața afectată este cuprinsă între 70 și peste 200 de hectare.

Între timp, o parte dintre muncitorii care au lucrat fără oprire la centrala nucleară de la Cernobîl, de când unitatea a fost capturată de ruși, pe 24 februarie, au primit, în sfârșit, permisiunea să plece acasă, a anunțat un oficial al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, citat de publicația britanică Metro.co.uk.

Mai multe detalii: Angajați de la Cernobîl, lăsați să plece acasă pentru prima oară după o lună în care au lucrat non-stop în centrala capturată de ruși

Într-un discurs rostit azi în Parlamentul de la Roma, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut italienilor să nu mai permită accesul ruşilor în zonele turistice din Italia şi să înăsprească sancţiunile asupra Rusiei, potrivit CNN.

„Pentru noi, Kievul este la fel de important cum este pentru voi Roma. Astăzi Kievul este la limita supravieţuirii”, a spus Zelenski care a comparat Kievul şi Roma, afirmând că toate oraşele din lume merită să trăiască în pace.

„Trupele ruseşti din jurul Kievului ucid şi torturează, răpesc şi torturează copii. Asta s-a întâmplat în Europa ultima dată atunci când naziştii au ocupat alte ţări”, a mai spus președintele ucrainean.

În mesajul său, liderul ucrainean i-a îndemnat pe parlamentari să-și imagineze cum ar fi ca unul dintre orașele lor ar fi distrus în totalitate, așa cum se întâmplă acum cu Mariupolul.

”Oraşe precum Mariupol au fost complet distruse. Oraşul avea înainte jumătate de milion de locuitori, aproape cât aveţi în Genova, în Italia. Iar acum în Mariupol nu mai e nimic, doar ruine. Imaginaţi-vă Genova complet distrusă după trei săptămâni de blocadă şi bombardamente care nu s-au oprit un minut. Imaginaţi-vă Genova distrusă, din care oamenii încearcă să scape, să plece cu autobuzul cu maşina, încercând să ajungă într-un loc în siguranţă”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean a mai spus în fața Parlamentului italian că „este timpul să faceţi tot ce puteţi face pentru a asigura pacea şi să opriţi războiul pe care Rusia îl pregăteşte de mult timp”.

„Ţinta este, în cele din urmă Europa, să controleze politica dumneavoastră, asta e ţinta, nu doar Ucraina e o ţintă”, a mai spus Zelenski care a avertizat că „Ucraina pentru Rusia este o poartă către Europa, vor să treacă de această poartă, dar nu ar trebui să poată”.

Totodată, Zelenski a anunțat că în decurs de o săptămână 38 de copii au fost uciși în Ucraina.

”În urmă cu o săptămână am cerut tuturor europenilor să îşi amintească numărul 79, care era numărul copiilor ucişi. Acum acest număr este 117 copii. Alţi 38 de copii au fost ucişi, sunt mii de copii răniţi, zeci de mii de familii distruse şi sute de mii de vieţi distruse şi case abandonate”, a mai spus Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat la telefon cu Papa Francisc, convorbire în cadrul căruia a solicitat Vaticanului să joace un rol de mediere pentru încetarea conflictului din țara sa, relatează BBC și The Guardian.

„I-a vorbit Sanctității Sale despre situația umanitară dificilă și despre blocarea coridoarelor de salvare de către trupele ruse. Rolul de mediere al Sfântului Scaun în încetarea suferinței umane ar fi apreciat. Mulțumim pentru rugăciunile pentru Ucraina și pace”, a scris Volodimir Zelenski pe Twitter, după discuția cu Suveranul Pontif.

Talked to @Pontifex. Told His Holiness about the difficult humanitarian situation and the blocking of rescue corridors by Russian troops. The mediating role of the Holy See in ending human suffering would be appreciated. Thanked for the prayers for Ukraine and peace. pic.twitter.com/wj4hmrTRGd

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) March 22, 2022

Liderul de la Kiev și Papa Francisc au mai vorbit la telefon pe 26 februarie, la două zile după ce a început invazia rusă în Ucraina.

Mai multe detalii: Papa Francisc a vorbit la telefon cu Volodimir Zelenski: „Mulțumim pentru rugăciunile pentru Ucraina și pace”

Laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021, Dmitri Muratov, redactor șef al Novaia Gazeta, una dintre ultimele publicații independente din Rusia, a anunțat că va scoate la licitație prestigioasa distincție pentru a strânge bani pentru refugiații ucraineni.

