Război în Ucraina, ziua 469 | Procurorii ucraineni lansează o anchetă pentru „ecocid” și crime de război în cazul prăbușirii barajulului Nova Kahovka

Un imens cimitir de pești morți s-a format în sudul Ucrainei, în regiunea Herson, după ce barajul de la Nova Kahovka a fost distrus, relatează Sky News și The Guardian.

Înregistrările publicate pe rețelele de socializare arătă o multitudine de pești morți care se aliniază pe malurile rezervorului, unul dintre cele mai mari din Europa.

Șeful cancelariei prezidențiale ucrainene, Andrii Yermak, a numit scena din satul Marianske o „plagă masivă de pești” cauzată de „distrugerile teroriste” ale rușilor.

#ecocide

Dnipropetrovsk region – a mass plague of fish due to the terroristic destruction of Kakhovka HPP by the Russians. pic.twitter.com/RlFX34bzVJ

— Andriy Yermak (@AndriyYermak) June 7, 2023

Mai multe informații: O „plagă masivă de pești” morți a ajuns să plutească în apele care au inundat regiunea Herson, după spargerea barajului Nova Kahovka | VIDEO

7 iun. 2023 - Acum un an

07-06-2023

Membrii NATO ar putea trimite trupe în Ucraina, avertizează Anders Rasmussen, fost șef al Alianței

Recomandări

Mulți candidați, o singură necunoscută: Cine intră în turul 2 cu Marcel Ciolacu? Variantele care îl pun în dificultate pe liderul PSD

Un grup de țări NATO ar putea fi dispuse să trimită trupe pe teren în Ucraina dacă statele membre, inclusiv SUA, nu oferă garanții tangibile de securitate Kievului la summitul alianței de la Vilnius, a declarat fostul secretar general al NATO, , potrivit The Guardian.

Rasmussen, care l-a consiliat oficial pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la locul Ucrainei în viitoarea arhitectură de securitate europeană, a efectuat un turneu în Europa și la Washington pentru a evalua schimbările de poziție înainte de începerea summitului critic din 15 iulie.

El a avertizat, de asemenea, că și chiar dacă un grup de state membre ar oferi Ucrainei garanții de securitate, altele nu vor permite ca problema viitoarei aderări a Kievului la NATO să fie exclusă de pe ordinea de zi a reuniunii de la Vilnius.

Rasmussen a făcut aceste declarații în contextul în care actualul șef al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că problema garanțiilor de securitate va fi pe ordinea de zi la Vilnius, deși a adăugat că NATO – în conformitate cu articolul 5 din Tratatul de la Washington – oferă garanții de securitate depline doar membrilor Alianței.

7 iun. 2023 - Acum un an

07-06-2023

Primar orașului ocupat Oleșkî: 3 oameni au murit din cauza inundațiilor din regiunea Herson

Recomandări

Vladimir Putin a dat ordin pentru o nouă creștere a efectivelor armatei ruse. Câți soldați își mai dorește până la 1 decembrie

Evhen Ryshchuk, primarul exilat al orașului ocupat Oleșkî din regiunea Herson, a anunțat miercuri primele victime ale dezastrului provocat de distrugerea barajului de la Nova Kahovka, scrie The Kyiv Independent.

Potrivit celor mai recente informații, trei persoane au murit înecate.

„Când podul Antonivskyi a fost aruncat în aer, ocupanții au luat toate bărcile… Există informații potrivit cărora rușii nu îi lasă pe oameni să iasă din așezările inundate”, a afirmat Ryshchchuk.

Există informații despre o situație dezastruoasă pe partea stângă a regiunii Herson, aflată sub ocupația rusă, deoarece rușii nu ar organiza evacuări și ar obstrucționa intervențiile voluntarilor.

Potrivit celor mai recente informații, aproximativ 1.900 de persoane au fost evacuate din zonele afectate de inundații. Victimele din Oleșkî ar fi primele decese raportate până în prezent din cauza inundațiilor provocate de distrugerea barajului de la Kahovka.

Un expert american în armata rusă a declarat că este sceptic că prăbușirea masivului baraj de la Nova Kahovka va împiedica, pe termen scurt, planurile militare ale Ucrainei pentru contraofensivă, scrie The Guardian.

Recomandări

Bilanțul furtunii Boris: cel puțin 15 morți, dintre care șapte în România, și mii de sinistrați în Europa Centrală și de Est. „Este un coșmar”

Michael Kofman, directorul programului de studii rusești din cadrul think-tank-ului CNA, cu sediul în SUA, a spus că se îndoiește că distrugerea barajului va avea un „impact semnificativ asupra operațiunilor militare ale Ucrainei”.

El a scris, într-un mesaj publicat pe Twitter: „Barajul Kahovka se află la cel puțin 160 de kilometri de locul în care ar putea avea loc o mare parte din operațiuni, în cel mai apropiat punct”.

If the Ukrainian plan is to break through RF lines in Zaporizhia and advance to the ground lines of communication from Crimea, or sever the ‘land bridge’ (and I won’t speculate as to what it might be), the resultant flooding is unlikely to impede such an operation.

— Michael Kofman (@KofmanMichael) June 7, 2023

„O operațiune ucraineană de traversare a râului în sudul Hersonului, sub baraj, a fost întotdeauna o perspectivă riscantă și, prin urmare, cu probabilitate scăzută. Nu există nicio dovadă că o astfel de operațiune era în curs de desfășurare sau că ar fi făcut neapărat parte din planurile ucrainene de ofensivă”, a adăugat Michael Kofman.

Situația umanitară din Ucraina apărută în urma prăbușirii barajului de la Nova Kahovka a fost subiectul unei discuții pe care au purtat-o miercuri președintele francez Emmanuel Macron și secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a anunțat Palatul Elysée, într-un comunicat de presă, potrivit CNN.

„Președintele Republicii a menționat faptul că Centrul de criză și de sprijin al Ministerului de Externe va trimite foarte curând un prim convoi de aproximativ zece tone de echipamente pentru a răspunde nevoilor imediate ale populației civile (produse sanitare, de igienă, de purificare a apei, cisterne portabile)”, se arată în comunicat.

„De asemenea, el și-a exprimat speranța că va fi furnizat ajutor umanitar populației ucrainene afectate de inundații și care trăiește în teritoriile controlate de armata rusă”, menționează comunicatul.

Miercuri, Macron a discutat și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, convorbire în care și-a exprimat „solidaritatea cu poporul ucrainean după atacul asupra barajului Kahovka”.

„Franța condamnă acest act atroce, care pune în pericol populația”, a scris Macron, într-un mesaj publicat pe Twitter. „În următoarele ore, vom trimite ajutoare pentru a răspunde nevoilor imediate”, a precizat liderul francez.

Forțele ruse trag în salvatorii ucraineni care încearcă să ajungă la oamenii rămași blocați în zonele inundate din Hersonul ocupat, după distrugerea barajului de la Nova Kahovka, a declarat miercuri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat Politico.

„De îndată ce ajutoarele noastre încearcă să îi salveze, se trage asupra lor”, a declarat Zelenski, referindu-se la eforturile de a ajunge la locuitorii orașelor de pe malul ocupat de Rusia al fluviului Nipru, care a fost inundat de ape după ce exploziile au distrus parțial barajul marți.

Conform Kievului, apele amenință 80 de așezări atât pe malul ucrainean, cât și pe cel ocupat de Rusia.

„Au murit oameni, animale”, a declarat Zelenskyy. „De pe acoperișurile caselor inundate, oamenii văd oameni înecați plutind. Se poate vedea asta și de pe partea cealaltă. Este foarte greu să evacuezi oamenii din partea ocupată a regiunii Herson. Atunci când forțele noastre încearcă să-i scoată, sunt împușcați de ocupanți de la distanță”, a mai susținut liderul de la Kiev.