„Novaia Gazeta și cu mine am decis să donăm medalia Premiului Nobel pentru Pace 2021 Fondului ucrainean pentru refugiați. Sunt deja peste 10 milioane dintre aceștia. Vă rog să participați atunci când casele de licitații care vor scoate la licitație acest premiu de renume mondial”, a scris jurnalistul rus într-un mesaj apărut pe prima pagină a publicației.

De asemenea, Muratov a cerut oprirea imediată a focului și a precizat că în cel mai scurt timp ar trebui să aibă loc schimburi de prizonieri, returnarea trupurilor morților, precum și să fie instituite coridoare umanitare și de asistență și să fie acordate ajutoare de urgență pentru refugiați.

Mai multe detalii: BREAKING NEWS. Putin, înfruntat fățiș la Moscova: ziaristul rus Dmitri Muratov își oferă Premiul Nobel pentru Pace refugiaților ucraineni

În timpul bombardamentelor forțelor ruse asupra orașului Harkov, al doilea ca mărime din Ucraina, au fost distruse aproape o mie de clădiri, potrivit datelor anunțate de Serviciul de stat de urgență al Ucrainei, citat de BBC.

Cele mai multe dintre acestea sunt clădiri rezidențiale.

Aflat la 50 de kilometri de granița cu Rusia, Harkovul este bombardat fără încetare de mai bine de trei săptămâni.

Oficialii ucraineni estimează că cel puțin 500 de civili au fost uciși în Harkov.

Printre cei care și-au pierdut viața în acest oraș se numără și Boris Romanchenko, un bărbat în vârstă de 96 de ani, supraviețuitor al Holocaustului. Născut în 1926, în regiunea Sumî, el a supraviețuit tratamentului inuman din patru lagăre de exterminare naziste. Romanchenko a murit în apartamentul său din Harkov când clădirea în care locuia a fost lovit de un obuz.

Mai multe detalii: Supraviețuitor a patru lagăre naziste, ucis în Harkov de un bombardament al rușilor

Un grup format din aproximativ 25 de bărbați, diversioniști ruși, ar fi urmat să comită acte de sabotaj în cartierul guvernamental de la Kiev, precum și în alte zone ale țării, anunță contrainformațiile ucrainene, potrivit agențiilor Unian și dpa, citate de Agerpres.

Grupul ar fi fost condus de un agent al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB).

”În cadrul unei proceduri penale, conform art.111 al Codului Penal al Ucrainei privind «înalta trădare» a fost arestat în flagrant, în timpul achiziţionării de arme la Ujgorod, organizatorul şi liderul acestui grup diversionist”, care s-a dovedit a fi agent FSB, a transmis astăzi presa din Ucraina, fără a da detalii despre cetățenia liderului grupului.

Membrii grupului ar fi plănuit să ajungă la Kiev dându-se drept militari ucraineni din cadrul forţei de apărare teritorială.

Informațiile nu au putut fi verificate independent.

Vineri, 4 martie, cotidianul britanic The Times, care cita oficiali ucraineni și surse diplomatice, nota că Volodimir Zelenski a fost vizat de cel puțin trei tentative de asasinat în decurs de o săptămână.

Mai multe detalii: The Times: Rușii au încercat să-l asasineze pe Volodimir Zelenski de trei ori în ultima săptămână

3.528.346 de ucraineni au fugit în străinătate, conform Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), relatează Reuters.

Peste două milioane dintre ei au ajuns în Polonia, precizează agenția ONU.

Moscova a confirmat că a avut loc primul schimb de prizonieri de război cu Ucraina. Nouă militari ruși au fost eliberați, în schimbul predării primarului din Melitopol către autoritățile ucrainene, potrivit comisarului pentru drepturile omului în Rusia, Tatiana Moskalkova, citată de agenția TASS.

„Primul schimb a avut loc. Nouă dintre soldații noștrii noștri au fost eliberați”, a spus Moskalkova, într-un interviu pentru RT, anunțând că militari ruși au fost schimbați cu primarul Ivan Fedorov.

Moskalkova a confirmat astfel informația care fusese anunțată pe 17 martie de autoritățile de la Kiev.

„Ivan Fedorov a fost eliberat din captivitatea rusă, în schimbul a nouă soldați capturați născuți în 2002 și în 2003. Aceștia sunt, de fapt, copii”, a spus Daria Zarivna, consilier de presă al cabinetului președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski.

Mai multe detalii: Rusia confirmă primul schimb de prizonieri: Primarul din Melitopol, eliberat în schimbul a 9 soldați ruși

Alexei Navalnîi a fost declarat vinovat de fraudă pe scară largă de judecătorii de la tribunalul Lefortovo din Moscova, relatează CNN.

„Navalnîi a comis fraudă, respectiv furtul bunurilor altor persoane prin înșelăciune și abuz de încredere”, a transmis judecătoarea Margarita Kotova, potrivit Interfax.

Opozantul lui Vladimir Putin ispășește deja o pedeapsă de doi ani și jumătate într-un lagăr de prizonieri de la est de Moscova pentru încălcări ale eliberării condiționate legate de acuzații despre care el spune că au fost falsificate.

„Procurorul a cerut 13 ani de închisoare într-o colonie penală cu regim strict. Dacă acesta este prețul pentru dreptul meu de a spune ceea ce cred că este corect și pentru dreptul meu de a lupta pentru un viitor mai bun pentru Rusia, atunci pot cere 113 ani”, a spus Navalnîi în urmă cu o săptămână.

Mai multe detalii: Alexei Navalnîi, declarat vinovat de fraudă de un tribunal rus. Ce noi acuzații i se aduc opozantului lui Putin

Vladislav Atroșenko, edilul orașului din nordul Ucrainei, a declarat într-un interviu acordat site-ului de știri LB.ua pe 22 martie, că în orașul pe care îl conduce au mai rămas aproximativ 130.000 de persoane. Înainte de război, Cernihivul avea o populație de aproape 285.000 de locuitori, relatează Kyiv Independent.

Potrivit primarului, orașul se confruntă acum cu o penurie de medici și de persoane calificate pentru a repara infrastructura critică.

”Au plecat vreo 150.000 -155.000 de oameni. În prezent, în oraș au rămas foarte puțini oameni care pot repara efectiv infrastructura critică și sunt probleme cu asta. De asemenea, mulți dintre cei care au rămas au probleme.

Sunt multe cazuri: înainte de război un vârstnic s-a îmbolnăvit de un COVID sau altceva, rudele l-au adus la spital, a început războiul, rudele au fugit, bărbatul a rămas, iar acum medicii trebuie să aibă grijă de el. Și au mai rămas și câțiva medici, și cad și ei din picioare, avem mulți răniți, spitale sunt bombardate, geamuri sparte, frig. Așa că acum ne gândim cum să evacuăm acești oameni”, a declarat primarul.

Probleme sunt și în cazul pacienților care au nevoie de dializă sau al celor cu afecțiuni neurologice pe care cadrele medicale îi îngrijesc cu greu fără curent, căldură și apă.

Orașul de confruntă cu o lipsă acută de apă, probleme cu alimentarea cu electricitate, cu gaz și cu întreruperea liniilor de comunicații, iar din cauza bombardamentelor aprovizionarea cu produse de bază este dificilă.

„Gradul de distrugere al rețelelor este de așa natură încât este extrem de dificil din punct de vedere tehnic să refaci totul într-o perioadă scurtă de timp – rata de recuperare este cu mult în urma ratei de distrugere”, spune primarul.

Punct strategic în ruta nordică spre capitala ucraineană, Cernihiv este unul dintre centrele regionale cele mai afectate de atacurile rusești.

807 copii s-au născut la Kiev în primele 25 de zile ale invaziei ruse în Ucraina, potrivit datelor anunțate de prim-vicepreședintele Administrației de stat a orașului, Mikola Povoroznik, citat de publicația Kyiv Independent.

”La capitolul știri pozitive. Viața continuă! În 25 de zile de o ofensivă rusă pe scară largă în capitală, s-au născut 807 copii: 427 de băieți și 380 de fete. Printre nou-născuți, 15 perechi de gemeni. Le doresc nou-născuților și familiilor lor pace și sănătate!”, a declarat Mikola Povoroznik.

Armata ucraineană raportează că o companie care produce și repară tancuri rusești și-a suspendat activitatea de la fabrica sa din regiunea centrală a Rusiei Celeabinsk din cauza lipsei de piese, relatează BBC.

Într-o declarație postată pe Facebook, Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei precizează că producătorul Uralvagonzavod a fost nevoit să întrerupă producția din cauza lipsei de ”componente de fabricație străină”.