Mai multe informații: Rușii trag asupra salvatorilor, în zonele inundate în urma distrugerii barajului Nova Kahovka, acuză Zelenski, care mai spune că pe ape plutesc cadavre

Prim-ministrul ucrainean Denyis Șmîhal a făcut miercuri apel la principalele organizații internaționale de ajutorare pentru a sprijini evacuarea locuitorilor din zonele inundate din regiunea Herson, aflate sub ocupația Rusiei, informează CNN.

El a afirmat că forțele ruse de ocupație nu au oferit „niciun ajutor” în urma prăbușirii devastatoare a barajului de la Nova Kahovka.

Șmîhal s-a adresat liderilor Națiunilor Unite și Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR) într-un mesaj video postat pe Twitter, îndemnându-i să „acționeze imediat”. „Facem apel la voi să vă ocupați de evacuarea oamenilor de pe teritoriile din regiunea Herson, ocupate de Rusia”, a spus el.

Premirul ucrainean a declarat că locuitorii din zonele ocupate din regiunea Herson „au fost abandonați de ruși” și „lăsați să piară”, în timp ce casele „dispar sub ape”.

Oficiali ai ONU din domeniul ajutorului umanitar au vizitat miercuri Hersonul pentru a „coordona răspunsul umanitar” alături de organizațiile și autoritățile locale, a precizat Biroul pentru coordonarea afacerilor umanitare al Națiunilor Unite, într-un comunicat de presă.

„Aceștia au spus că dezastrul se va agrava probabil în următoarele ore, nivelul apei fiind în continuare în creștere și mai multe sate și orașe fiind inundate”, a precizat ONU. „Acest lucru va avea un impact asupra accesului oamenilor la serviciile esențiale și implică riscuri grave pentru sănătate”, a adăugat ONU.

Marea Britanie va oferi o finanțare suplimentară de 750.000 de lire sterline (aproximativ 933.000 de dolari) Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) pentru a sprijini misiunile acesteia în Ucraina, a anunțat miercuri, într-un comunicat, Biroul pentru Afaceri Externe, Commonwealth și Dezvoltare (FCDO), potrivit CNN.

Noua finanțare ridică la 5 milioane de lire sterline (peste 6,2 milioane de dolari) sprijinul total al Marii Britanii pentru securitatea nucleară în Ucraina, acordat de la începutul războiului, potrivit FCDO.

„Atacurile barbare ale Rusiei asupra infrastructurii civile din Ucraina și controlul ilegal asupra centralei nucleare de la Zaporojie contravin tuturor normelor internaționale de siguranță și securitate nucleară. Rusia pretinde că susține standardele de securitate nucleară, dar acțiunile sale spun altceva”, a declarat reprezentantul permanent al Regatului Unit la AIEA, Corinne Kitsell, care a participat miercuri, la Viena, la o reuniune a Consiliului Guvernatorilor agenției.

„Apreciez activitatea personalului AIEA din Ucraina și sunt încântată că finanțarea suplimentară din partea Regatului Unit va contribui la facilitarea activității vitale a acestuia, în special având în vedere riscul suplimentar reprezentat de distrugerea barajului de la Kahovka”, a adăugat ea.

În cadrul reuniunii, directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a prezentat cel mai recent raport privind siguranța nucleară, securitatea și garanțiile nucleare în Ucraina, potrivit comunicatului. „Raportul a subliniat starea securității nucleare în instalațiile nucleare din Ucraina și, în special, situația profund îngrijorătoare de la centrala nucleară din Zaporojie, care se bazează pe apa din barajul Kahovka pentru iazul său de răcire”, a precizat FCDO.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat cu președintele francez Emmanuel Macron despre situația actuală din regiunea Herson în urma prăbușirii barajului de la Nova Kakhovka, relaetază CNN.

Într-un mesaj postat pe Twitter, Zelenski a afirmat că a vorbit miercuri la telefon cu Macron despre „consecințele de mediu și umanitare ale actului terorist rusesc și am subliniat nevoile urgente ale Ucrainei de a elimina dezastrul”.

„Am discutat despre posibilitatea de a folosi mecanismele internaționale pentru a investiga cauzele” distrugerii barajului de la Kahovka, a precizat Zelenski.

I had a thorough phone call with the President of 🇫🇷 France @EmmanuelMacron. Thanked him for the opportunity to participate in the Summit of the European Political Community and for support at the UN Security Council. Spoke about the current situation in Kherson region, the…

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) June 7, 2023

„Am convenit să continuăm cooperarea în domeniul apărării, în special pentru a ne proteja cerul. Așteptăm cu nerăbdare începerea cât mai curând posibil a pregătirii piloților ucraineni”, a adăugat el.

Macron a afirmat, într-un mesaj publicat tot pe Twitter, după convorbirea cu Zelenski: „I-am transmis președintelui Zelenski solidaritatea mea cu poporul ucrainean după atacul asupra barajului Kahovka. Franța condamnă acest act atroce, care pune în pericol populația”.

„În următoarele ore, vom trimite ajutoare care să răspundă nevoilor imediate”, a adăugat liderul francez.

Premierul ucrainean Denis Șmîhal, într-un mesaj video transmis miercuri, a făcut apel la ONU, la Crucea Roșie Internațională și la alte organisme pentru a-i ajuta pe locuitorii din zonele inundate din Hersonul ocupat de Rusia. Șmîhal a declarat: „Ocupanții ruși nici măcar nu fac un efort pentru a-i ajuta pe acești oameni, i-au lăsat să piară”.

Premirul ucrainean a precizat, într-un alt tweet, că Banca Mondială va efectua o „evaluare rapidă a pagubelor și nevoilor” cauzate de incidentul de la baraj.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat „șocat” de ceea ce a numit eșecul ONU și al Crucii Roșii de a oferi ajutor după spargerea barajului de la Nova Hakovka, relatează Sky News.

„Ei nu sunt aici”, a declarat liderul ucrainean pentru publicațiile germane Bild și Die Welt. „Nu am primit niciun răspuns. Sunt șocat”, a mai spus Zelenski.

El susține că soldații ruși au deschis focul spre echipele ucrainene de salvatori.

„De îndată ce salvatorii noștri încearcă să ajungă la oameni, se trage asupra lor”, a adăugat Zelenski.

Premierul ucrainean, Denis Șmîhal, a făcut un apel direct: „Îndemn organizațiile umanitare internaționale, în numele guvernului ucrainean: trebuie să acționați imediat. Facem apel la voi să vă ocupați de evacuarea oamenilor de pe teritoriul regiunii Herson ocupat de Rusia, trebuie să salvăm viețile oamenilor pe care ocupanții i-au condamnat la moarte”.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a anunțat miercuri că a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, înainte de viitorul summit NATO din iulie, care va avea loc la Vilnius, relatează CNN.

„Din toate punctele de vedere, este logic ca Aliații să facă un pas decisiv pentru aderarea Ucrainei. Nu vrem trupe NATO pe teren pentru a pune capăt acestui război. Căutăm cea mai bună garanție pentru a evita viitoarele războaie”, a scris șeful diplomației ucrainene, pe Twitter, după convorbire.

I had a call with @JensStoltenberg on the upcoming NATO summit. By all accounts, it makes sense for Allies to take a decisive step toward Ukraines membership. We are not seeking NATO troops on the ground to end this war. We are seeking the best guarantee to avert future wars.

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) June 7, 2023

Săptămâna trecută, Stoltenberg a reiterat că toate statele din NATO „sunt de acord că Ucraina va deveni membră a alianței” și că este doar o chestiune de timp.

În luna mai, șeful NATO a spus că se așteaptă ca Ucraina să se alăture alianței când războiul se va încheia.

Grupuri de agricultori polonezi au blocat miercuri punctul de trecere a frontierei cu Ucraina de la Medyka, cerând guvernului de la Varşovia să le plătească despăgubirile promise pentru compensarea pierderilor suferite în urma pătrunderii libere în ţară a cerealelor ucrainene, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

Pichete şi zeci de tractoare au împiedicat la acel punct de frontieră trecerea camioanelor venite din Ucraina. Manifestaţii de susţinere a protestului agricultorilor au avut loc în acelaşi timp în mai multe oraşe poloneze, printre care Szczecin şi Lublin.

Guvernul de la Varşovia a anunţat luna trecută că le va plăti compensaţii producătorilor de cereale afectaţi de scăderea preţurilor cauzată de intrarea şi acumularea a peste cinci milioane de tone de cereale ucrainene după ce UE a suspendat taxele vamale asupra importurilor din Ucraina pentru a ajuta această ţară în războiul cu Rusia.

Armata ucraineană a publicat miercuri imagini care arată cum dronele livrează apă locuitorilor din orașul Oleșkî blocați în casele lor din cauza inundațiilor, scriu The Guardian și Sky News.

Це DRSG, яким ви зібрали на крила і яких регулярно пакуєте Мавіками на контрбатарейку.

Між роботою вони зараз літають і скидають питну воду з дронів. pic.twitter.com/Wpwqqrdstn

— Pavlo Bondarenko (@bo_pavlo) June 7, 2023

Mai multe informații: Momentul în care un copil blocat în mijlocul inundaților, în orașul Oleșkî, primește o sticlă de apă potabilă livrată cu drona | VIDEO

Premierul ucrainean a declarat miercuri că distrugerea barajului de la Nova Kahovka este „una dintre cele mai importante catastrofe de mediu din Europa din ultimele decenii”, relatează Al Jazeera.

Vorbind prin legătură video în cadrul reuniunii Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) de la Paris, Denis Șmîhal a declarat că „zeci de orașe și sate vor avea probleme cu aprovizionarea cu apă potabilă”.

El a adăugat că distrugerea barajului va afecta, de asemenea, sistemele de irigații din sudul Ucrainei, „ceea ce va duce la secetă și la pierderi de recolte”. „Acest lucru lovește în inima securității alimentare globale”, a precizat șeful guvernului de la Kiev.

El a catalogat acest atac al rușilor drept o „crimă împotriva umanității și un ecocid”. „Prin urmare, Rusia trebuie să se confrunte cu un răspuns puternic și unificat, nu cu simple cuvinte”, a adăugat Șmîhal.

Marea Britanie nu poate încă spune că Rusia este responsabilă pentru distrugerea barajului de la Nova Kahovka, situat pe linia frontului dintre forțele ruse și cele ucrainene, a declarat miercuri premierul britanic Rishi Sunak, în timpul unei vizite în Statele Unite, potrivit The Guardian și Sky News.

Întrebat dacă Rusia este vinovată pentru acest incident, Sunak a declarat pentru ITV: „Încă nu pot spune asta definitiv încă. Știți, serviciile noastre de securitate și militare analizează” prăbușirea barajului.

„Dar dacă este adevărat, dacă se dovedește a fi intenționat, atunci va reprezenta un nou nivel de josnicie. Ar fi un act îngrozitor de barbarie din partea Rusiei”, a adăugat premierul britanic.

Susținătorii internaționali ai Kievului au antrenat până acum aproximativ 54.000 de soldați ucraineni, dintre care peste 6.000 care alcătuiesc 12 batalioane instruite de Statele Unite în operațiuni de arme combinate, relatează AFP, potrivit Al Jazeera.

Ucraina investighează incidentul de la barajul Nova Kahovka ca fiind o crimă de război și un posibil „ecocid”, sau distrugere criminală a mediului, a anunțat Parchetul General ucrainean într-un comunicat de presă, publicat miercuri, potrivit CNN.

„Încadrarea juridică este de ecocid și încălcare a legilor și cutumelor de război. Un grup de investigatori din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei și al Poliției Naționale, creat special pentru acest caz, lucrează la anchetă”, a precuzat Parchetul.

Procurorul general Andrii Kostin l-a informat pe ambasadorul chinez în Ucraina, Fan Xianrong, cu privire la procedură, în cadrul unei întâlniri care a avut loc miercuri.

„Ucraina a inițiat proceduri cu privire la această crimă, calificând-o drept o încălcare a legilor și cutumelor de război și ecocid. Aceasta a provocat daune grave pe termen lung oamenilor și mediului”, i-a spus Kostin, potrivit unui comunicat al Parchetului General.

„Consecințele sunt catastrofale. Peste 40.000 de persoane au fost afectate. Casele și infrastructura au fost distruse, terenurile au devenit improprii pentru agricultură, iar aprovizionarea cu apă a fost întreruptă într-o serie de regiuni, atât în zonele controlate de guvern, cât și în teritoriile ocupate temporar de Rusia”, se mai arată în comunicat.

Ministerul ucrainean al Protecției Mediului și al Resurselor Naturale a declarat miercuri că prăbușirea barajului a fost cel mai mare act de ecocid pe care Rusia l-a comis de la începutul invaziei sale pe scară largă în Ucraina. Kievul și Moscova se acuză reciproc pentru distrugerea barajului, care a avut loc pe teritoriul ocupat de Rusia. Cauza prăbușirii rămâne neclară, iar o analiză CNN a imaginilor din satelit arată că barajul a fost deteriorat cu doar câteva zile înainte de a se prăbuși.

Petro Poroșenko, fost președinte al Ucrainei, a declarat miercuri pentru CNN că prăbușirea barajului Nova Kahovka din regiunea Herson este o „catastrofă” pentru Ucraina. El a spus: „Suntem loviți în inimă, iar aceasta este cea mai mare catastrofă provocată de om în secolul 21”.

Vorbind de la Kiev, Poroșenko a precizat că camioanele de artilerie se vor îndrepta spre sud către brigada care se află acum în „procesul de finalizare a pregătirii pentru operațiunea de contraofensivă”.

El a spus că este posibil ca dezastrul de la baraj să fi fost provocat de Rusia pentru a opri contraofensiva Kievului, dar că trupele ucrainene nu vor fi împiedicate să o ducă la îndeplinire. Fostul președinte a adăugat că se creează un dezastru pentru civili, dar nu și pentru trupe. „Nimic nu poate opri trupele ucrainene”, a spus el.

Uitându-se la ceas, Poroșenko a spus că contraofensiva „va începe în câteva ore”, adăugând „în câteva ore, nu în câteva zile, ci în câteva ore”. CNN notează că nu poate verifica afirmațiile lui Poroșenko în mod independent.

Rusia va primi în curând o delegaţie a ţărilor africane care participă la aşa-numita Iniţiativă de Pace Africană pentru războiul din Ucraina, l-a asigurat miercuri preşedintele rus, Vladimir Putin, pe omologul său sud-african, Cyril Ramaphosa, într-o conversaţie telefonică, informează agenția spaniolă de presă EFE.

„Au convenit că Vladimir Putin va primi în curând o delegaţie din mai multe ţări africane”, a informat Kremlinul, precizând că liderii au discutat „chestiuni legate de iniţiativa africană de a căuta modalităţi de soluţionare a conflictului ucrainean”.

Potrivit preşedinţiei ruse, Putin şi Ramaphosa au abordat „dezvoltarea viitoare a parteneriatului strategic bilateral”.

În plus, liderii au discutat despre pregătirile pentru cel de-al doilea summit Rusia-Africa, reuniune care va avea loc la Sankt Petersburg la sfârşitul lunii iulie, şi despre apropiatul summit al ţărilor BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud), care va avea loc la Johannesburg în august, scrie Agerpres.

Marţi, preşedintele sud-african i-a primit pe omologii săi care vor participa la această iniţiativă pentru a discuta despre „impactul devastator pe care războiul l-a avut asupra popoarelor din Ucraina şi Rusia, precum şi despre ameninţările pe care acest război le reprezintă pentru Europa şi chiar pentru restul lumii dacă va continua”.

Președintele rus Vladimir Putin a acuzat miercuri Ucraina că a distrus barajul de la Nova Kahovka la sugestia Occidentului, în ceea ce a numit o crimă de război „barbară” care a escaladat conflictul cu Moscova, informează Reuters.