Compania ucraineană de informare și consultanță militară Defence Express relatează că Uralvagonzavod asigură furnizarea pentru singura fabrică în care se face asamblarea tancurilor și, de obicei, producătorul folosește componente occidentale.

Potrivit BBC, în presa rusă nu există informații despre situația de la Uralvagonzavod, iar datele anunțate de Kiev nu au putut fi verificate independent.

Sute de femei transgender nu au primit acceptul să iasă din Ucraina de la autoritățile de la graniță din cauza pașapoartelor în care figurează încă numele și sexul de la naștere, avertizează unele organizații caritabile, citate de BBC.

Schimbarea numelui și a sexului în acte necesită un proces îndelungat, care implică mai multe evaluări psihiatrice. Astfel, în contextul regulilor actuale care le interzic bărbaților ucraineni cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani să părăsească țara, orice persoană pe al cărei pașaport scrie ”bărbat” riscă să fie întoarsă de la graniță.

Una dintre principalele organizații caritabile care sprijină persoanele transgender din Ucraina estimează că există sute de femei trans care încearcă să fugă din țară, dar că 90% dintre cele cu care este în legătură nu au reușit să facă acest lucru.

117 copii au murit și cel puțin alți 155 au fost răniți de la începutul războiului din Ucraina, potrivit unui raport publicat marți, 22 martie, de Procuratura Generală a țării.

Cei mai mulți dintre copiii răniți, 74, sunt din Kiev.

„Aceste date nu sunt definitive din cauza incapacității de a colecta informații din zonele unde ostilitățile sunt încă active și din teritoriile ocupate temporar”, precizează Procuratura ucraineană.

În același raport se menționează și că 548 de instituții de învățământ au fost avariate de bombardamente, dintre care 72 au fost complet distruse. La fel și peste 40 de facilități pentru copii, inclusiv spitale, școli de artă, facilități sportive și biblioteci.

Mai multe detalii: 117 copii uciși de război, anunță procuratura ucraineană. Cel puțin 72 de școli au fost complet distruse de bombardamente

Trei bărbați au fost uciși și o femeie a fost rănită în urma bombardării unei benzinării din Mikolaiv de către forțele ruse, anunță marți, pe Facebook, Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei, citat de Ukrainskaia Pravda.

Cei trei bărbați nu au mai putut fi salvați de echipajele de intervenție, în timp ce femeia a fost transportată la spital înainte de sosirea salvatorilor.

Incendiul, care a afectat o suprafață de 10 metri pătrați, a fost stins.

Forțele ucrainene continuă să respingă încercările ruse de a ocupa orașul Mariupol, din sudul țării, potrivit celui mai recent raport al serviciilor secrete britanice, citat de The Guardian.

”Forțele ruse din alte părți din Ucraina au îndurat încă o zi de progres limitat, cele mai multe dintre ele fiind în mare parte blocate.

Câteva orașe ucrainene continuă să sufere bombardamente aeriene și artilerie rusești, ONU raportând că peste 10 milioane de ucraineni sunt acum strămutați în interior ca urmare a invaziei Rusiei”, se precizează în raportul britanic.

Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 22 March 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/H04Aix2uOs pic.twitter.com/TWVZbPaPTh

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) March 22, 2022

Începând din 21 martie, cel puțin 82.525 de kilometri pătrați din suprafața Ucrainei ar conține dispozitive explozive, potrivit Asociației de Geniști din Ucraina, citată de BBC.

Geniștii, care prezintă date preliminare, nu precizează însă ce suprafață din țară conținea dispozitive explozive înainte de 24 februarie, data la care a început invazia rusă în Ucraina.

În aceste condiții, experții geniști avertizează că anumite zone ale Ucrainei sunt considerate ca fiind „teritorii periculoase”.

Mai multe detalii: Experți geniști: Teritorii mari din Ucraina sunt pline de dispozitive explozive

Noile imagini din satelit publicate de Maxar Technologies surpind incendiile provocate de atacurile asupra orașului Irpin, din regiunea Kiev, precum și ieșirea din matcă a râului cu același nume, care a dus la inundații, relatează CNN.

Două incendii distincte sunt văzute în centrul orașului Irpin, lângă un complex de clădiri guvernamentale și de apartamente. Alte două incendii au putut fi observate și într-o altă imagine din satelit în mijlocul unui grup de clădiri din apropierea unei școli și într-o zonă rezidențială de lângă un lac.

Potrivit sursei citate, un baraj a fost avariat, însă jurnaliștii nu au putut verifica dacă a fost o acțiunea intenționată a ucrainenilor sau de vină e o lovitură aeriană rusă.

Râul Irpin este esențial pentru înaintarea Rusiei către Kiev. Dacă rușii nu pot trece de acest râu, nu pot ajunge în zona de vest a capitalei ucrainene.

Fotografiile făcute luni, 21 martie, arată și pozițiile de artilerie rusă la vest de Baza Aeriană Antonov de la nord-vest de Kiev, care este controlată de forțele Moscovei.

Mai multe detalii: „Nu trebuie să permitem inamicului să treacă Irpinul”. Noi imagini din satelit de lângă Kiev: inundații produse de ieșirea râului din matcă, imobile avariate

Stocurile de muniție și alimente le-ar mai ajunge forțelor ruse pentru „nu mai mult de trei zile”, anunță Armata Ucrainei într-un raport operațional publicat marți dimineață, 22 martie, relatează The Guardian și BBC.

Potrivit oficialilor de la Kiev, situația este similară și în ceea ce privește rezervele de combustibil.

În acest context, sursa citată dă exemplul districtului Ohtîrka din regiunea Sumî, unde forțele Kievului precizează că aproximativ 300 de militari ruși au refuzat să execute ordinele.

Iar din cauza pierderilor mari de forță de muncă, în teritoriile ocupate din regiunea Luhansk, rușii „continuă să mobilizeze cetățenii”, deși „o mare parte a populației nu susține politica ocupanților, nu vrea să ia armele și se ascunde de reprezentanții puterii ocupante”, mai precizează Armata ucraineană.

Potrivit raportului, în ultimele 24 de ore, Forțele Aeriene Uucrainene au lovit nouă ținte aeriene rusești – o aeronavă, șase vehicule aeriene fără pilot și două elicoptere, au rezistat în fața a 13 atacuri și au distrus 14 tancuri, opt vehicule de luptă de infanterie, două vehicule de remorcare multifuncționale, trei sisteme de artilerie și alte patru vehicule.

Informațiile nu au putut fi verificate independent.

Ambasada rusă în Statele Unite susține că nu sunt adevărate informațiile conform cărora cetățeni ucraineni sunt duși în Rusia împotriva voinței lor, relatează BBC.

Precizările vin după ce primarul din Mariupol, Vadim Boicenko, a acuzat că mii de rezidenți ar fi fost duși în așa-numite ”lagăre de filtrare”, unde forțele ruse le-ar fi confiscat telefoanele și documentele, înainte de a-i deporta în Rusia.

Reprezentanții Ambasadei ruse precizează însă că Moscova operează doar puncte de control „pentru a evita operațiunile de diversiune” ale armatei ucrainene și pentru a permite forțelor ruse „să inspecteze cu atenție vehiculele cu motor care se îndreaptă către regiuni sigure”.

„Armata rusă nu creează bariere în calea populației pașnice, dar o ajută să rămână în viață, oferind hrană și medicamente”, a transmis reprezentanța diplomatică printr-un comunicat.

Autoritățile locale din Mariupol, orașul-port de la Marea Azov, asediat de forțele ruse de mai bine de două săptămâni, au acuzat că mii de locuitori au fost evacuați în ultima săptămână de forțele ruse și duși, împotriva voinței lor, în Rusia.

„În cursul săptămânii trecute, câteva mii de locuitori din Mariupol au fost duși pe teritoriul rusesc. (…) Ocupanții au luat în mod ilegal oameni din cartierul Livoberezhny și din adăpostul din clădirea clubului sportiv, unde peste o mie de persoane (majoritatea femei și copii) se ascundeau de bombardamentele constante”, au precizat autoritățile din Mariupol într-un comunicat.

Mai multe detalii: Locuitori ai Mariopolului, evacuați cu forța în Rusia, acuză oficiali ucraineni din orașul asediat

În cea mai recentă actualizare a datelor privind evoluția războiului, Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei anunță că trupele sale au împins forțele rusești în afara orașului, la aproximativ 60 km vest de capitală, relatează BBC.