„Vladimir Putin a spus că autoritățile de la Kiev, la sugestia curatorilor lor occidentali, continuă să facă un pariu periculos pe escaladarea ostilităților, să comită crime de război, să folosească în mod deschis metode teroriste și să organizeze sabotaje pe teritoriul rusesc”, a transmis Kremlinul, într-un comunicat de presă.

„Un exemplu clar în acest sens este acțiunea barbară de distrugere a centralei hidroelectrice Kahovskaya din regiunea Herson, care a dus la o catastrofă ecologică și umanitară pe scară largă”, a adăugat liderul rus, în convorbirea telefonică pe care a avut-o cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan.

Mai multe informații: Vladimir Putin acuză Ucraina că a distrus barajul de la Nova Kahovka la solicitarea Occidentului

Ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Maliar, a declarat miercuri că, odată cu prăbușirea barajului de la Nova Kahovka, „rușii și-au făcut de fapt mai mult rău lor și forțelor lor armate”, relatează CNN.

Mailar a susținut că incidentul a afectat fortificațiile și pozițiile militare ale rușilor.

Vorbind la televiziunea națională, Mailar a declarat: „Practic, teritoriul care se află acum sub controlul agresorului va fi mai afectat”.

„Terenurile unităților lor militare sunt, de asemenea, inundate. Și există acum o problemă cu minele de acolo, pentru că minele au început să plutească. Situația este absolut incontrolabilă acum”, a adăugat ea.

„Ieri, Forțele Armate ale Ucrainei au spus că acțiunile și planurile lor nu vor fi afectate”, a amintit ea.

NATO trebuie să discute opţiuni de a oferi Ucrainei garanţii de securitate pentru perioada ce va urma războiului cu Rusia, a declarat miercuri secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, potrivit Reuters.

Când războiul se va încheia, NATO va avea nevoie de aranjamente în vigoare pentru a asigura că Rusia nu-şi va reloca pur şi simplu forţele pentru un alt atac, le-a spus Stoltenberg jurnaliştilor la un eveniment la Bruxelles.

În acelaşi timp, Stoltenberg a menţionat clar că NATO – în baza articolului 5 al Tratatului de la Washington – va oferi garanţii complete de securitate numai membrilor acestei organizaţii.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut luna trecută să primească în iulie la summitul Alianţei un „mesaj foarte clar” din partea NATO că ţara sa va putea intra în această alianţă „după război”, scrie Agerpres.

De partea sa, Stoltenberg a reiterat sprijinul Alianţei faţă de ambiţiile ucrainene, dar a fost prudent asupra unui calendar de aderare. El a subliniat că prioritatea acum este ca Ucraina să câştige războiul cu Rusia, amintind că, de când a început acest război în februarie anul trecut, Ucraina a primit din partea statelor occidentale un ajutor ce însumează peste 150 de miliarde de dolari, din care 65 de miliarde ajutor militar.

Evacuările din zonele inundate sunt în curs de desfășurare după prăbușirea barajului de la Nova Kakhovka, au declarat miercuri oficialii din regiunea părțile regiunii Herson aflate sub controlul Kievului, potrivit CNN.

Șeful administrației militare din regiunea Herson, Oleksandr Prokudin, a declarat: „Ne așteptăm ca apa să rămână și să se acumuleze încă o zi, iar apoi va scădea treptat timp de încă 5 zile”.

Ministerul ucrainean al Afacerilor Interne a precizat că se caută modalități de evacuare a cetățenilor de pe malul de est al fluviului Nipru, ocupat de ruși, în sudul regiunii ucrainene Herson.

Ministrul afacerilor interne, Ihor Klimenko, care a vizitat regiunea, a declarat: „Operațiunile de evacuare sunt în curs de desfășurare. Încercăm să o facem cât mai repede posibil. Suntem împiedicați de un curent puternic și de bombardamentele armatei ruse”.

„Cartierul general va lucra non-stop atât timp cât va fi necesar”, a spus el, adăugând că „în același timp, lucrăm la sarcinile cu care ne vom confrunta atunci când apa va dispărea”.

„Există o mulțime de muncă de făcut. În primul rând, în privința poluării mediului. 150 de tone de ulei de mașină s-au scurs din sala turbinelor atunci când centrala hidroelectrică a fost aruncată în aer”, a precizat Klimenko.

Până miercuri la ora locală 16.00, un număr de 1.854 de persoane au fost evacuate din zonele controlate de Ucraina ale regiunii Herson, a anunțat Ministerul Afacerilor Interne, într-o actualizare a situației.

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) a tras un semnal de alarmă miercuri asupra efectelor catastrofale ale dispersării minelor după distrugerea barajului de la Kahovka, în sudul Ucrainei, ceea ce pune în pericol atât civilii din zonă, cât şi echipele de salvare, informează Agerpres preluând AFP.

„Este catastrofal. Înainte ştiam unde se află pericolele. De acum nu mai ştim”, a afirmat responsabilul diviziei Contaminare prin arme din cadrul CICR, Erik Tollefsen, cu ocazia prezentării în apropiere de Geneva a unei noi drone care utilizează inteligenţa artificială pentru a repera minele şi alte obiecte explozive pe baza căldurii pe care acestea o degajă.

Drona – care poate acoperi într-o zi aceeaşi suprafaţă ca şi un câine specializat în deminări în şase luni – nu a fost încă testată decât în timpul unor experimente în Iordania, dar CICR speră să o utilizeze pentru prima oară în acest an în împrejurimile oraşului Alep, în Siria.

Aşteptând ca acest mic aparat să poată într-o zi să survoleze Ucraina, CICR şi-a adus deja de mai multe luni sprijinul pentru echipele de intervenţie însărcinate cu deminarea, susţinând operaţiuni de cartografiere şi de marcare, furnizând echipamente şi instruire.

Dar „în prezent, toate acestea au fost luate de ape”, şi-a exprimat regretul Tollefsen, căci nu doar panourile de marcaj au dispărut, ci, „la fel de grav, apa – care este incompresibilă – va lua şi aceste mine” antipersonal şi anti-vehicule, precum TM-57 şi le va duce spre locuri necunoscute.

„Tot ceea ce ştim este că ele se află undeva în aval. Este o preocupare majoră, căci aceasta îi va afecta atât pe civili, cât şi pe cei care le vor veni în ajutor”, precum echipe de salvare, ambulanţe etc, a explicat acest specialist norvegian.

ONU avertizase deja marţi împotriva riscurilor legate de mine, extrem de numeroase în această regiune disputată, iar CICR este cu atât mai îngrijorat, cu cât apa nu alterează mecanismul de detonare a acestor arme explozive, chiar timp de decenii.

Potrivit lui Tollefsen, „numeroase câmpuri de mine defensive fuseseră amplasate pe teren de către părţile în conflict” în regiunea Herson, un oraş recucerit de ucraineni în noiembrie şi situat în aval de baraj. CICR nu ştie totuşi câte ar putea să fi fost dispersate de ape. „Părţile în conflict nu au declarat numărul minelor pe care le-au amplasat. Noi ştim pur şi simplu că cifrele sunt enorme”, a avertizat Tollefsen.

În total, 16 opere de artă ucrainene au fost primite de Luvru pentru a fi protejate de război, anunțat Laurence des Cars, președinta muzeului francez, relatează AFP, citată de News.ro.

„De la începutul războiului, ca şi alte instituţii muzeale importante, preocuparea noastră a fost să vedem cum să ne sprijinim colegii ucraineni. În toamnă, confruntaţi cu intensitatea conflictului, ne-am hotărât asupra acestei salvari”, a declarat Laurence des Cars pentru AFP, vorbind despre importanţa „salvării acestei moşteniri de o mie de ani în inima Europei şi de necesitatea de a o transmite mai departe”.

Mai multe informații: Opere de artă ucrainene, salvate din calea războiului, sunt găzduite de Muzeul Luvru. Când vor fi expuse publicului

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă, în timp ce solicită ajutor umanitar urgent, că eforturile de evacuare în zonele ocupate de Rusia din apropierea barajului de la Nova Kakhovka eșuează, scrie Al Jazeera.