„Datorită acțiunilor eroice ale apărătorilor noștri, steagul de stat al Ucrainei a fost înălțat peste orașul Makariv, inamicul a fost respins”, potrivit unui anunț de pe pagina de Facebook a Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Informațiile nu au putut fi verificate independent. Datele apar la trei zile după ce un atac rusesc asupra orașului a fost soldat cu șapte morți, potrivit poliției locale.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu pentru postul public Suspilne că este clar că țara sa nu va fi acceptată în Alianța Nord-Atlantică pentru că aliații se tem de Rusia, relatează Le Figaro. În acest context, liderul de la Kiev spune că Ucraina va avea nevoie de ”alte garanții de securitate”.

„Ne-am dat seama cu toții deja. Nu suntem acceptați în NATO, pentru că lor le este frică de Rusia. Asta e tot. Și trebuie să ne liniștim și să spunem: «Ok, vom avea nevoie de alte garanții de securitate»”, a declarat luni Volodimir Zelenski.

„Există țări NATO care vor să fie garante ale securității Ucrainei (…) și care sunt gata să facă tot ce ar avea de făcut Alianța dacă am fi membri ai acesteia. Și cred că este un compromis normal”, a adăugat președintele ucrainean.

Liderul de la Casa Albă a declarat luni, 21 martie, că acuzaţiile Rusiei că Ucraina are arme biologice şi chimice sunt false și reprezintă un indiciu că președintele rus, Vladimir Putin, ia în considerare să utilizeze astfel de arme în războiul din țara vecină, relatează The Guardian.

„Putin este cu spatele la zid şi acum vorbeşte despre noi inclusiv că am avea arme biologice şi chimice în Europa, ceea ce nu este adevărat. Sugerează şi că Ucraina are arme biologice şi arme chimice. Acesta este un semn clar că are el în vedere folosirea acestor arme”, a declarat președintele SUA.

Declarațiile lui Joe Biden vin în contextul în care oficiali americani și din statele aliate au afirmat că Rusia susţine fără dovezi că Ucraina are un program de arme biologice, iar acuzațiile Moscovei ar reprezenta un pretext pentru lansarea propriilor atacuri biologice sau chimice în Ucraina.

Pe de altă parte, generalul-maior Igor Konaşenkov, purtător de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, a negat miercuri, 16 martie, că Rusia va folosi arme chimice în ceea ce Moscova numește „operațiunea militară” din Ucraina.

Mai multe detalii: „Semn clar”. Președintele SUA spune că Putin ia în considerare utilizarea armelor biologice și chimice

Într-un interviu-fluviu acordat postului public Suspilne, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, insistă asupra importanței unei întâlniri cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, pentru „a opri războiul”.

Zelenski vorbește despre o „întâlnire sub orice formă ar fi” cu omologul său rus.

„Trebuie mai întâi să găsim un format în care să înțelegem. Cred că acesta este momentul potrivit pentru o întâlnire cu președintele rus. Fără aceasta, nu vom înțelege pe deplin ce este de făcut pentru a opri războiul”, a spus liderul de la Kiev, subliniind că cererile Rusiei de a preda orașele aflate sub asediu sunt inacceptabile pentru Ucraina.

„Ucraina nu va putea îndeplini ultimatumul Rusiei. Dă-ne Harkov, dă-ne Mariupol, dă-ne Kiev. Nu vom putea face asta. Și o vedem chiar și în orașele ocupate, unde oamenii nu cedează”, a spus Zelenski.

În ceea ce privește felul în care s-ar derula o întâlnire dintre el și Putin, președintele Ucrainei a precizat: ”Voi discuta cu el toate problemele în detaliu, fără a lăsa loc riscurilor viitoare. Voi încerca să trec prin tot ce deranjează și nemulțumește Rusia și îi voi spune tot ce gândește poporul ucrainean. Detaliat”.

Dacă am ocazia și Rusia are dorința, vom trece prin toate întrebările. Le vom rezolva pe toate? Nu. Dar aceasta e șansa să oprim războiul. Este imposibil fără o soluție. Distrugându-ne, cu siguranță se distruge pe sine. Nu vreau să intrăm în istorie ca eroi și ca națiune care nu există. Nu vreau asta. Nu vreau un asemenea eroism pentru poporul ucrainean.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei:

Mai multe detalii: „Nu vreau să intrăm în istorie ca eroi și ca națiune care nu există”. Președintele Zelenski insistă pentru o întâlnire cu Putin

Într-un nou mesaj video transmis luni seară, președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut ucrainenilor să alunge forțele ruse, potrivit New York Times.

„Fac apel la toți ucrainenii, oriunde ne-am afla, să facă totul pentru a ne proteja statul”, a spus Zelenski. „Alungați ocupanții, astfel încât Ucraina să trăiască, astfel încât să trăim cu toții în ea.”

Oliver Dowden, lider al Partidului Conservator britanic, a susținut că prim-ministrul britanic Boris Johnson este „disperat să meargă în Ucraina” și are „o legătură emoțională reală” cu poporul ucrainean, potrivit The Guardian.

Informația că Boris Johnson a vrut să meargă la Kiev a apărut prima dată în weekend, dar luni surse din Downing Street au indicat că este puțin probabil să se întâmple.

„Cred că prim-ministrul este disperat să meargă în Ucraina și a simțit pe timpul conflictului, așa cum a făcut-o poporul britanic, o legătura emoțională reală cu suferința poporului ucrainean și pentru necesitatea ca Occidentul să se unească pentru a face față acestei amenințări din partea Rusiei”, a afirmat Dowden.

Departamentul Apărării din Statele Unite a acuzat forțele ruse că au comis crime de război în Ucraina și a spus că va ajuta la strângerea de dovezi pentru tragerea la răspunde a vinovaților, acuzând Kremlinul că a desfășurat atacuri fără discriminare, ca parte a unei strategii intenționate, relatează Reuters.

„Cu siguranță vedem dovezi clare că forțele ruse comit crime de război și ajutăm la colectarea dovezilor în acest sens”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, într-o conferință de presă.

„Dar există procese de investigare care vor continua și vom lăsa asta să se întâmple. Vom contribui la acest proces de investigare. Cât despre ce concluzii vor rezulta, aceasta nu este o decizie pe care conducerea Pentagonului o ia”, a mai afirmat Kirby.

Miercurea trecută, președintele american Joe Biden a declarat unui reporter la un eveniment la Casa Albă că președintele rus Vladimir Putin este „un criminal de război”, ceea ce l-a determinat pe Putin să amenințe că va întrerupe legăturile dintre Rusia și SUA.

Cinci cazuri de reținere a oficialilor locali de către forțele ruse au fost înregistrate în Cernihiv, din nordul Ucrainei, relatează agenția de presă Interfax-Ucraina.

Citând site-ul parlamentului ucrainean, agenția relatează că forțele ruse au reținut primarii a două sate și un consilier local, în timp ce doi oficiali ai guvernului local au fost, de asemenea, răpiți.

Între timp, în estul Ucrainei, rușii l-au răpit pe șeful unui sat din Harkov, potrivit agenției de presă UNIAN.

Ziarul pro-Kremlin Komsomolskaya Pravda (KP) a publicat un articol care citează ministerul rus al Apărării care spune că 9.861 de militari ruși au murit, o cifră care depășește chiar și estimările serviciilor de informații americane cu privire la decesele rușilor. Numărul răniților raportat a fost de 16.153.

Câteva minute mai târziu, această parte a articolului a dispărut de pe pagină, dar capturi de ecran ale paragrafelor relevante au apărut în mediul online.

I couldn’t believe this was not a faked screenshot, but indeed, it’s not. https://t.co/APYgX7gfUn

— Christo Grozev (@christogrozev) March 21, 2022

Editorul KP Vladimir Sungorkin a declarat ulterior pentru BBC că informația a fost rezultatul unui atac cibernetic și a spus că ziarul va posta o explicație mai târziu.

SUA trimit în Ucraina o parte din echipamentele sovietice de aparăre antiaeriană pe care le-a achizitionat în secret cu zeci de ani, relatează The Wall Street Journal, citând o sursă din administrația americană.

Pentagonul a achiziționat echipamentele sovietice ca parte a unui program secret, astfel încât să poată examina tehnologia folosită de armata rusă.

Armamentul, care are o vechime de câteva decenii, este familiar armatei ucrainene, care a moștenit acest tip de echipament după destrămarea Uniunii Sovietice.

Pentagonul a refuzat să comenteze oficial informația, dar decizia anunțată pe surse se înscrie în seria de decizii ale președintelui Joe Biden de a spori capacitate de apărare a Ucrainei în fața atacurilor aeriene ale Rusiei.