Într-un mesaj publicat pe Telegram, Zelenski a scrius că barajul de la Nova Kahovka a fost subiectul principal al unei teleconferințe guvernamentale care a avut loc dimineață.

„Evacuarea pe malul stâng (al fluviului Nipru, n.r.) a fost complet ratată de către ocupanți. Vom face apel la organizațiile internaționale”, a afirmat el.

„Ministrul Klimenko, noul șef al comandamentului de intervenție în caz de urgență, a prezentat un raport. El se află deja pe teren”, a adăugat Zelenski.

Prioritățile sunt „evacuarea oamenilor”, a precizat el, precum și furnizarea urgentă de apă potabilă și soluții pe termen lung pentru așezările care depindeau de rezervorul de la Kahovka.

Zelenski a mai anunțat că Klimenko evaluează, de asemenea, daunele aduse mediului.

Autoritățile regionale din Rusia au primit sarcina de a distribui gratuit loturi de teren veteranilor războiului purtat de Moscova împotriva Ucrainei, potrivit unui decret semnat marți, 6 iunie, de președintele Vladimir Putin, informează The Moscow Times.

Printre cei eligibili pentru a primi terenuri se numără veteranii de luptă, precum și personalul militar, luptătorii voluntari și angajații Gărzii Naționale Ruse care au primit titlul de Erou al Rusiei sau care au primit alte distincții bazate pe merite în timpul serviciului lor.

Dreptul la primirea de terenuri gratuite va fi acordat, de asemenea, membrilor de familie ai militarilor decorați și celor care au murit din cauza rănilor sau bolilor suferite pe front.

Mai multe informații: Veteranii de război care au luptat în Ucraina vor primi terenuri gratuite, a decretat Vladimir Putin

Guvernatorul din Liov, Maksym Kozytskyi, a adresat miercuri un mesaj public pentru ca persoanele evacuate din Herson să vină în regiunea sa din vestul Ucrainei și a anunțat că Liovul va trimite ajutoare umanitare în Herson, scrie The Guardian.

„Până în prezent, 29 de așezări au fost inundate în regiunea Herson. Peste noapte, apa în centrul regional a crescut cu un metru. Experții prevăd că situația s-ar putea înrăutăți, dar oamenii nu vor să se evacueze și sunt gata să rămână în aer liber – cu speranța că nivelul apei va scădea”, a afirmat Maksym Kozytskyi, într-o postare pe Telegram.

„Pentru a veni în sprijinul localnicilor, mâine vom trimite un camion cu ajutoare din regiunea noastră. Vom preda 700 de seturi de echipamente de purificare a apei”, a adăugat el.

„Toate serviciile și adăposturile sunt în alertă în regiunea Liov, dar până acum în regiunea noastră nu a sosit niciun tren de evacuare cu persoane afectate de explozia de la centrala hidroelectrică Kahovka, doar câteva familii au venit cu propriile mașini. Dacă postarea mea este citită de persoane care locuiesc în zonele afectate și ezită dacă și unde să meargă, să știți că regiunea Liov este gata să vă ofere un acoperiș deasupra capului, mâncare, haine, ajutor psihologic și de altă natură. Suntem împreună. Vom depăși totul”, a precizat guvernatorul.

Forţele ucrainene au avansat în ultimele 24 de ore între 200 şi 1.100 de metri pe mai multe porţiuni ale frontului din Bahmut (Doneţk), a anunţat miercuri ministrul adjunct ucrainean al apărării, Hanna Maliar, insistând că Kievul a trecut la acţiuni ofensive în zona acestui oraş din estul Ucrainei, informează Agerpres citând agenția de știri EFE.

” În ultima zi am avansat între 200 şi 1.100 de metri în mai multe secţiuni din zona Bahmut”, a scris Maliar pe contul său de Telegram.

Viceministrul ucrainean a adăugat, în concordanţă cu ceea ce au anunţat în ultimele ore alţi purtători de cuvânt ai armatei ucrainene, că forţele ruse au trecut în defensivă şi încearcă să îşi menţină poziţiile în zona Bahmut.

„În zona Bahmut, trupele noastre au trecut de la apărare la atac”, a mai scris Maliar în mesajul său, în care afirmă că mercenarii ruşi din grupul privat Wagner sunt încă prezenţi în ariergardă la Bahmut, însă armata regulată rusă este cea care luptă în prezent în această parte a frontului.

Ucraina a reuşit să oprească înaintarea ruşilor la Bahmut datorită „fortificaţiilor pregătite în prealabil” de către trupele Kievului, a indicat ea.

Anunțul făcut de Hanna Maliar a venit după ce Oleksii Danilov, secretarul Consiliului pentru Securitatea Naţională şi Apărare al Ucrainei, a indicat miercuri că Ucraina nu a lansat încă planificata contraofensivă pentru recuperarea teritoriilor ocupate de Rusia, iar începerea acesteia va fi evidentă pentru toată lumea atunci când se va întâmpla.

Consilierul prezidenţial ucrainean de rang înalt Mihailo Podoliak a reamintit miercuri că autorităţile de la Kiev au avertizat încă din octombrie anul trecut că Rusia a minat porţile barajului din provincia Herson, care a fost distrus într-o presupusă explozie marţi dimineaţă, relatează agenția spaniolă de presă EFE.

„Octombrie 2022. Ucraina avertizează lumea că Rusia pregăteşte un dezastru de factură umană. Porţile barajului au fost minate. Răspunsul… tăcere. Nici o îngrijorare, nici un avertisment”, a scris Podoliak, pe contul său de Twitter.

Mesajul său continuă cu o referire la ceea ce s-a întâmplat săptămâna aceasta. „Iunie 2023. Rusia aruncă în aer centrala hidroelectrică Kahovka. Nu este timpul să tragem concluzii? Şi, poate, să ne dăm seama cine, când, de ce şi cum a planificat distrugerea centralei”, a conchis Podoliak, potrivit Agerpres.

Pe 20 octombrie 2022, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un discurs în faţa Consiliului European că deţine „informaţii potrivit cărora Rusia a minat centrala hidroelectrică Kahovka”.

Zelenski a explicat atunci că barajul conţine 18 milioane de metri cubi de apă. Distrugerea acestuia, adăuga el, ar putea duce la distrugerea a 80 de localităţi din sudul Ucrainei. „Sute de mii de oameni ar fi afectaţi”, spunea Zelenski.

Vladimir Saldo, guvernatorul interimar numit de Rusia la conducerea părților ocupate ale regiunii Herson, a recunoscut miercuri că distrugerea barajului de la Kahovka de pe fluviul Nipru, linia de demarcaţie din sudul Ucrainei dintre armata rusă şi cea ucraineană în sudul Ucrainei, avantajează trupele Kremlinului, informează agenția spaniolă de știri EFE, preluată de Agerpres. De altfel, o serie de experţi occidentali sunt de aceeași părere.

„Din punct de vedere militar, situaţia operativă şi tactică este în favoarea forţelor ruse”, a declarat Saldo, în cadrul emisiunii Soloviov Live, când a fost întrebat cum va afecta distrugerea centralei hidroelectrice şi inundarea zonei apărarea forţelor ruse în regiunea Herson.

Comentând acuzaţia Moscovei că Ucraina este cea care a distrus barajul, guvernatorul instalat de ruși a spus că Kievul ar fi dorit să distragă atenţia de la „pierderile grele” suferite de forţele sale armate în zona de luptă.

Mai multe informații: Rusia admite că spargerea barajului de la Nova Kahovka o favorizează din punct de vedere militar. „Ucrainenii și-au făcut rău singuri”

Una dintre consecințele distrugerii barajului ucrainean de la Kahovka va fi deșertificarea unor terenuri agricole, estimează Ministerul Agriculturii de la Kiev, relatează agenția de presă DPA, citată de Agerpres. Totodată, Programul Alimentar Mondial avertizează că distrugerea recoltelor va provoca foamete în unele regiuni ale lumii.

Autoritățile de la Kiev estimează că aproximativ 10.000 de hectare de terenuri agricole vor fi inundate la nord de fluviul Nipru, în timp ce la sud situația va fi și mai gravă.

Astfel, 31 de sisteme de irigație din regiunile Dnipropetrovsk, Herson şi Zaporojie vor fi afectate de spargerea barajului, terenurile agricole din sudul țării fiind expuse riscului de deșertificare.

Mai multe detalii: Risc de deșertificare a unor terenuri agricole ucrainene din cauza spargerii barajului de la Kahovka

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan le-a propus miercuri preşedinţilor Ucrainei şi Rusiei, Volodimir Zelenski, respectiv Vladimir Putin, crearea unei comisii internaţionale de anchetă care să elucideze ansamblul aspectelor legate de distrugerea barajului de la Nova Kahovka, în sudul Ucrainei, informează Agerpres preluând AFP.

În cursul unei discuţii telefonice cu omologul său ucrainean Volodimi Zelenski, „preşedintele Erdogan a declarat că o comisie ar putea fi creată cu participarea unor experţi din partea părţilor beligerante, a Naţiunilor Unite şi a comunităţii internaţionale, inclusiv a Turciei”, a anunţat preşedinţia turcă într-un comunicat de presă.

Această comisie ar putea efectua o „anchetă aprofundată cu privire la distrugerea barajului de la Kahovka”, a precizat Ankara.

Volodimir Zelenski a subliniat miercuri că în discuţiile cu Erdogan a abordat „consecinţele umanitare şi de mediu” ale inundaţiilor provocate în sudul Ucrainei de distrugerea barajului de la Kahovka.

„Am discutat despre consecinţele umanitare şi de mediu ale actului terorist rusesc de la centrala hidroelectrică Kahovka, inclusiv despre riscurile pentru centrala nucleară din Zaporojie”, a declarat Zelenski pe Twitter, precizând că, în cursul acestei convorbiri telefonice, i-a prezentat omologului său turc ‘o listă de nevoi urgente pentru a face faţă catastrofei”.

Erdogan, care ulterior a avut o convorbire telefonică cu preşedintele rus Vladimir Putin, speră că această anchetă va permite „îndepărtarea tuturor suspiciunilor”, a subliniat preşedinţia turcă într-un comunicat separat.

Mai multe informații: Erdogan vrea comisie internaţională de anchetă în cazul distrugerii barajului de la Nova Kahovka. Ce le-a spus lui Zelenski și Putin

Nikolai Patrușev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui Vladimir Putin, a declarat că SUA poartă un război nedeclarat împotriva Rusiei și a Belarusului și că încearcă să înlocuiască guvernul de la Minsk, scrie The Guardian.

Potrivit agenției ruse oficiale TASS, în cadrul unei întâlniri cu omologul său belarus, Alexander Volfovich, Patrușev a declarat: „SUA poartă un război nedeclarat împotriva Rusiei și Belarusului pentru a distruge identitatea națională și popoarele țărilor noastre. Astăzi, politicienii occidentali vorbesc deschis despre acest lucru și indică acest lucru în documentele lor”.

SUA „nu au nevoie de o Rusie puternică, ei vor fie să o dezmembreze, fie să o lichideze pentru a gestiona teritoriul eurasiatic, extrăgând resursele”, a mai susținut Patrușev.

TASS precizează că Patrușev a mai declarat că SUA și britanicii se folosesc de NATO, de UE, de neonaziștii ucraineni, de organizațiile nonguvernamentale și de guvernul de la Kiev pentru a atinge acest obiectiv.

El a descris și „planurile” Occidentului în privința Belarusului: „Este vorba de punerea în aplicare a unei revoluții colorate și de aducerea la putere a unui guvern marionetă controlat. Occidentul nu a reușit să dea o lovitură de stat la Minsk în 2020, dar Washingtonul și sateliții săi nu și-au abandonat planurile”.

Liderul Belarusului, Alexandr Lukașenko, a revendicat o victorie îndelung contestată la alegerile din 2020, ceea ce a declanșat proteste în masă. Liderii opoziției au fost încarcerați sau forțați să plece în exil.

Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a ordonat contractorului militar Almaz-Antey să accelereze noile facilități de producție pentru fabricarea sistemelor de apărare antiaeriană, scrie Al Jazeera.

„Produsele fabricate de corporația Almaz-Antey sunt solicitate și prezintă o eficiență ridicată în zona operațiunilor militare speciale”, a declarat Șoigu, cu ocazia unei vizite la una dintre fabricile companiei, potrivit unui comunicat de presă

În comunicat a fost citat un oficial de rang înalt de la Almaz-Antey, potrivit căruia corporația își livrează produsele înainte de termen.

Almaz-Antey produce sisteme de rachete de apărare antiaeriană precum S-300 și S-400, care sunt folosite pentru a doborî avioane și rachete balistice și de croazieră.

Președintele rus Vladimir Putin a calificat miercuri distrugerea barajului de la Nova Kahovka drept o „catastrofă de mediu și umanitară”, potrivit Kremlinului, relatează Sky News.

Liderul rus a făcut această afirmație în timpul unei convorbiri telefonice cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan.

De asemenea, Erdogan a discutat și cu Volodimir Zelenski, într-o convorbire telefonică separată, spunându-i președintelui ucrainean că ar putea fi înființată o comisie internațională care să investigheze prăbușirea barajului.

În timpul convorbirii, liderul ucrainean a catalogat incidentul drept un „act de terorism rusesc” și a declarat că „a înmânat o listă cu nevoile urgente ale Ucrainei pentru eliminarea dezastrului”.

Ucraina nu și-a lansat încă contraofensiva planificată pentru recâștigarea teritoriilor ocupate de Rusia, iar startul acesteia va fi evident pentru toată lumea atunci când se va întâmpla, a declarat miercuri un înalt oficial de securitate de la Kiev, potrivit Reuters.

Oleksii Danilov, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate Națională și Apărare, a respins declarațiile oficialilor ruși care au afirmat că contraofensiva Kievului a început deja.

„Nimic nu e adevărat. Momentul în care vor începe toate acestea (operațiunile ofensive, n.r.) va fi decis de armata noastră”, a declarat Danilov, într-un interviu pentru agenția Reuters. „Când vom începe contraofensiva, toată lumea va ști despre ea, o va vedea”, a precizat oficialul ucrainean

Danilov a precizat că oficialii ruși au confundat avansurile locale ale ucrainenilor în unele zone de pe linia frontului cu începutul operațiunii mai ample.

Luni, Moscova a susținut că a zădărnicit o ofensivă ucraineană „pe scară largă” în Donețk, distrugând tancurile Kievului și ucigând 250 de soldați.

Guvernatorul regiunii ruse Belgorod a anunţat miercuri că Ucraina a bombardat oraşul de graniţă Şebekino din Rusia cu rachete Grad, dar că nu au rezultat victime, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Atât Şebekino, cât şi regiunea mai largă Belgorod, care se învecinează cu regiunea Harkov din Ucraina, au fost bombardate în mod repetat de forţele Kievului în ultimele săptămâni, conform oficialilor ruşi.

Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Ucrainei la acuzaţiile guvernatorului Belgorodului, Viaceslav Gladkov. Reuters notează că nu a putut verifica în mod independent afirmaţiile acestuia.

Sistemul de arme Grad este un lansator de rachete multiplu montat pe camion, folosit atât de forţele ruse, cât şi de cele ucrainene. Utilizarea sa împotriva zonelor civile este considerată crimă de război de către activiştii pentru drepturile omului.

Printre altele, secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Nikolai Patruşev, a declarat miercuri că Statele Unite, Marea Britanie şi aliaţii lor din NATO trebuie „să-şi asume responsabilitatea” pentru distrugerea barajului Kahovka, a relatat agenţia oficială de presă TASS, preluată de Reuters.