Realizarea unui bilanț al victimelor celor 26 de zile de război este dificil de realizat, subliniază BBC, întrucât informațiile sunt incomplete și greu de verificat. În plus, ambele părți tind să exagereze numărul de decese din partea opusă și să minimalizeze propriile pierderi.

Surse militare ucrainene spun că până acum au fost uciși până la 15.000 de soldați ruși. Rusia nu a dat o cifră pentru pierderile sale din 2 martie, când a spus că 498 de soldați au fost uciși. Cea mai recentă estimare a serviciilor de informații militare americane, citată de New York Times, estimează cifra la aproximativ 7.000.

Serviciul rus al BBC a întocmit o listă cu 557 de decese confirmate din Rusia, pe baza rapoarte care conțin informații specifice despre decesele persoanelor.

Iar din partea ucraineană, în urmă cu mai bine de o săptămână, președintele Zelenski a spus că 1.300 de soldați ucraineni au fost uciși, dar Ucraina nu a dat cifre de atunci.

Luni, oficialii ucraineni au declarat că 115 copii au fost uciși în conflict și 140 au fost răniți, în timp ce biroul ONU pentru drepturile omului a declarat că 925 de civili au fost uciși și 1.496 au fost răniți.

Cu toate acestea, autoritățile dini Mariupol estimează că doar în acest oraș din sudul țării au murit 2.500 de oameni.

În timpul unui apel telefonic cu mai mulți lideri occidentali, președintele american Joe Biden și-a exprimat „îngrijorări serioase cu privire la tacticile brutale ale Rusiei în Ucraina, inclusiv atacurile sale asupra civililor”, potrivit unui comunicat al Casei Albe.

În apelul cu liderii Franței, Germaniei, Italiei și Regatului Unit, Joe Biden a discutat și despre furnizarea de securitate și asistență umanitară ucrainenilor.

Liderul delegației de negociatori ai Ucrainei, Mihailo Podoliak, a spus că rezistența Ucrainei a forțat Rusia „să evalueze mai adecvat realitatea” situației, ceea ce a condus la „un fel de dialog” în discuțiile de pace dintre cele două națiuni.

Într-un interviu pentru BBC, Podoliak a spus că Kievul nu va face niciun compromis cu privire la integritatea teritorială sau suveranitatea Ucrainei, principiu subliniat anterior și de președintele Zelenski.

Podoliak a subliniat că orice decizie privind un acord de pace va fi luată între Zelenski și președintel rus Vladimir Putin, fără a precizat când o astfel de întâlnire poate avea loc.

21 de salvatori ucraineni au fost uciși și 47 au fost răniți, de la începutul invaziei și până în prezent, de bombardamentele trupelor ruse, a declarat luni adjunctul șefului Serviciului de Stat de Urgență al Ucrainei, Roman Primush, în timpul unei conferințe de presă, relatează Ukrinform, preluat de CNN.

„Conform Convenției de la Geneva, bombardamentele sau alte amenințări la adresa salvatorilor în momentul operațiunilor de salvare sunt considerate o crimă de război. Înregistrăm toate aceste cazuri, informațiile despre fiecare sunt transferate organelor competente, care vor oferi o evaluare juridică a unor astfel de acțiuni și va identifica autorii implicați”, a spus Primush.

El a menționat că arestarea salvatorilor de către forțele ruse este, de asemenea, o încălcare a Convenției de la Geneva.

Guvernatorul regiunii Zaporojie, Oleksandr Starukh, a anunțat că vehiculele care evacuau astăzi civili din zonele din prima linie a frontului au fost lovite de bombardamentele rusești. Patru copii au fost răniți în urma atacurilor și au nevoie de spitalizare, potrivit oficialului citat de Reuters.

Reuters nu a verificat independent afirmațiile guvernatorului ucrainean.

Vehiculele au plecat din orașul-port Mariupol, asediat de peste două săptămâni de ruși, cu civili, printre care numeroși copii.

Potrivit CNN, doi copii sunt într-o stare critică după ce vehiculele care transportau familii au fost sub focul de artilerie pe drumul dintre Mariupol și Zaporojie.

Trei copii din Mariupol care scăpaseră din orașul asediat împreună cu familia au fost atacați în timp ce călătoreau prin districtul Polohivsky, a spus Starukh, unul dintre copii fiind într-o stare critică.

Un al doilea copil care călătorea cu familia este, de asemenea, într-o stare critică, după ce mașina lor a fost atacată în satul Kamianske.

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News