Aliatul preşedintelui rus Vladimir Putin a spus că aceste ţări „coordonează activităţile Ucrainei” şi, prin urmare, „şi-au dat consimţământul pentru bombardament”.

Cel puțin șapte persoane sunt date dispărute în urma prăbușirii barajului de la Nova Kahovka, care a avut loc marți, a anunțat miercuri primarul orașului ocupat, numit de Moscova, pentru agenția de presă rusă de stat RIA Novosti, potrivit CNN.

Între timp, Ucraina afirmă că a evacuat peste 1.500 de persoane din zonele inundate din Herson controlate de guvernul de la Kiev.

Autoritățile au adăugat, într-o postare pe Telegram, că „20 de așezări de pe malul vestic al râului Nipru și peste 1.900 de case au fost inundate în regiunea Herson”.

Iată cele mai recente evoluții:

Catastrofă ecologică: Prăbușirea barajului Nova Kahovka din sudul Ucrainei a stârnit temeri legate de o catastrofă ecologică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski descriind situația ca fiind „o bombă ecologică de distrugere în masă”. Nivelul apei a continuat să crească miercuri după ce barajul și centrala hidroelectrică ocupată de ruși s-a prăbușit marți dimineață, forțând peste 1.400 de persoane să își părăsească locuințele și amenințând rezervele vitale de apă, în timp ce apele au inundat orașe, sate și terenuri agricole.

China este „îngrijorată”: China este „serios îngrijorată” de prăbușirea barajului, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al țării. „Suntem serios îngrijorați de distrugerea barajului Kahovka. Suntem profund îngrijorați de impactul umanitar, economic și ecologic cauzat de acesta”, a declarat Wang Wenbin, în cadrul briefingului zilnic de presă. Wang a adăugat că Beijingul speră că toate părțile se vor angaja să găsească o soluție politică la criza din Ucraina și vor lucra împreună pentru a promova o dezescaladare a situației.

Accesul la apă: Zelenski a declarat că prăbușirea barajului a lăsat „sute de mii de oameni fără acces normal la apă potabilă”. Într-o declarație postată pe Telegram, Zelenski a mai spus că, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, de o parte și de alta a malurilor fluviului Nipru locuiau „cel puțin 100.000 de persoane”, dar după începutul războiului acest număr a scăzut la „zeci de mii”.

Bombardamente asupra Belgorodului: Forțele ucrainene au efectuat bombardamente intense asupra regiunii ruse Belgorod în cursul nopții, a afirmat miercuri pe Telegram guvernatorul Viaceslav Gladkov. Potrivit lui Gladkov, bombardamentele au vizat mai multe zone din regiunea de frontieră Belgorod, inclusiv Șebekino. „460 de unități de muniție diversă au fost trase în districtul urban Shebekino, au fost înregistrate 26 de căderi de dispozitive explozive de la drone”, a scris Gladkov, adăugând că în orașul Șebekino au fost efectuate bombardamente în principal asupra zonelor rezidențiale.

Air Defender 23 va fi cel mai mare exerciţiu de acest gen din istoria NATO și se va desfăşura timp de zece zile, începând de luni, 12 iunie, şi va reuni 25 de ţări membre şi partenere ale alianței, relatează AFP, potrivit Agerpres.

La Air Defender 2023 vor participa peste 250 de avioane militare şi aproape 10.000 de soldaţi, iar ambasadoarea SUA în Germania, Amy Gutmann, a susținut, miercuri, că exercițiul va fi de natură pur defensivă, dar va avea şi scopul de a trimite un mesaj, în special Rusiei.

Mai multe detalii: NATO va efectua cel mai mare exercițiu de manevre aeriene din istorie

Peste 42.000 de persoane sunt expuse riscului de inundaţii, după ce barajul Nova Kahovka, din Herson, în sudul Ucrainei, a fost grav avariat, luni spre marţi noaptea. Atât orașul, cât și alte zeci de așezări de pe malul drept, sub controlul Ucrainei, dar și de pe cel stâng, ocupat de armata rusă, sunt sub apă, relatează BBC.

Oamenii care așteptau să fie salvați în zonele inundate și-au petrecut noaptea pe acoperişuri sau în copaci, de teama apelor care creşteau. Nivelul apelor a crescut cu 5 metri în Herson.

Mai multe detalii: Orașul Herson e un lac uriaș, la o zi după ce barajul Nova Kahovka a fost distrus. Imaginile dezastrului

Moscova a susținut miercuri că un grup de „sabotaj” ucrainean a aruncat în aer conducta Togliatti-Odesa, cea mai lungă din lume, pe care Rusia o folosea pentru a exporta amoniac înainte de începerea ofensivei sale din Ucraina care durează deja de 15 luni, scrie The Moscow Times.

„Un grup ucrainean de sabotaj și recunoaștere a aruncat în aer conducta de amoniac Togliatti-Odesa” în apropierea satului Masyutovka din regiunea Harkov, aflată în nord-estul Ucrainei, luni seară, a transmis Ministerul rus al Apărării, într-un comunicat de presă, adăugând că au existat civili răniți.

Mai multe informații: Rusia acuză Ucraina că a aruncat în aer cea mai lungă conductă de amoniac din lume

Se așteaptă ca zece mii de hectare de terenuri agricole să fie inundate după ce barajul de la Nova Kakhovka s-a prăbușit, a estimat miercuri Ministerul ucrainean al Agriculturii, potrivit CNN.

Cifra ia în calcul doar partea controlată de Ucraina, adică partea de pe dreapta fluviului Nipru, a precizat ministerul, adăugând că hectarele de terenuri agricole ce risă să fie inundate „pe malul stâng sunt de câteva ori mai multe”.

Prăbușirea barajului de la Nova Kahovka ar putea transforma câmpurile din sudul Ucrainei „în deșerturi”, a adăugat ministerul.

Următoarele zone au rămas „fără o sursă de apă” după prăbușirea barajului, potrivit ministerului:

• 94% din sistemele de irigații din regiunea Herson;
• 74% din sistemele din regiunea Zaporojie;
• 30% din regiunea Dnipropetrovsk.

Luptele din jurul Bahmut rămân „epicentrul ostilităților”, a declarat miercuri ministrul adjunct al apărării din Ucraina, pe Telegram, citat de CNN.

Hanna Maliar a declarat că forțele ucrainene au înregistrat câștiguri de la 200 de metri în unele zone la 1.100 de metri în altele, dar nu a precizat unde anume.

De asemenea, Maliar a precizat că luptătorii Wagner s-au retras în mare parte, menționând că aceștia „rămân în unele locuri în spate” și că marea majoritate a luptelor sunt acum purtate de unități regulate ale Rusiei, inclusiv unități aeropurtate.

Forțele ucrainene au lansat bombardamente puternice asupra regiunii Belgorod din Rusia peste noapte, a declarat miercuri guvernatorul rus Vyacheslav Gladkov pe Telegram, citat de CNN.

Potrivit lui Gladkov, bombardamentele au vizat mai multe zone din regiunea de graniță Belgorod, inclusiv Shebekino.

„460 de unități de diferite muniții au fost trase în cartierul urban Shebekino, au fost înregistrate 26 decăderi de dispozitive explozive drone”, a scris Gladkov, adăugând că în orașul Shebekino au fost efectuate lovituri în principal în zone rezidențiale.

Galdkov a adăugat că satele Zhuravlyovka, Tsapovka, Stary și Kozinka au fost, de asemenea, sub foc, fără victime.

Zeci de mii de hectare de terenuri agricole din sudul Ucrainei vor fi inundate ca urmare a prăbușirii barajului Nova Kahovka, a prezis Ministerul Agriculturii din Ucraina, citat de BBC.

Ministerul avertizează că cel puțin 500.000 de hectare de terenuri rămase fără irigații ar putea fi transformate în „deșerturi”.

Două persoane au fost ucise în urma atacurilor rusești în regiunea Donețk în ultimele 24 de ore, a informat miercuri guvernatorul Pavlo Kirilenko, citat dee Kyiv Independent.

Potrivit lui Kirilenko, o persoană a fost ucisă în satul Torske de bombardamente. O altă persoană a fost ucisă în satul Pivnichne. De asemenea, cinci clădiri din comunitate au fost avariate.

Alte localități au fost lovite de bombardamente, iar orașul Avdiivka a fost vizat de tiruri de rachete, a transmis Kirilenko.

Sute de mii de oameni au rămas fără acces la apă potabilă după prăbușirea barajului Kahovka, a declarat miercuri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de BBC.

Zelenski a spus că cel puțin „zeci de mii” de oameni sunt încă blocați în zonă.

„Serviciile noastre, toți cei care pot ajuta oamenii, sunt deja implicați. Dar noi putem ajuta doar pe teritoriul controlat de Ucraina. În partea ocupată de Rusia, ocupanții nici măcar nu încearcă să ajute oamenii”, a transmis Zelenski, pe contul său de Telegram.

Oficialii pro-ruși au impus stare de urgență în părțile controlate de Rusia din regiunea ucraineană Herson, ca urmare a distrugerii barajului Nova Kahovka și a inundării unei zone întinse, a anunțat miercuri agenția de presă rusă de stat TASS.

Citând serviciile de urgenţă, TASS a menţionat că după distrugerea barajului 2.700 de case au fost inundate şi aproximativ 1.300 de persoane au fost evacuate. Cel puţin şapte oameni sunt daţi dispăruţi, conform autorităţilor pro-ruse.

Cel puțin șapte persoane sunt date dispărute în urma prăbușirii barajului Nova Kahovka, marți, a declarat primarul orașului ocupat desemnat de Moscova agenției ruse de presă RIA Novosti.

„Acum clarificăm informațiile despre persoanele dispărute. Știm cu siguranță despre șapte persoane” a declarat miercuri Vladimir Leontiev, potrivit RIA.

Nivelul apei în orașul ocupat Nova Kahovka a scăzut cu 35 de centimetri față de nivelul maxim al inundațiilor de la începutul zilei de miercuri, în urma prăbușirii barajului din apropiere, a declarat un oficial susținut de Moscova, citat de CNN.

Vladimir Leontiev, primarul instalat de Rusia în Nova Kahovka, a declarat că sute de persoane au fost evacuate în oraș.

„Ieri, aproximativ 900 de persoane au fost mutate din zonele inundate în locuri sigure”, a declarat Leontiev. „Suntem încrezători că ziua de astăzi va aduce destul de multe vești liniștitoare și pozitive”, a adăugat acesta.

Peste 1.400 de persoane au fost evacuate în regiunea Herson începând de miercuri dimineață, în urma prăbușirii barajului Nova Kahovka, a declarat un oficial militar ucrainean, citat de CNN.

Într-o declarație pe Telegram, Oleksandr Prokudin, șeful administrației militare regionale din Herson, a declarat că peste 1.800 de case de pe malul vestic al râului Nipru au fost inundate.

Prokudin a declarat miercuri că se așteaptă ca nivelul apei să crească cu încă un metru în următoarele 20 de ore.

„Intensitatea inundațiilor este în scădere, dar din cauza deteriorării semnificative a barajului, apa va continua să vină”, a declarat Prokudin.

Inundațiile au afectat infrastructura critică din regiunea sudică ucraineană Mikolaiv, în urma prăbușirii barajului Nova Kahovka din Herson, a declarat marți un oficial ucrainean, citat de CNN.

Ivan Kukhta, șeful administrației militare a orașului Snihurivka din Mikolaiv, a declarat că un pod din satul Yelyzavetivka este distrus, iar un altul din satul Halahanivka este „complet inundat”.

Kukhta a declarat că autoritățile evacuează locuitorii din Snihurivka.

Aproximativ 42.000 de persoane pot fi afectate de inundații în zonele controlate de ruși și ucraineni de-a lungul râului Nipru după prăbușirea barajului Nova Kahovka din Herson, au estimat oficialii ucraineni, relatează Reuters.

Șeful ONU pentru asistență umanitară, Martin Griffiths, a avertizat cu privire la „consecințele grave și de anvergură” și a spus că amploarea dezastrului de la Nova Kahovka va fi aflată abia zilele următoare.

„Dar este deja clar că va avea consecințe grave și de anvergură pentru mii de oameni din sudul Ucrainei, de ambele părți ale liniei frontului, prin pierderea caselor, a alimentelor, a apei sigure și a mijloacelor de trai”, a adăugat Martin Griffiths.

În orașul Herson, situat la aproximativ 60 km în aval de baraj, nivelul apei a crescut marți cu 3,5 metri, ceea ce i-a forțat pe locuitori să treacă prin apa până la genunchi pentru a se evacua.

Ucraina și Rusia se învinuiesc reciproc pentru prăbușirea barajului masiv de marți, care a produs inundații peste o porțiune din zona de război a Ucrainei și a forțat evacuarea a mii de oameni.

Ucraina a declarat că Rusia a comis o crimă de război deliberată prin aruncarea în aer a barajului Nova Kahovka din era sovietică, care alimenta o centrală hidroelectrică. De cealaltă parte, Kremlinul a dat vina pe Ucraina, spunând că încearcă să distragă atenția de la lansarea unei contraofensive majore.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că a primit o ofertă „serioasă și solidă” din partea liderilor țărilor care sunt gata să furnizeze Kievului avioane de luptă F-16 și că așteaptă acordurile finale cu aliații Ucrainei, transmite Reuters.

„Partenerii noștri știu de câte avioane avem nevoie. Am primit deja estimări privind numărul (de avioane) de la unii dintre partenerii noștri europeni… Este o ofertă serioasă și solidă”, a spus Zelenski, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul președinției ucrainene.

Kievul așteaptă acum un acord final cu aliații săi, inclusiv „un acord comun cu Statele Unite”, a mai spus Zelenski. Încă nu este clar care aliați ai Kievului sunt pregătiți să trimită avioanele în Ucraina.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că avioanele de luptă F-16 construite în SUA pot „găzdui” arme nucleare și a avertizat că livrarea acestora către Kiev va duce la o escaladare și mai mare a conflictului, relatează Al Jazeera.

„Trebuie să ținem cont de faptul că una dintre modificările avionului F-16 poate «găzdui» arme nucleare”, a declarat Lavrov, într-un discurs susținut luni la o bază militară din Dușanbe, în Tadjikistan, potrivit unei transcrieri de pe site-ul ministerului de Externe.

„Dacă ei nu înțeleg acest lucru, atunci nu au nicio valoare ca strategi și planificatori militari”, a adăugat șeful diplomației ruse.

Preşedintele Volodimir Zelenski a descris marţi seara ruperea barajului Kahovka din sudul Ucrainei drept „o bombă ecologică de distrugere în masă” şi a declarat că doar eliberarea întregii ţări ar putea garanta că noi acte „teroriste” nu vor mai avea loc, relatează Reuters.

„O astfel de distrugere deliberată de către ocupanţii ruşi şi alte structuri a centralei hidroelectrice este o bombă ecologică de distrugere în masă”, a afirmat preşedintele Volodimir Zelenski, în mesajul său video, adresat națiunii.

Problemele cauzate de prăbușirea barajului Nova Kakhovka pot fi evitate la centrala nucleară din Zaporojie dacă se iau „măsurile necesare”, a transmis marți Inspectoratul ucrainean de stat din domeniul reglementării nucleare, potrivit CNN.

Centrala de la Zaporojie folosește apa din barajul Nova Kahovka – care s-a prăbușit marți, provocând o serie evacuări în zonă – pentru a-și răci reactoarele nucleare. Este cea mai mare centrală nucleară din Europa.

Compania de stat ucraineană de energie nucleară Energoatom a luat în considerare „posibilul impact al unei scăderi a nivelului apei din rezervorul Kahovka” înainte de prăbușirea barajului și a „elaborat măsuri pentru un astfel de caz”, se arată într-un comunicat al inspectoratului.

Urmărește-ne pe Google News